Nichita Stanescu - Leoaica tânara, iubirea

Proiect didactic

scoala: Colegiul Tehnic de Comunicatii ,,Nicolae Vasilescu - Karpen" din Bacau

Profesor: Simona Chiriac

Data: 17 mai 2008

Clasa: a XII - a B

Disciplina: Limba si literatura româna

Subiectul: Nichita Stanescu - Leoaica tânara, iubirea

Tipul lectiei: de receptare (comentare) a unui text liric

4) stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate.

COMPETENŢE SPECIFICE: 1) interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

2) utilizarea strategiilor de lectura în vederea întelegerii adecvate a textelor studiate;

3) utilizarea tehnicilor si strategiilor argumentative în situatii de comunicare diverse (scrise sau orale);

4) identificarea si explicarea relatiilor dintre opera literara studiata si contextul cultural în care a aparut aceasta.

COMPETENŢE DE REFERINŢĂ: La sfârsitul orei, toti elevii trebuie:

a)      cognitive:

CC1: sa defineasca în mod corect neomodernismul, încadrându-l în evolutia literaturii

universale si române;

CC2: sa enumere si sa explice caracteristicile creatiilor neomoderniste: teme, motive, specii, tehnici si procedee, figuri de stil si de constructie specifice, conceptie despre lume, conceptie artistica;

CC3: sa încadreze textul în universul poetic al lui Nichita Stanescu ;

CC4: sa identifice si sa explice relatiile dintre opera literara studiata - Leoaica tânara, iubirea - si contextul cultural în care a aparut;

CC5: sa citeasca expresiv textul poetic;

CC6: sa analizeze textul poetic, evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si câmp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie;

CC7: sa evidentieze particularitatile curentului literar întâlnit în poezie;

b)      afective:

OA1: sa manifeste interes pentru activitatea desfasurata si apropiere fata de textul poetic;

STRATEGIA DIDACTICĂ (inductiva):

A)    METODE sI PROCEDEE: - problematizarea, conversatia euristica, exercitiul, explicatia, analiza stilistica, lectura expresiva, lectura selectiva, tehnica ,,termeni - cheie", metoda Picasso, brainstorming - ul, cvintetul, tehnica ,,stiu - Vreau sa stiu - Am învatat";

B)     FORME DE ACTIVITATE: frontala, individuala;

C)    MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: laptop, videoproiector, ecran proiectie, înregistrari audio si video, pps -uri, fise de lucru, flipchart, fise de evaluare;

D)    RESURSE: - psihice: capacitatile normale de receptare si învatare ale elevilor de clasa a XII-a;

- temporale: 50 min.;

- bibliografice:

1. Parfene, Constantin (1999): Metodica studierii limbii si literaturii române în scoala, Editura Polirom, Iasi;

2. Goia, Vistrian (2002): Didactica limbii si literaturii române pentru gimnaziu si liceu, Editura Dacia, Cluj - Napoca;

3. Chiprian, Cristina si Ciuperca, Livia (2002): Alternative didactice, Editura Spiru Haret, Iasi;

4. Craciun, Corneliu (2004): Metodica predarii limbii si literaturii române în gimnaziu si liceu, Editura Emia, Deva;

6. Vulpes, Lacramioara : Alchimia textului poetic, Editura Versus;

7. Parfene, Constantin (1993): Teorie si analiza literara, Editura stiintifica, Bucuresti;

9. Piru, Al. (1981) : Istoria literaturii române de la început pâna azi, Editura Univers, Bucuresti;

SCENARIU DIDACTIC

- pregatirea elevilor pentru sustinerea, în bune conditii, a activitatii ;

- distribuirea materialelor necesare;

Captarea atentiei : (2 min.)

metode : problematizarea, conversatia, metoda Picasso - cuvinte cheie, brainstorming;

mod de organizare a activitatii : frontal;

materiale didactice : coli de flipchart, flipchart, imagine inspirata de lucrarile lui Picasso, marker, înregistrari audio ;

metoda Picasso are ca obiective constientizarea diferentelor individuale si acceptarea si valorizarea modurilor diferite de a privi lucrurile; elevii primesc sarcina de a reprezenta printr-un cuvânt ideea, sentimentul sugerate de imagine; toate cuvintele vor fi notate pe foaia de flipchart, în interiorul desenului ;

Enuntarea temei si a obiectivelor lectiei, precum si a competentelor si abilitatilor pe care elevii trebuie sa si le formeze sau sa le aprofundeze : (2 min.)

metoda : explicatia, Sinelg;

mod de organizare a activitatii : frontal;

se enunta tema si obiectivele, trasându-se, astfel, firul lectiei ;

se prezinta sarcinile de învatare : analizarea unui text poetic ce apartine lui Nichita Stanescu - Leoaica tânara, iubirea evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si câmp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie; identificarea elementelor neomoderniste în textul liric;

Actualizarea notiunilor si a conceptelor - ancora - evocare : (5 min.)

metode : conversatia, problematizarea, explicatia, procedeul întrebare - raspuns, metoda cuvintelor - cheie initiale, Sinelg ;

mod de organizare a activitatii : frontal ;

actualizarea cunostintelor anterioare are la baza metoda cuvintelor - cheie initiale : Neomodernism - iubire - Nichita Stanescu - lirism  ; prin procedeul întrebare - raspuns se va viza definirea corecta a neomodernismului si descrierea particularitatilor acestui curent, informatii de care elevii vor avea nevoie în analizarea textului propus, cunostinte despre universul liric stanescian si despre particularitatile receptarii genului liric ; elevii vor utiliza fisele Sinelg pe care au avut de completat rubrica ,,stiu" ca tema pentru acasa ;

Prezentarea noului continut si a sarcinilor de învatare - evocare: (5 min. )

metode : explicatia, prelegerea intensificata, Sinelg;

mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

se prezinta informatiile legate de aparitia poeziei, structura volumului, încadrarea în opera lui Nichita Stanescu, în lirica româneasca si în cea europeana, importanta si originalitatea acestui poem ;

se accentueaza caracteristicile creatiei lirice, în general, cu scopul constientizarii modului special în care trebuie analizata si receptata o astfel de creatie ;

elevii noteaza pe caietele de clasa informatiile noi despre opera în studiu ;

Dirijarea învatarii - realizarea sensului : (20 min.)

metode :exercitiul de analiza a textului literar, problematizarea, conversatia euristica, lectura expresiva, lectura selectiva, tehnica ,,stiu - Vreau sa stiu - Am învatat", explicatia ;

mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

mijloace didactice : fise de lucru, fisa Sinelg, pps, coli flichart cu textul poetic, cu extrase din critica literara;

- se distribuie fisele de lucru si se explica modul în care vor fi utilizate pe parcursul acestei secvente : vor fi completate în timpul discutiilor suscitate de analiza textului; ele cuprind textul poeziei si mai multe rubrici care urmeaza traseul metodic de analizare a textului :

1) încadrare în opera lui Nichita Stanescu:

2) trasaturi ale operei lirice, în general, si ale poeziei interpretate, în special     :

3) semnificatia titlului :

4) analiza secventelor poetice:

a) cuvinte - cheie si câmpuri semantice - relevarea valorii conotative a cuvintelor:

b) particularitati stilistice si imagini artistice:

5) elemente de prozodie:

6) elemente structurale si compozitionale : alcatuire, teme, motive literare si laitmotive - idei si sentimente:

7) încadrare în curent literar, în universul liric si în istoria literara:

- se citeste expresiv textul poeziei Leoaica tânara, iubirea

- se analizeaza textul liric conform pasilor descrisi în fisa de lucru, activitate în care elevii sunt solicitati sa re-creeze poezia, sa explice, sa comenteze, sa problematizeze expresia poetica, sa identifice tipul procedeelor figurative ; acest moment se desfasoara ca dialog continuu între profesor si elevi sau elevi - elevi; pe fisele de lucru si pe tabla se consemneaza cele mai relevante observatii, în mod ordonat, cu semnificatiile implicate de formele identificate ; pps -ul va fi folosit pentru inducerea unei atmosfere specifice poeziilor lui Nichita Stanescu; se audiaza « Gând 6 » ;

Poezia Leoaica tânara, iubirea apartine volumului O viziune a sentimentelor aparut în 1964, al doilea dupa Sensul iubirii (1960), si poate fi numit ,,un psalm" al dragostei, în care asocierea ceremonialului iubirii cu actul verbal pune în lumina relatia fundamentala în lirica stanesciana dintre Eros si Logos. Tema preferata a acestui volum este iubirea, stare extatica, modalitate de integrare în armoniile universale sau cale spre revelatie, sentiment capabil sa nasca si sa întretina întreaga fire. Pentru Nichita, iubirea este o permanenta ,,întâmplare a fiintei", unicul mod de existenta. Daca tema esentiala a operei sale o reprezinta Iubirea cântata prin Logos (Cuvânt), atunci Iubirea este sinonim al Poeziei. Cuvintele devin expresie a sentimentelor, iar discursul poetic se metamorfozeaza într-un ceremonial erotic. Efectul este comun: atât Arta, cât si Iubirea - care la Nichita sunt indisolubile - declanseaza katharsis-ul, elevatia spirituala, propensiunea spre celest. Aceasta metamorfoza launtrica este descrisa si în poezia Leoaica tânara, iubirea , unde relatia Logos - Eros este mentinuta implicit. De aceea, o poezie a iubirii este, simultan, si o arta poetica.    

Receptarea unei opere lirice constituie, în esenta, un proces de re-creare a poeziei. Ceea ce îi este specific se numeste lirism, vibratia interiorului, care nu poate fi perceputa prin ,,taierea" continutului de sentimente de forma prin care acestea sunt exprimate. Poezia este un corp, un întreg care va fi analizat simultan, atât ca forma artistica dar si ca sentiment trait intim de fiecare cititor.

Sentimentul care se desprinde din versurile acestei poezii e cel de vibratie continua din momentul în care omul se întâlneste întâmplator si brutal cu iubirea, metamorfozându-se pe sine si întregul univers. Poezia lasa impresia de spontaneitate în eliberarea sentimentelor. Poetul trece prin faza de descoperire a sentimentului iubirii, etapa care poate fi numita ,,trezirea din somn", ,,o noua ordine a lucrurilor". El vede lumea prin eros si, totodata, vede lumea limbajului prin eros. Cele doua notiuni, eros si logos, ramân conjugate: verbul poetic, cuvântul, este materia si organul senzorial (,,privire", ,,auz") iar poezia este simtire, este elogiul sentimentului iubirii.

Viziunea asupra iubirii este originala: dragostea (abstractiune) este corporalizata, concretizata, întrupându-se într-o ,,leoaica tânara", apozitie metaforica antepusa, într-o comparatie implicita (eliptica), în titlul poeziei. Transferul semantic urmarit de poet prin introducerea felinei în reprezentarea dragostei are în vedere atributele intrinseci ale acesteia: salbaticie, instinctualitate, ferocitate dar si frumusete, libertate. Iubirea este un sentiment necrutator, feroce, care ataca prin surprindere sau provocat. ,,Leoaica" devine simbolul puterii suverane a sentimentului iubirii, al fericii de a trai prin iubire, al aspiratiei puternice, desfasurata pe verticala, apropiata tipului apolinic de a percepe lumea si viata.

Prima secventa poetica - idei

- discursul liric se structureaza sub forma unei confesiuni a eului liric care

marturiseste propria aventura a trairii sentimentului de iubire;

- iubirea ia forma agresiva a unei leoaice, metafora personificatoare din primul vers irizând semantic restul versurilor; nasterea acestui sentiment surprinde, sperie, tulbura; el ,,ataca" direct, în fata, fara a da vreo sansa de scapare, asemenea leului care nu mai scapa prada din colti;

- verbele dure care definesc intruziunea leoaicei în existenta solitara a eului (,,mi-a sarit", ,,ma pândise", i-a înfipt", ,,m-a muscat") subliniaza întâlnirea surprinzatoare cu iubirea: eul nu cunoscuse iubirea care îl ataca si îl invadeaza agresiv si irezistibil; perfectul compus traduce caracterul brusc si irevocabil al întâlnirii cu iubirea;

- în pofida diferentei de limbaj, viziunea este similara celei exprimate în trecut de Eminescu în Oda (în metru antic): ,,Nu credeam sa-nvat a muri vreodata; / Pururi tânar, înfasurat în manta-mi, / Ochii mei naltam visatori la steaua / Singuratatii. Când deodata tu rasarisi în cale-mi, / Suferinta, tu, dureros de dulce."; la ambii poeti, solitudinea este anulata brusc de patrunderea violenta si brusca (,,deodata" - Eminescu, ,,azi" - Nichita) a dragostei care le inunda fiinta; e o clipa de exceptie, un moment perturbator care inaugureaza o noua ordine spatio - temporala, ,,facând posibila ipostazierea cvasi - demiurgica a Eului"(Ion Pop);

- ferocitatea leoaicei lasa urme vizibile - coltii înfipti în fata, muscatura în carnea fetei - care poarta si conotatia unui stigmat evident pentru ceilalti; sintagma ,,coltii albi" face parte din câmpul semantic al agresivitatii si sugereaza efectul devorator pe care iubirea îl are asupra identitatii sinelui; ca si la Eminescu, rana este interioara: e sufletul tulburat de iubire, de suferinta ,,dureros de dulce" a voluptatii erotice;

- jocul cuvintelor ,,în fata" - ,,de fata" este cel ce reface, fotograma cu fotograma, filmul nasterii poetului întru iubire;

- versurile 2 si 3 sugereaza caracterul premeditat al atacului iubirii, sufletul fiind mereu disponibil sau în pericol de a se îndragosti, fara sa prevada momentul în care se va întâmpla;

- pronumele la persoana I sunt marci clare ale eului liric exprimat; lirica eului;

- imagini artistice: vizuale, dinamice si tactile;

A doua secventa poetica - idei:

- forta acaparatoare a erosului poarta imense capacitati de transfigurare, propulsând fiinta catre o imponderabila stare spirituala; prin iubire, eul trece într-o alta dimensiune: traind sentimentul superior al iubirii, el dobândeste statutul de centrum mundi - ,,în jurul meu" -, iar propria sa metamorfoza declanseaza metamorfoza cosmica, o noua cosmogonie; spiritul purificat si aflat în înaltare, în expansiune, are intuitia unei lumi perfecte, cercul fiind un simbol al perfectiunii, al cerului, al absolutului etern - geometria circulara (imaginea cercului, locutiunea populara cu accente argheziene ,,de-a dura", comparatia filtrata eminescian ,,ca o strângere de ape") sugerând ideea desavârsirii fiintei prin iubire - dar ofera si o foarte personala viziune despre ,,scurgerea dinamica de energie" în teoria universului - cerc prin repetarea sintagmei ,,când mai" care însoteste doua cuvinte ce construiesc doua antinomii subîntelese, larg - strâmt, aproape - departe (,,zvârlire de obiecte prin aer", ,,mereu câte-o cupola" - în volumul Oul si sfera);

- abandonul imanentului prin zbor si transcendenta sunt subliniate prin intermediul simturilor exacerbate: vazul se întâlneste cu auzul într-o sinestezie tipic simbolista, traducând ascensiunea eului spre absolut, calea iluminarii reprezentând-o iubirea; simbolul curcubeului si structura metaforica din versurile 5 si 6 ale celei de-a doua secvente poetice evidentiaza capacitatea fiintei de a se renaste prin iubirea care devine punte între doua lumi: real - ireal, contingent - transcendent; taierea ,,în doua" a curcubeului aminteste de nevoia de refacere a Androginului, a cuplului edenic, cele doua jumatati regasite refacând acel etern Unu universal; situat acum în planul transcendent, eul liric traieste plenar si fericit sentimentul iubirii care îi copleseste sufletul, cântecul ciocârliei - pasare solara, apolinica - celebrând metamorfoza benefica a eului si a universului;

- apa joaca rolul oglinzii barbiene: poarta de trecere din contingent în transcendent, fiind si un semn al începutului iubirii;

- metafore: ,,un cerc de-a dura", ,,strângere de ape", ,,curcubeu taiat în doua";

- ingambamentul confera cursivitate ideilor;

- verbele la perfectul simplu ( ,,se facu", ,,tâsni", ,,întâlni") dau dinamism discursului si ideilor exprimate si anunta verbele la prezent din ultima secventa care desavârsesc transfigurarea eului poetic sub impactul devastator al iubirii;

- imagini artistice: vizuale, auditive, dinamice;

A treia secventa poetica - idei:

omul s-a dematerializat fixându-se în planul ideilor, s-a abstractizat, constatând metamorfoza fiintei la exterior dar, mai ales, în interior, launtric; mâna care nu mai recunoaste vechiul ,,eu" sugereaza transformarea totala a celui care, invadat de forta coplesitoare a iubirii, nu-si mai regaseste sinele anterior; gestul circumscrie o jumatate de cerc sau o jumatate de inima: sprânceana (cunoasterea), tâmpla (gândire), barbie (rostire, senzualitate);

verbul la perfectul compus ,,mi-am dus" poate sugera desavârsirea metamorfozei eului sau consumarea iubirii dupa care acesta încearca inutil sa se regaseasca; verbele le prezentul etern, ,,aluneca", ,,trece", si locutiunile adverbiale ,,în nestire" si reiterata ,,înc-o vreme" induc ideea persistentei iubirii în sufletul omului, etern îndragostit; miscarile exprimate de verbe sunt lente, alunecoase, întocmai unduirii ,,viclene" a leoaicei care, dupa atacul brutal prin care s-a ,,înfipt" în ,,fata" eului, începe sa se insinueze treptat si voluptuos în sufletul poetului care, frematator, asteapta o noua întâlnire, mereu în pericolul de a pica prada iubirii necontrolate; se produce o identificare între eu si ,,leoaica aramie", imagine a maturizarii sentimentului, asa cum desertul - univers inefabil al cunoasterii - se contopeste în culori cu leoaica - iubire;

- se creeaza impresia simetriei între începutul poeziei si finalul acesteia prin repetarea imaginii leoaicei; de fapt, raportul vânator - vânat, pradator - prada s-a inversat: daca, initial, leoaica - iubire îl vâneaza pe om, în final, omul ,,pândeste în încordare" iubirea, devenita joc viclean dar seducator;

- repetitia din final are ton de incantatie, descântec, vraja; urmata de punctele de suspensie, amplificata prin conjunctia ,,si", ea exprima eternitatea iubirii, sentiment universal în afara caruia nu exista nimic;

- metafore: ,,mâna", ,,sprânceana", ,,tâmpla", ,,un desert în stralucire", ,,o leoaica aramie"; epitete: ,,aramie", ,,viclene", ,,în nestire";

- imagini artistice: vizuale, tactile, de miscare;

- strofe inegale (sextina, octet, decima), versuri inegale, libere si cu rima împerecheata sau încrucisata, ingambamentul, ritm combinat (dactil, peon, amfibrah) ce sugereaza fie spontaneitate, fie curgere domoala, nesfârsita, ca în vis;

- tema iubirii exprimata nuantat în fiecare secventa poetica: iubirea fulgeratoare, raportul îndragostitului cu lumea, raportul dintre eu si sine, iubirea care naste omul si universul; cosmogonia, cuplul, curcubeul, zborul, expansiunea, corporalizarea abstractului - iubirea ca leoaica si cuvântul ca ,,leu alergând" -, Poezia sinonima cu Iubirea, dematerializarea fiintei umane; erosul ca dorinta de autocunoastere;

- ruptura de traditie si sustinerea unor principii de creatie artistica aflate sub    autonomia esteticului sunt obiectivele modernismului, preluate si de scriitorii noemodernisti în perioada postbelica; la Nichita, neomodernismul înseamna o poezie a ,,necuvintelor"; el face din cuvinte substante plasmatice capabile sa ia cele mai neasteptate forme; Stanescu modeleaza cuvântul ce pulseaza vital în procesul ,,genetic" al poemului; magia sonoritatii cuvântului devenit ,,necuvânt" într-o lirica ce renunta la ordinea obiectiva, logica si gramaticala;

- identificarea adolescentei ca ,,vârsta de aur" a cuvântului prin irumperea iubirii în existenta sa; Eros si Logos ramân conjugate în poezia sa; viziunea originala asupra iubirii: corporalizarea iubirii si dematerializarea omului aflat sub puterea ei;

- cosmicizarea iubirii prilejuieste poetului meditatia asupra universului, a naturii si a divinitatii la care omul se raporteaza;

- la nivel prozodic - eufonie originala prin complexitatea structurii, a ritmului, rimei si masurii, prin utilizarea ingambamentului.

Obtinerea performantei  - reflectia: (5 min.)

metoda : cvintetul;

mod de organizare a activitatii : individual;

mijloace didactice : foi de flipchart, fise de lucru, înregistrari audio ;

- se explica sarcina de lucru si specificul metodei : o metoda creativa prin care, în cinci versuri, se sintetizeaza un continut de idei. Se poate adauga un desen. Primul vers este un cuvânt - cheie referitor la discutie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alcatuit din doua cuvinte care descriu substantivul în discutie, fiind adjective. Al treilea vers este alcatuit din trei cuvinte care exprima o actiune, fiind, de regula, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers contine patru cuvinte si exprima sentimentele fata de subiect. Al cincilea vers este un cuvânt prin care se sintetizeaza cele prezentate;

- elevii formuleaza, astfel, o concluzie privind substanta emotionala sugerata de textul analizat, lucrând individual; fundalul sonor al momentului de creatie va fi asigurat de muzica lui Nicu Alifantis;

Feedback-ul: (3 min.)

metode: conversatia, explicatia;

mod de organizare a activitatii : frontal;

se citesc fisele tip Sinelg, tragându-se concluzii referitoare la nivelul de receptare a textului, la punctele tari si slabe ale activitatii derulate;

elevii citesc propriile poezii inspirate de discutiile purtate în timpul orei ;

7. Evaluarea propriu - zisa: (2 min.)

- metode: conversatia, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- se fac aprecieri realiste, stimulatoare si încurajatoare referitoare la modul în care s-a derulat activitatea;

- sunt notati elevii care s-au remarcat pe parcursul lectiei prin raspunsuri corecte, complete, consistente, imaginative;

8. Asigurarea retentiei si a transferului: (4 min. )

- metode: conversatia sistematizatoare, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- retentia se realizeaza prin sistematizarea cunostintelor asimilate pe parcursul lectiei, urmarind pasii analizei de text liric;

- transferul se realizeaza prin precizarea temei pentru acasa: Realizati un eseu nestructurat de minimum 3 pagini despre tema iubirii la Nichita Stanescu, pornind de la urmatoarea idee: ,,omul ca întrebare, dragostea ca raspuns, dar si dragostea ca întrebare si omul ca raspuns".