"O scrisoare pierduta" de I. L. Caragiale - comedie -

"O scrisoare pierduta"

de I. L. Caragiale

- comedie -

Comedia este opera dramatica în care se prezinta pe toata durata situatii si personaje comice, având, de asemenea, un final hazliu. Opera dramatica este creatia literara, în proza sau în versuri, care este destinata jucarii pe scena de catre actori, în fata spectatorilor, este realizata cu ajutorul dialogului.

Ca orice opera dramatica "O scrisoare pierduta" este alcatuita din 4 acte ,având un numar variabil de scene: primul are opt scene, al doilea paisprezece, al treilea sapte, iar ultimul paisprezece, precedate de lista personajelor.

Are subiect, deci actiune, cu toate cele cinci momente ale ei: expozitiunea ne introduce în lumea alegerilor de deputati dintr-un oras oarecare de munte

Intriga este reprezentata de pierderea unei scrisori compromitatoare de catre Zoe, sotia lui Trahanache si amanta prefectului.

Actiunea este simpla, surprinzând mult comic de situatie, deoarece

aceasta scrisoare este gasita de cine nu trebuie, si anume de Cetateanul 21121x2312v

turmentat, furata de Catavencu si folosita pentru a i se sustine candidatura;

pierduta si de acesta într-o încaierare, ajunge în mâinile aceluiasi Cetatean

turmentat, care, obsedat de constiinta lui de fost postas, o preda "andrisantului", fara nici o pretentie.

Punctul culminant este redat de sosirea trimisului de la centru, Agamemnon Dandanache, care strica planurile celor din oras. El ajunsese candidat tot prin santaj, deoarece detinea o scrisoare importanta pe care voia sa o foloseasca cât mai mult.

Ca în orice comedie, finalul este hazliu: dupa ce reprezentantii celor doua partide rivale s-au insultat, s-au amenintat si s-au luat la bataie, În final toti se împaca, se îmbratiseaza în sunetele muzicii, ca si cum alegerea lui Dandanache ar fi fost o victorie, fara ca remarca lui Tipatescu "ce lume... ce lume" sa o umbreasca.

Comedia este o piesa de teatru în care se critica defectele, de aceea toate personajele joaca roluri negative, producând, astfel, râsul cititorului sau spectatorului.

În primul rând, apare comicul de caracter. Personajele atrag atentia asupra caracterului lor: Tipatescu, prefectul, imoral, corupt, impulsiv, cu gesturi tragi-comice, si de parca toate acestea nu ar fi îndeajuns, se lasa si influentat de catre Zoe.

De asemenea, Trahanache atrage atentia asupra lui: îsi da seama ca este încornorat, dar accepta situatia. Dar nici Catavencu nu se lasa mai prejos, caci prin multimea de functii, ca si prin felul în care le obtine, dovedeste ca nu are caracter.

În al doilea rând, ar fi comicul de situatie, care se caracterizeaza prin

pierderea în mod repetat a scrisorii si gasirea ei de cine nu trebuie, ca si triunghiul conjugal imoral din care fac parte Zoe, Trahanache si Tipatescu. Comicul de limbaj este prezent permanent, în special în scena discursului:neologisme gresit folosite: "bampir, renumeratie", repetari si confuzii: "lupte seculare care au durat 30 de ani... (Catavencu)"; "O semnam si o dam anonima" (Farfuridi si Brânzovenescu).

Comicul de moravuri este realizat prin înfatisarea relatiei dintre Tipatescu si Zoe, prin felul în care se pregatesc si se desfasoara alegerile, sau se obtine victoria.

Acestor forme de comic li se alatura comicul de nume. Spre exemplu

"Trahanache" sugereaza amânarea, tergiversarea, decrepitudinea, batrânetea, iar "Catavencu" este cel care se agata cu disperare de orice pentru a-si atinge scopul, se agita si "cataie" (flecareste), fiind tipul demagogului latrator.

"Farfuridi" si "Brânzovenescu", prin aluzia culinara a numelor sugereaza inferioritatea, vulgaritatea, pe când "Dandanache" ne duce cu gândul la dandanaua pe care o produce prin aparitia lui.

Alaturat lui Agamemnon, nume ilustru din mitologia greaca, cu forma de diminutiv - Agamita - si pronuntat de Trahanache "Gagamita"; numele

Dandanache reliefeaza si ramolitia celui care îl poarta.

"Pristanda" îsi trage numele de la un joc moldovenesc, care sugereaza zbaterea permanenta si inutila, fara a ajunge undeva, la un rezultat, sau exprima ideea ca e capabil sa joace asa cum i se cânta; numele lui "Tipatescu", derivat de la interjectia "tipa-tipa" reda longevitatea lui în functie, desi nu este potrivit pentru ea.

În concluzie, putem spune ca "O scrisoare pierduta" este o comedie de moravuri care surprinde atmosfera alegerilor pentru Camera Deputatilor, "dintr-un judet de munte", dintr-o campanie oarecare, semn ca ea reflecta situatii tipice.

Rezumat

O scrisoare pierduta

In comedia o scrisoare pierduta este vorba despre un biletel de dragoste trimis de Tipatescu ,prefectul judetului ,catre Zoe sotia lui Zaharia Trahanache ,conducatorul partidului de guvernamant ,dar aceasta il pierde si il gaseste un cetatean turmentat care se intalneste cu Catavencu si il itreba cui sa-i dea biletul .Catavencu interesat de acel biletil invita pe cetatean la un bar ,ii da mult de baut pana il imbata si apoi ii fura biletul si amenintando pe Zoe si pe Tipatescu ca biletul este la el si il va face publicat daca nu vor vota cu el .Acestia speriati erau aproape hotarati sa il voteze pe dandul numai ca sa nu afle Zaharia despre acel bilet ,dar la intrunirea din seara alegerilor al acestuia ,Catavencu pierde biletul din nou

Trahanache afla de bilet si ce cuprinde el da nu vrea sa creada asa ceva si zice ca este un fals doar pentru a o putea santaja pe Zoe ca sa voteze cu Catavencu ptr a nu fi publicat acesta .

Dar biletul este gasit iarasi de cetatean si acesta i-o da lui Zoe .In timpul acestor probleme pentru Zoe si pentru Tipatescu ,Dandanache ,un candidat trimis de la Sibiu ,avea un bilet cu care ii santaja pe domnii de la Bucuresti prin faptul celuilalt bilet caruia Catavencu ii facuse si un articol in ziar ca va fi publicat un bilet adresat unei mari doamne din judetul de munte ,acesta a profitat de situatie pentru ca stia toata capitala si ii santaja in continuare pe aceastia ca va publica biletul .

Farfuridi si Branzovenescu

Pers secundare,reprezinta motivul cuplului si ilustreaza nivelul clasei politice sunt lipsiti de cultura reprezentand tipul prostului cu numele lor au rezonante culinare ,sugerand platitudinea gandirii dar si originea grecesca reprezentand clasa politica eterogena din acele vremuri.

Pristanda

Este tipul subordonatului incult si cu automatisme verbale.Este cameleonic si abil urmarindusi interesul personal face caz de greutatile materiale pt a obtine favoruri.Are un limbaj comic deformeaza cuvintele iar numele sau reprezinta un joc popular o presupunere.Doar miscarea aparenta a picioarelor fata deplasare

Agamemnon Dandanche

Este candidatul trimis de la centru si dupa cum il caract caragiale este ''mai prost decat farfuridii si mai canalie decat catavencu''

Este ridicularizat si caricaturizat, numloe sau aparand diminutivat agamita si chiar gagamita.

Este comic fiind peltic si sasait. Este ramolit si senil caracterizandu-se prin ticuri verbale si automatisme :''tilinc,tilinc '',''zdronca-zdornca''.

Este viclean convins ca in politica este impsa nu-ti tii cuvantul santajist vulgar,pastreaza scrisoarea si pt alte ocazii.Numele sau ,cel al razboinicului Aheu apare degradat''Agamita'' si Asociat cuv''sandana''(incurcatura) fiind asadar cel care incurca lucrurile.

Personajele sin scrisoare pierduta

Zaharia Trahanache

Este conducatorul partidului de Guvernamant''Prezidentul a mai multor comitete si comitii'',un adevarat ''homopoliticus''.Face parte din triunghiul conjugal (Tipatescu-Zoe-Trahanache)fiin tipul incoronatului ,un individ influent,naiv in viata de familie.Ca politician este dominat de interesul imediat desi este lipsit de abilitate este slugarnic(accepta vointa centrului)si foloseste formule tipice politicianului ,ticuri verbale fiind depasit de anumite situatii.Este un personaj ramolit cu ogandire primitva ,incapabil sa ia o decizie imediata iar numele sau sugereaza o coca moale usor de manevrat (trahana)

Tipatescu

Are un comportament de prim amorez fiind un june prim.Este prefectul judetului de munte ,cu o existenta linistita,fericita,este ferit de caricatura si are calitati intelectuale si sufletesti.Abandoneaza principile morale si da dovada de inteligenta fata de Pristanda pt ca are nevoie de el.Este o fire impulsiva capabil de ironie, face abuz de putere dar are o exprimare mai corecta decat a celorlalte personaje.

Zoe

Este sotia lu Trahanache si amanta lui Tipatescu,este distinsa ,manierata si sigura pe sine dar si tematoare,frivola(usuratica) si egoista.

Stapaneste bine comportamentul teatral fiind ambitioasa ,autoritara si voluntara.Este pers.feminin cel mai complex dintre pers comediilor caragialiene ,are constinta puteri sale si este dispusa pt asi salva reputatia ,la un compromis politic.Devine nelinistita in fata incercarii lui Catavencu de a o santaja dar stie cum sa rezolve situatia in fav ei.Ii impresioneaza pe barbatii din jurul ei fiin interesata in primul rand de aparente .Stapanirea celor doi barbati inseamna pt ea detinearea puterii absolute ,.In final nu se razbuna pe Catavencu ci il castiga de partea ei

Nae Catavencu

Este fruntas al apozitiei ,avocat,director si proprietar al ziarului ''Racnetul Carpatilor'' este tipul santajistului ,un individ orgolios care considera ca are dreptul sa fie deputat .Este teatral ,perfid cameleonic stapanind arta disimularii .Este tipul pacalitorului pacalit(plastograf-falsificator)motoul sau fiind''scopul scuza mijloarcelor ''.Numele sau duce cu gandul la haina cu doua fete(catavenca) sau la fiinta galagioasa (cata),om rau barfitor.

Genul epic - este genul literar in care naratiunea ,descrierea si dialogul alterneaza .Accentul cazand pe naratiune .

1)balada -specie a genului epic in versuri in care sint descrise real, fantastic sau mixt, momente incordate, de regula tragice, din viata unui popor .

2)basmul specie a genului epic, cu elemente fantastice supranaturale care simbolizeaza fortele binelui si ale raului in lupta sau impotriva fericirii omului.

3)schita - specie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimplare scurta, dar caracteristica unui personaj

4)nuvela - s.a gen.epic in proza de dimensiuni mai mari decit schita si mai reduse ca romanul ,in care este prezentat un episod, un evenimentde mare importanta din viata personaj.

5)fabula - Povestirea scurta, în versuri sau în proza, în care scriitorul critica defecte omenesti, punându-le pe seama animalelor ,plantelor sau obiectelor ,având valoare educativa.

6)romanul -este o creatie epica în proza demari dimensiuni cu o actiune complicata structurata pe mai multe planuri ;exista mai multe fire narative ;aparindicii de timp si spatiu.

Genul LIRIC -poetul se comunica pe sine; exprima sentimente, diferite stari

sufletesti, afective, emotii, impresii. sentimentelor personale ale poetului este mai mult un pretext pentru a infatisa trasgenerale umane; comunicarea

sentimentelor se face direct, nemijlocit; poezia lirica pare afi un interminabil monolog;(de aici); versificatia este elementul definitoriu .

Genul dramatic -cuprinde opere literare scrise ptr a fi reprezentate pe scena .De aceea creatia dramatica impune anumite limite referitoare la timpul si spatiul actiunii reprezentate

Actul-este o subdiviziune a unei piese de teatru care cuprinde mai multe scen

Comedia-este o specie a genului dramatic care provoaca rasul prin surprinderea moravurilor ,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate.

Conflictul dramatic -este axa in jurul careia se dezvolta actiunea bazata pe imprejurari ;pasiuni si caractere care se ciocnesc .

Monologul dramatic -este o interventie ampla a unui personaj in prezenta sau in absenta altui personaj ,de care poate face abstractie sau cu care stabileste o relatie de comunicare unilaterala (dintr-o singura directie) .

Personajele din Baltagul

Vitoria Lipan

-ilustreaza o tipologie feminina caracterizata prin darsenie si curaj

-este reprezentanta unei societati arhaice si a unei mentalitati traditionale

-portretul fizic este redus insistandu-se asupra privirii car exprima hotararea interioara

-se desprinde treptat de preocuparile gospodaresti si lumesti interiorizandu-se

-isi iubeste copii dar isi manifesta afectiunea foarte rar fiind intransigenta inceea ce priveste legile stramosesti

-trezeste admiratia fiului sau care ii atribuie puteri supranaturale

-are intuitie feminina,are experienta de viata si e buna cunoscatoare a psihologiei umane

-comportamentul barbatesc scoate in evidenta natura de luptator si denota forta sa de caracter.

-fire cumpatata ,rationala isi demonstreaza spiritual organizator si pragmatic

-procedeaza in maniera tipic feminina atunci cand urmareste semnele naturii )cand apeleaza la preot si la vrajitoare,posteste,da importanta viselor .

-nu are incredere in civilizatie pe care o dispretuieste fiind obisnuita sa traiasca in ritmurile cosmice.

-drumul parcurs este unul labirinticorientandu-se dupa semnele naturii si respectand ritualurile traditionale

-apare ca un spirit justitiar traditional care accepta o nenorocire deoarece crede in destin

-a fost comparata cu presonajele cele ale literaturii universale ca ''Hamlet'' si ''Ulise''

Gheorghita

-aflat la varsta adoescentei fapt sugerat de portret l fizic,traieste un moment important al existentei fiind abligat la maturizare fortata

-mama sa ii trimite sentimentul responsabilitatii ajutandu-l sa treaca peste pragul adolescentei si fiind un mento

-este nesigur supus , ascultator fata de mama,inocent

-in procesul de maturizare exista 3 elemente imp,primirea baltagului ca semn al intrarii oficiale in randul pastorilor,noaptea petrecuta in rapa de la crucea Talienilor

-cand trebuie sa infrunte singur frica si momentul lovirii ucigasului cand simte ca prin bratul sau se infaptuieste o justitie divina

-numele sau (diminutivat)aminteste de ucigatorul de balaur(Sf Gheorghe)

Nechifor Lipan

-numele   sau exprima natura sa de invingator ''nike phoros'',insemnant\d in limba greaca purtator de biruinta

-este exponentul unei categorii si anume a oierilor

-este un personaj modern deoarece este un pers absent a carui imag se reconstituie din marturisirile celorlalti

-este curajos,interesat de castig ,are turme bogate si gospodarie asezata ,este sociabil dorind sa-si faca prieteni

-portretl sau fizic este realizat de Vitoria :,,Mustata neagra,ochi cu sprancene aplecate,infatisarea indesata sj spatoasa''

Baltagul de Mihail Sadoveanu-rezumat-

Vitoria Lipan, nevasta unui oier din Magura Tarcaului, îsi asteapta sotul plecat la Dorna sa cumpere oi. Într-o seara de toamna, torcând pe prispa casei, ea îsi aminteste de Nechifor cu drag, caci era om plin de viata, gospodar si oier priceput, vesel si sociabil, iubind petrecerile si nuntile, unde spunea mereu o poveste despre oamenii de la munte, pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu inima usoara, sa poata rezista unei vieti aspre.Îngrijorarea Vitorie creste cu fiecare zi, întrucât ea cunoaste drumul parcurs de sotul ei an de an, si ca ar fi trebuit sa se întoarca de mult .Ramasa singura cu fiica sa, Minodora, cauta sfat la preorul Danila, ba chiar la baba Maranda, vrajitoarea satului, fara sa gaseasca raspunsul si alinarea de care avea nevoie..Unele vise si presimtiri negre îi sadesc în suflet ideea ca el ar fi disparut, mort pe undeva, fara sa-l stie nimeni.Hotarând sa plece în cautarea lui dupa sarbatorile de iarna, îsi cheama fiul, pe Gheorghita, plecat la apa Jijiei, cu oile la pasunat, în speranta ca el îi va fi sprijin în aflarea adevarului.Înstiinteaza autoritatile de la Piatra-Neamt de disparitia lui Lipan si o duce pe fiica sa, Minodora, la manastire, pentru a fi în siguranta..Neavând încredere ca oamenii legii o pot ajuta, Vitoria pleaca, împreuna cu Gheorghita, pe urmele celui disparut. Înainte de a pleca, ea se supune unui ritual de purificare, postind douasprezece vineri.Înfruntând viscolul iernii, ea alege drumul pe care presupune ca l-ar fi urmat sotul ei: Bicaz, Calugareni, Farcasa, Vatra Dornei, Borca si Sabasa, sta de vorba cu oamenii si afla ca Lipan trecuse pe acolo.La Borca a întâlnit un botez, la Cruci o nunta. Ea stie sa-si ascunda nelinistea si sa participe la aceste evenimente, pentru a nu supara gazdele.Ajunsi în tara Dornelor, Vitoria iscodeste oamenii, chibzuieste, pune cap la cap informatiile culese si deduce ca Lipan a fost însotit de alti doi oieri, carora le vânduse o parte din turma cumparata de el.În localitatea Sabasa, Lipan nu mai ajunsese.Fac de mai multe ori drumul dintre Suha si Sabasa si, în final, Lupu, câinele lui Lipan, îi aduce la locul unde Nechifor fusese ucis. Vitoria descopera osemintele sotului ei într-o prapastie.. Respectând traditia, munteanca organizeaza priveghiul si, ajutata de domnul Tocârciumarul, si de sotia acestuia, îl înmormânteaza pe Lipan. La praznicul de pomenire invita autoritatile din partea locului, dar si pe Bogza si Cutui, presupusii asasini. Prin inteligenta, intuitie, abilitate si diplomatie, femeia povesteste drumul celor trei oieri si uciderea lui Lipan, ca si cand ar fi fost de fata. Demascati, cei doi îsi recunosc crima si Cutui este arestat, iar Bogza ucis.Desi sufera cumplit, Vitoria nu se lasa doborâta si are cugetul împacat ca si-a facut datoria de sotie si de crestina. Ea planuieste s-o aduca pe Minodora sa vada mormântul tatalui ei, sa recupereze turma pierduta, gasind în sine puterea sa-si asume toate responsabilitatile ce-i revin, în calitate de cap de familie, deoarece viata merge mai departe.Semnificatia titlului Baltagul

Titlul este simbolic ptr ca Baltagul este o   magica si simboloca menit sa indeplineasca si atunci nu se pateaza de sange si o unealta justitiara .Este conferit de botezul ,nunta si inmormantarii prezentata in roman .Modurile de expunere sunt naratiunea ,descrierea ,dialogul si monologul .