Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative, episod, alternanta, inlantuire, incipit, final, pauza descriptiva, eli

7. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ într-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative, episod, alternanta, înlantuire, incipit, final, pauza descriptiva, elipsa.

Ion Creanga ocupa un loc aparte intre scriitorii nostri clasici. Operele sale, inclusiv cele de factura fantastica, realizeaza o fresca a vietii taranului român.

Discursul narativ al "Povestii lui Harap-Alb" contine elemente specifice ca: incipit, final, secventa narativa, inlantuire, pauza descriptiva etc

Textul contine sapte secvente narative, delimitate de de formule initiale, mediane si finale specifice basmului. De exemplu, Ion Creanga mentine interesul cititorului prin formula mediana "Ca cuvântul din poveste/ Înainte mult mai este. Secventa narativa este partea unui text care are unitate logica. Una dintre acestea este cea a aducerii de salata din gradina ursului feroce. Secventa narativa este compusa din episoade, adica dintr-o serie de întâmplari. Un episod îl reprezinta pregatirea, de catre Sfânta Duminica, a bauturii cre îl va adormi pe urs. Astfel, batrâna aduna somnoroasa din care face o fiertura, la care adauga lapte si miere.

Intâmplarile prin care trece Harap-Alb sunt prezentate in succesiune cronologica, fara trecere alternativa dintr-un plan in altul, deci prin inlantuire.

Incipitul, secventa introductiva a textului, fixeaza de regula coordonatele temporo-spatiale. Incipitul poate fi lent sau abrupt. Prin afirmatia "Amu, cica era odata.intr-o tara" naratorul realizeaza un incipit lent care plaseaza actiunea intr-un timp mitic si in spatiu misterios, neprecizat.

Dupa ce trece printr-o serie de incercari menite sa il maturizeze, Harap-Alb invinge raul si este rasplatit pentru priceperea si curajul sau. Finalul basmului prezinta victoria binelui. Pentru ca deznodamântul este clar, putem considera ca "Povestea lui." are un final închis. Totodata, formula de încheiere are rolul de a readuce receptorul în planul real: "iar pe la noi cine are bani bea si manânca, iara cine nu, se uita si rabda". Finalul insa poate fi si deschis, atunci când naratorul lasa la alegerea cititorului modul în care sa se solutioneze conflictul.

In ceea ce priveste subiectul operei, expozitiunea il introduce pe cititorul-ascultator in atmosfera de basm a personajelor si a timpului mitic. Aflam ca "intr-o tara" traia "un crai care avea trei feciori", iar in alta craiul avea un frate mai mare, a carui batrânete era alinata de trei fiice.

Intriga este reprezentata de rugamintea lui Verde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca sa ii urmeze la tron. Dorind sa il ajute, craiul accepta. Intriga este moment al subiectului care contine premisele conflictului.

Desfasurarea actiunii reprezinta urmarea episodului care constituie intriga. Pentru ca isi iubeste copiii craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. Dintre toti, doar mezinul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, acceptându-l pe Spân ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o fântana. Prins acolo ca intr-o capcana, tânarul este nevoit sa jure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Spân ca sluga. La curtea lui Verde imparat, Spânul incearca sa scape de Harap-Alb, dându-i sarcini care ii pericliteaza viata: sa aduca "salati" din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului Ros, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice.

Punctul culminant al basmului este cuprins in episodul in care fata imparatului Ros, ajunsa la Verde imparat, dezvaluie identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Spânul se repede la fiul craiului si ii taie capul.

Fata imparatului Ros incearca prin mijloace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea.

Deznodamântul este reprezentat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului Ros.

Desi naratorul prezinta faptele prin heterodiegeza, el nu este in totalitate obiectiv datorita numeroaselor aprecieri personale si a adresarii catre cititor. De exemplu, cu referire la Harap-Alb, naratorul afirma: "Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spânului."

Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gândirea, aspiratiile,eforturile si sacrificiile pe care le face taranul român pentru a razbi cinstit in viata.