Prezinta constructia subiectului ("actiune", "conflict", "relatii temporale si spatiale") într-un basm cult studiat
"Harap-Alb" este o opera epica in proza, un basm cult original, publicat in "Convorbiri literare" in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradusa in 20120j921u nu mai putin de 26 de limbi.
In timp ce proza populara fantastica se realizeaza preponderent prin naratiune, Creanga "topeste" povestirea in dialog, eliminând din balastul epic. Astfel, actiunea, succesiunea de evenimente dintr-un text, este dinamizata, desi urmareste un tipar traditional
Basmul este structurat in sapte parti, rezultate prin repetarea de sase ori a formulei mediane "ca cuvântul din poveste/ înainte mult mai este". Subiectul este incadrat de formula initiala "Amu cica era odata" si de cea finala "Si a tinut veselia ani intregi.
Expozitiunea este moment al subiectului literar care contine date privind spatiul, timpul, personajele unei creatii. Aici il introduce pe cititorul-ascultator in atmosfera de basm a personajelor si a timpului mitic: "Amu, cica era odata.". Dupa cum se observa din incipit, timpul naratorului se plaseaza in prezent: "Amu".
Locul actiunii este de asemenea invaluit in mister - "intr-o tara". In acelasi context aflam ca acolo traia "un crai care avea trei feciori". Intr-o alta imparatie craiul avea un frate mai mare, a carui batrânete era alinata de trei fiice.
Intriga, moment al subiectului care contine premisele conflictului, este reprezentata de rugamintea lui Verde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca sa ii urmeze la tron. Dorind sa il ajute, craiul accepta.
Desfasurarea actiunii reprezinta derularea conflictului. Pentru ca isi iubeste copiii, craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. El îi pune la încercare îmbracându-se într-o piele de urs si iesindu-le pe neasteptate in cale.
Dintre toti, doar mezinul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, acceptându-l pe Spân ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o fântana. Prins acolo ca intr-o capcana, tânarul este nevoit sa jure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Spân ca sluga pâna când "va muri si iar va invia".
La curtea lui Verde imparat, Spânul incearca sa scape de Harap-Alb, dându-i sarcini care ii pericliteaza viata: sa aduca "salati" din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului Ros, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice.
Punctul culminant al basmului, momentul de maxima intensitate a conflictului, este cuprins in episodul in care fata imparatului Ros, ajunsa la Verde imparat, le dezvaluie acestuia si printeselor identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Spânul se repede la fiul craiului si ii taie capul.
Fata imparatului Ros incearca prin mijloace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea.
Deznodamântul, modul de solutionare a conflictului, este reprezentat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului Ros.
Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gândirea, aspiratiile, eforturile si sacrificiile pe care le face taranul român pentru a razbi cinstit in viata.
|
