ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu în impunerea noii directii în literatura româna din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Junimea este o grupare culturala, initiata de Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, având ca mentor pe Titu Maiorescu.
Societatea culturala Junimea a luat fiinta la Iasi, în 1863 si a avut doua directii principale: una literara si una culturala. Pentru a promova ideile Junimii, se înfiinteaza, tot la Iasi, în 1867, revista Convorbiri literare în care se vor publica principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii.
Etapele Junimii:
Activitatea Junimii este importanta mai ales prin caracterul ei polemic în domeniul limbii, literaturii si culturii.
Se promoveaza principii estetice si sociale.
Se consolideaza "o noua directie" în literatura româna, prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici.
dupa 1885
Junimea si Convorbiri literare se muta la Bucuresti.
Activitatea junimistilor se canalizeaza catre preocupari universitare, capatând un caracter academic.
Junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale: filozofia, istoria, geografia.
Obiectivele Junimii:
raspândirea spiritului critic
încurajarea literaturii nationale
neatârnarea intelectuala a poporului român
originalitatea culturii si a literaturii române
crearea si impunerea valorilor nationale
culturalizarea maselor
unificarea limbii române literare
Manifestarile Junimii:
Educarea publicului prin "prelectiuni populare", reusind sa impuna o mentalitate junimista în epoca, fara dogme, si sa dezvolte spiritul oratoric.
Unificarea limbii române literare prin propunerea înlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin, sustinerea ortografiei fonetice, combaterea etimologismului, introducerea de reguli gramaticale.
Promovarea literaturii valoroase în paginile revistei Convorbiri literare.
Titu Maiorescu (1840 - 1917)
Idei filozofice
Principiul purificarii prin arta, preluat de la Aristotel
Misiunea artei este aceea de a exprima frumosul (Hegel)
Arta este o finalitate fara scop (Kant)
Menirea artei este de a moraliza (Schopenhauer)
Idei estetice
Da pentru prima oara o definitie poeziei, în studiul "O cercetare critica asupra poeziei noastre de la 1867".
Poezia trebuie sa îndeplineasca doua conditii: una materiala (forma) si una ideala (continutul).
În studiul "Comediile d-lui I.L. Caragiale", sustine ca opera literara trebuie sa ilustreze raportul dintre arta si realitatea sociala.
Arta are functie moralizatoare prin faptul ca daca trezeste emotii estetice, acestea nimicesc raul din oameni, mai ales egoismul.
Critica literara
Impune gustul si rafinamentul maiorescian în aprecierea valorii operelor literare ale vremii si urmareste prin critica sa înlaturarea mediocritatilor din literatura.
Pune accent pe forma artistica, pe continutul de idei, pe originalitate si autenticitate, apreciind în mod deosebit specificul national.
În studiul "Eminescu si poeziile lui" , Titu Maiorescu intuieste geniul eminescian îndata dupa aparitia a numai trei poezii: "Venera si Madona", "Epigonii", "Mortua est"
Idei culturale
În studiul "În contra directiei de astazi în cultura româna", Titu Maiorescu teoretizeaza si demonstreaza "teoria formelor fara fond", considerând ca nu trebuie împrumutate forme din occident, ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la înaltimea acelor forme.
Idei lingvistice
În studiul "Despre scrierea limbei române" polemizeaza împotriva etimologismului sustinut de pasoptisti si sustine cu fermitate ideea ca limba româna este o limba fonetica, pledând în acelasi timp pentru oficializarea alfabetului latin.
"Betia de cuvinte" satirizeaza fraza supraîncarcata în exprimarea unor contemporani, numind-o frazeologie, ca simptom grav al bolii care se cheama "lipsa de idei".
În studiul "Neologismele" remarca avalansa neologismelor ce au inundat limba româna si îndeamna la discernamânt în acceptarea acestora.
|