ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Prezinta rolul Junimii si al lui Titu Maiorescu īn impunerea noii directii īn literatura romāna din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Junimea este o grupare culturala, initiata de Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, avānd ca mentor pe Titu Maiorescu.
Societatea culturala Junimea a luat fiinta la Iasi, īn 1863 si a avut doua directii principale: una literara si una culturala. Pentru a promova ideile Junimii, se īnfiinteaza, tot la Iasi, īn 1867, revista Convorbiri literare īn care se vor publica principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii.
Etapele Junimii:
Activitatea Junimii este importanta mai ales prin caracterul ei polemic īn domeniul limbii, literaturii si culturii.
Se promoveaza principii estetice si sociale.
Se consolideaza "o noua directie" īn literatura romāna, prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici.
dupa 1885
Junimea si Convorbiri literare se muta la Bucuresti.
Activitatea junimistilor se canalizeaza catre preocupari universitare, capatānd un caracter academic.
Junimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale: filozofia, istoria, geografia.
Obiectivele Junimii:
raspāndirea spiritului critic
īncurajarea literaturii nationale
neatārnarea intelectuala a poporului romān
originalitatea culturii si a literaturii romāne
crearea si impunerea valorilor nationale
culturalizarea maselor
unificarea limbii romāne literare
Manifestarile Junimii:
Educarea publicului prin "prelectiuni populare", reusind sa impuna o mentalitate junimista īn epoca, fara dogme, si sa dezvolte spiritul oratoric.
Unificarea limbii romāne literare prin propunerea īnlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin, sustinerea ortografiei fonetice, combaterea etimologismului, introducerea de reguli gramaticale.
Promovarea literaturii valoroase īn paginile revistei Convorbiri literare.
Titu Maiorescu (1840 - 1917)
Idei filozofice
Principiul purificarii prin arta, preluat de la Aristotel
Misiunea artei este aceea de a exprima frumosul (Hegel)
Arta este o finalitate fara scop (Kant)
Menirea artei este de a moraliza (Schopenhauer)
Idei estetice
Da pentru prima oara o definitie poeziei, īn studiul "O cercetare critica asupra poeziei noastre de la 1867".
Poezia trebuie sa īndeplineasca doua conditii: una materiala (forma) si una ideala (continutul).
Īn studiul "Comediile d-lui I.L. Caragiale", sustine ca opera literara trebuie sa ilustreze raportul dintre arta si realitatea sociala.
Arta are functie moralizatoare prin faptul ca daca trezeste emotii estetice, acestea nimicesc raul din oameni, mai ales egoismul.
Critica literara
Impune gustul si rafinamentul maiorescian īn aprecierea valorii operelor literare ale vremii si urmareste prin critica sa īnlaturarea mediocritatilor din literatura.
Pune accent pe forma artistica, pe continutul de idei, pe originalitate si autenticitate, apreciind īn mod deosebit specificul national.
Īn studiul "Eminescu si poeziile lui" , Titu Maiorescu intuieste geniul eminescian īndata dupa aparitia a numai trei poezii: "Venera si Madona", "Epigonii", "Mortua est"
Idei culturale
Īn studiul "Īn contra directiei de astazi īn cultura romāna", Titu Maiorescu teoretizeaza si demonstreaza "teoria formelor fara fond", considerānd ca nu trebuie īmprumutate forme din occident, ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la īnaltimea acelor forme.
Idei lingvistice
Īn studiul "Despre scrierea limbei romāne" polemizeaza īmpotriva etimologismului sustinut de pasoptisti si sustine cu fermitate ideea ca limba romāna este o limba fonetica, pledānd īn acelasi timp pentru oficializarea alfabetului latin.
"Betia de cuvinte" satirizeaza fraza supraīncarcata īn exprimarea unor contemporani, numind-o frazeologie, ca simptom grav al bolii care se cheama "lipsa de idei".
Īn studiul "Neologismele" remarca avalansa neologismelor ce au inundat limba romāna si īndeamna la discernamānt īn acceptarea acestora.
|
