Profesorul Eugenio Coseriu despre situatia actuala a lingvisticii
Linvistica de azi, vazuta in evolutia sistemului de discipline care alcatuieste ansamblul stiintelor limbajului, isi argumenteaza rolul in sfera cunoasterii si prin prezenta unei personalitati precum profesorul Eugenio Coseriu. Fost student al Universitatii din Iasi si actualul profesor al Universitatii din Tubingen este o autoritate recunoscuta nu doar in vasta zona a lingvisticii romanice ci in teritoriile privilegiate ale stiintelor limbajului si, in primul rand, in linvistica generala.
Cercetarea ii datoreaza profesorului Eugenio Coseriu un amplu proiect pentru o integrare dinamica a disciplinelor lingvistice intr-un amsamblu coerent prezidat de o viziune filozofica proprie studiului lingvisticii moderne care a transgresat de mult orizonturile restranse si sufocate de absenta unei viziuni integratoare. Lucrari precum Teoria del lenguaje y linguistica general Madrid 1962 Gramatica, semantica, universales. Estudios de linguistica funcional Madrid 1978 dar, mai cu seama, 'El hombre y su lenguaje sunt rezultatul unei cercetari fundamentale, opere de referinta in linvistica mondiala contemporana.
Membru a numeroase societati stiintifice, doctor honoris causa al universitatilor din Bucuresti si Cluj, domnia sa a fost prezent in octombrie 1993 la cea de a doua editie a Colocviului de stiinte ale limbajului (manifestare cu participare internationala) organizat de Universitatea din Suceava. Cu acest prilej, a acordat profesorilor Mircea Bocirla si Carmen Vlad un interviu, raspunzand la cateva intrebari despre starea de azi a cercetarilor in domeniul limbajului. Ii multumim profesorului Eugenio Coseriu si pe aceasta cale.
Faptul de la care am vrea sa pornim este constatarea ca, pentru lingvistul de astazi, devine din ce in ce mai greu sa-si asigure accesul la o imagine globala cat mai exacta asupra stadiului in care se gaseste disciplina in ansamblul ei. Luand ca punct de reper schita panoramica pe care a 818g66i m propus-o in 1973 ( DESPRE DEZVOLTAREA LINGVISTICII) , am dori sa va intrebam, mai intai, daca previziunile de atunci au fost confirmate de evolutia ulterioara a domeniului: au aparut, in aceasta perioada, de doua decenii, schimbari esentiale, in dezvoltarea lingvisticii, pe care nu le-ati anticipat atunci?
In ce priveste trasaturile esentiale - adica cele trei niveluri ale limbajului - nu. Au fost schimbari in alte sensuri, dezvoltari pe care mi-am promis sa le prezint la un viitor congres din Spania. In schita panoramica la care v-ati referit prevedeam o dezvoltare mult mai rapida si mai vasta a lingvisticii textului, a tot ce se numeste pragmatica Ce n-am prevazut atunci a fost aceasta dezvoltare a semanticii cognitive. Daca as fi cunoscut excelent situatia semanticii din SUA ar fi trebuit sa o prevad, desi ea abia daca se prefigura pe atunci. Era numai o semnalare vaga, in dezbaterile din jurul gramaticii generative. Din acest nod s-au dezvoltat, intr-adevar, foarte multe aspecte, desi de multe ori haotic. S-a largit domeniul sintaxei in sensul transfrastic(topicalizare, focalizare); tot ce numesc eu semnificatie ontica, .-semnificatia atribuita starilor de lucruri desemnate de o propozitie - constituie un sector care s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin lucrarile lui Givon, Langengoen, Kiparsy.
Noi am facut cercetari de dialectologie semantica si am constatat ca, in aceasta abordare, nu gasim exact acelasi sistem nici macar in doua localitati foarte apropiate. Un elev al meu a studiat cateva campuri semantice intr-un dialect provensal, la granita dintre provensala si franceza, si a publicat o teza de doctorat din acesta cercetare. Dintre aceste campuri semantice numai unul - cel al verbelor pentru a taia' - a fost gasit ca identic, in cazul a doua localitati care se aflau la 1 km una de alta. Toate celelalte sunt diferite, dar in Atlas apar ca si cum ar fi aceeasi valoare semanticaIn realitate, problema este nerezolvata si ramane o problema actuala a dialectologiei: cum se poate face semantica in dialectologie?[.]. Nu s-a rezolvat [de asemenea] problema combinarii intre sociolingvistica si dialectologie, adica constatarea variatiei de vorbire la diferite nivele in aceeasi localitate, in acelasi punct.
'domeniu' in sens lingvistic istoric (adica esti romanist etc.), ci prin atitudinea teoretica si metodologica. Din acest unghi, avem, fara indoiala, in linii mari, anumite orientari generice, avem apoi teorii, care ajung pana la teoria personala a lingvistului.
descoperit' Gramatica de la Port Royal. Repet, acest lucru e normal intr-o cultura tanara si viguroasa, dar ridica mari probleme pentru integrarea cunoasterii stiintifice. (Atitudinea de care vorbesc e curenta, dar, fireste, nu toti au o asemenea atitudine. Uneori, chiar in studiile clasice, ei au o foarte temeinica pregatire). Referindu-ma strict la Chomsky, nu se poate face situarea lui in lingvistica [azi]. Se poate vorbi de o anumita secta' , care il accepta, cu toate schimbarile lui. Daca te indoiai, candva, de structura de profunzime erai taxat drept idiot; cand Chomsky a parasit el insusi acest concept, acum totul e Guverment and Binding .Cu toate acestea , multi dintre cei care l-au urmat sau au ramas pe pozitiile anterioare sau au trecut, in parte, la semantica generetiva sau au dezvoltat, apoi, idei ce conduceau spre semantica si gramatica cognitiva.
semnificatum-ul corespunde aproape exact definitiei date de Aristotel in Metafizica: conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un X ca sa poata fi denotat printr-un anumit cuvant. Aceasta constituie, de fapt, intensiunea clasica.
reface celelalte sisteme. De ex., putem face imagini prin limbaj, ca in sistemele icastice, imitative, directe si indirecte; putem face prin limbaj obiecte sonore - ie., in vorbire, iar prin scriere - obiecte grafice. Faptul ca se intrebuinteaza cele doua tipuri de onomatopei il stim, deja, de la Platon, iar celalalt aspect este cunoscut de chinezi si l-au stiut si futuristii si Apollinaire si multi altii. (Bunaoara, Rabelais a scris ceva in forma unei sticle, cu mult inaintea futuristilor moderni).
Eu iubesc New Yorkul sau interdictia " Fumatul oprit poate fi redata prin imaginea unei tigari barate.
Faptele de acest gen sunt destul de numeroase si patrund dincolo dincolo de textele initiale si in alte texte. Asa cum uneori cuvinte intregi dintr-o limba sau alta] patrund in pictura.
Fara indoiala, aceste probleme ar trebui tratate sistematic intr-un manual de semiotica. Exista deja multe sugestii, in aceasta directie, de ex.la Umbero Eco sau Walter Koch, dar ele trebiue sistematizate integral. Se pune, intre altele, si problema traducerii unor asemenea texte. Daca, de ex., textul original prezinta litere mici si mari, ce ne facem cu o limba ca araba (care nu are aceasta scriere cu majuscule) etc.
In sfarsit, pentru ca vorbirea se prezinta sub forma de text si pentru ca textul cel mai bogat e textul literar, intreaga problema in discutie se pune, deci, si in raport cu poetica. Aceasta dimensiune merita, insa, o tratare aparte.
|
