Universitatea Transilvania din Brasov.Facultatea de Litere
RETORICA IMAGINII
In reclama parfumului de la Christian Dior, « J'adore », din punct de vedere al obiectului, femeia reprezinta indexul,cel care ne arata ceva, in timp ce sticluta parfumului capata valoare de icon, iar din punct de vedere al reprezentarii avem de-a face cu un qualisemn, culoarea aurie care defineste parfumul devenind o calitate, exprimand opulenta, bogatia, superioritatea produsului.Parfumul este cel care defineste femeia, eleganta si rafinamentul sau fiind sugerate de imbracamintea si atitudinea femeii.Regimul dominant este cel nocturn mistic, culoarea parului femeii confundandu-se cu cea a capacului sticlutei, iar culoarea corpului sau fiind la fel cu cea a parfumului. Femeia preia atributele parfumului, devine totuna cu el, inclusiv bijuteriile pe care le poarta, o pereche de cercei, sunt in ton cu spiritul parfumului.Gestualitatea este una atributiva, stralucirea femeii data de alegerea parfumului de la Dior contrastand cu fundalul intunecat pe care se proiecteaza imaginea. Femeia exprima o atitudine, aceea de superioritate, eleganta, stil si rafinament, marca Dior nemaiavand nevoie de nici o prezentare, lucru ce poate fi observat si din asezarea in pagina a numelui firmei creatoare :in coltul din dreapta sus,ocupand un spatiu relativ mic, dar suficient, marcat prin literele albe pe un fundal negru.
In imaginea « Machiavelic look », mana femeii este indexul, semnul colateral care focalizeaza atentia asupra principalei dimensiuni a look-ului abordat :ochii.Acestia devin simbol al unei atitudini, in genere numita «machiavelica», la aceasta contribuind atat tipul de machiaj folosit, cat si privirea modelului :patrunzatoare, misterioasa, incitanta, aproape malefica.Alaturarea celor doua culori :negru si rosu pentru machiajul ochilor este una neobisnuita, violenta, dar sustinuta pe plan estetic de folosirea aceleasi nuante pentru buze si unghii.Regimul este unul nocturn sintetic deoarece rosul se confunda cu negrul, rezultand un efect irezistibil. Femeia devine o atractie fatala, este un « demon » ce cucereste si hipnotizeaza. Imaginea se inscrie intr-o gestualitae de tip atributiv, imaginea ei rasare dintr-un fundal negru proiectand look-ul « machiavelic ».
Reclama la prajitura « Alka » inglobeaza cinci fotografii in care femeia ne este prezentata in cinci ipostaze diferite de-a lungul timpului, elementul comun fiind crearea unei prajituri pentru intreaga familie.Prajitura devine astfel simbolul muncii creatoare pe care femeia o desfasoara in bucatarie.Sintagma « evolutia femeii in bucatarie » ne arata traseul parcurs atat de gospodine cat si de prajitura, aceasta pastrandu-si insa gustul traditional si delicios.Femeia este indexul, in fiecare din cele cinci fotografii aratandu-ne cum ia nastere prajitura. Regimul este cel diurn pentru ca femeia este diferita de fiecare data, chiar daca gustul prajiturii nu se schimba, insa metodele de prepare ale acesteia sunt specifice fiecarei epoci in parte. Gestualitatea este una predicativa, cele cinci poze infatisand actiunea femeii atunci cand prepara prajitura.Alaturi de cle cinci ipostaze ale femeii, ne este prezentata in coltul din dreapta jos si prajitura « Alka », ce devine indice deoarece cele doua felii sunt mostre ale adevaratei produs. Sigla in schimb capata valoare de simbol, atat al traditionalului cat si al noului.
In imaginea alaturata, simbolul fluturelui se confunda cu cel al femeii. Pozitia bratelor ei, felul cum isi tine capul, ochii inchisi si buzele intredeschise sunt elemente ce compun indexul care ne arata intentia de a fi asemenea unui fluture.Fluturele, simbol al libertatii, al frumusetii, al veseliei, al poftei de viata ne arata intentia artistei de a oferi publicului un show de neuitat in stilu-i caracteristic.Regimul este unul nocturn sintetic, unde cele doua imagini, ale femeii si ale fluturelui se confunda, femeia preluand caracteristicele acestuia.
Aplicatia din paiete stralucitoare este si ea un suport al intentiei artistei de a fi asemanata cu un fluture. Imaginea se inscrie intr-o gestualitate de tip atributiv, femeia reprezentand o atitudine, un fel de a fi, o intentie si o realizare in plan artistic a unei dorinte.Fundalul fotografiei este dominat de imaginea fluturelui ce se rasfrange in propria-i umbra, radiind astfel o luminozitate regasita si in infatisarea artistei.
Fotografia alaturata se incadreaza intr-un regim de tip diurn, fiind realizata o opozitie a celor doua sexe :masculin si feminin. De-asemenea imaginarul predominant este cel de tip masculin, superior femininului. Fotografia este incadrata intr-un context cultural, lucru sugerat de prezenta picturilor de pe pereti.Si acolo putem observa un regim diurn, al opozitiei, cele doua personaje fiind un barbat si o femeie. Gestualitatea este una modala, unde regasim opozitia dintre superior si inferior, masculin si feminin,aproape -departe, personajele fotografiei aflandu-se in prim-plan, in timp ce personajele de epoca apar ca niste observatori ai realitatii contemporane.Gestul propriu-zis al creatorului de moda de a priza reprezinta indexul, in timp ce simbolul acestui gest este decadenta, viciul care cuprinde natura umana. Actiunea sa este imitata si de celelalte personaje, alegandu-se insa alte vicii :alcoolul si tutunul,iar personajul feminin care pozeaza intreaga scena reprezinta imortalizarea decadentei si a viciului.
In imaginea alaturata, parfumul este, din punct de vedere al obiectului, un icon, in timp ce femeia devine indexul care ne indruma spre descoperirea parfumului.Din punct de vedere al reprezentarii, fondul portocaliu al parfumului, combinat cu un galben inchis confera acestuia valoarea de qualisemn, culoarea sugerand optimismul, bucuria sau increderea, iar din punct de vedere al interpretarii parfumul devine un argument.Regimul este unul nocturn, femeia confundandu-se cu imaginea parfumului. Ca si numele acestuia « Wish of happiness », ea exprima dorinta de a fi fericita, optimismul in viitorul ei, bucuria si multumirea. Zambetul ei confera tonalitatea de buna-dispozitie si de fericire, fiind astfel in concordanta cu parfumul ales, cel care exprima starea ei de spirit. Gestualitatea este una atributiva, modelul feminin sugerand o stare de relaxare, o atitudine pozitiva si increzatoare.
Si in aceasta imagine parfumul este din punct de vedere al obiectului un icon, iar femeia indexul care arata calea spre parfum. Observam ca si aici fundalul este in concordanta cu spiritul parfumului, deoarece fondul albastru pe care este proiectata imaginea acestuia ne sugereaza pasiunea calma, serafica, capatand astfel valoare de qualisemn si devenind un argument din perspectiva interpretantului.Gestualitaea in care se inscrie poza alaturata este una de tip atributiv, femeia emanand pasiune si traire intensa, liniste si contemplare a propriei feminitati regasita cu ajutorul parfumului ales.Regimul este unul nocturn, parfumul si femeia atragandu-se si completandu-se reciproc, intr-o atmosfera de calm si seninatate, liniste si satisfactie.
|
