Ion Barbu
Scrisa in 1924 si publicata in primul
numar din Revista Romana, Riga Crypto si lapona Enigel este o
balada populara de nunta, pe tema dragostei imposibile dintre doua fiinte
apartinand unor lumi antagonice si complementare. Unii critici au afirmat ca
poemul este defapt un "Luceafar intors",in
care lapona Enigel aspira la caldura si iubire in vreme ce
Poezia il descrie pe riga Crypto ca o "inima ascunsa",un insinguratic retras ,tronând in lumea sa vegetala, un spatiu al umbrei si somnului, al umezelii si racorii.
Urmatorul tablou este cel al laponei Enigel si al lumii din care vine. "In tari de gheata urgisita" porneste sa-si duca renii la pasunat, motivul transhumantei fiind un simbol al idealului laponei. Ajunge in lumea lui Crypto iar întâlnirea are loc0 primavara, anotimp de tranzitie si meta-morfoza a naturii. Craiul se îndragosteste de Enigel si ii propune sa ramana impreuna. Pt ca el nu-si poate parasi lumea o imbie pe ea sa renunte la toate zbuciumarile sufletului uman. Ritualul cererii se repeta de 3 ori, cifra cu valoare simbolica.Mai intâi ii ofera lui Enigel fragi ,dar ea ii refuza. A doua oara ii cere sa-l ia cu ea ,incercarea esueaza din nou, iar a treia oara sa renunte la lumea sa si sa ramana cu el. Refuzul lui Enigel este insa categoric, pe motiv ca visul ei era altul.
Idealul ei este soarele, lumina, deci cunoasterea si nu poate ramane in "somn fraged si racoare", in umbra, simbol al oprimarii tuturor idealurilor
.Sf.lui Crypto reprezinta ,victoria spiritului asupra materiei ,viatorie simbolizata chiar prin cele doua elemente -"soarele"si"umbra"-soarele invinge um-bra.
Poetul s-a inspirat din izvorul folcloric creând o lume de basm. Personajele devin simboluri împotrivindu-se destinului chiar daca aceasta lupta cere sacrificii. Atat Riga Crypto si lapona Enigel cat si Luceafarul au ecouri din lirica populara si asemanari in limbajul poetic si preferinta pentru metafora-simbol. Insa aceste 2 poezii au si deosebiri:Catalina vazand ca nu are acces la lumea Luceafarului ,se resemneaza, insa Crypto nu renunta la idealul erotic si se sacrifica pentru el.
Balada lui Ion Barbu este defapt drama fiintei umane care se consuma intre traire si cunoastere, intre rational si emotional. La nivel artistic se remarca fluenta versului de factura mai popular cu o mare intensitate de continut("lama de blestem","suflet-fantana-n piept")si prin insasi modalitatea desfasurarii mitice ca intr-un scenariu epico-dramatic de"mister"medieval.Economia de mijloace artistice apare ca o insusire majora prefigurand evolutia care-l va caracteriza pe Ion Barbu in intreaga sa creatie lirica.Natura este pre-zenta ta in cateva contururi ,predominand limbajul incifrat,simbolurile si metaforele.Aparitie singulara in literatura romana ,mult din unghiul lim-bajului sau criptic ,greu descifrabil si mai putin din cel al lirismului subs-tantializat.
Traditionalismul
Traditionalismul cuprinde totalitatea tendintelor literare conservatoare din perioada interbelica ce-si propune, dupa spusele lui Cezar Petrescu, sa apere romanismul, specificul national, ortodoxismul, tendinte grupate in jurul revistei "Gandirea", condusa de Nichifor Crainic.
Din vechile doctrine traditionaliste, semanatorismul si poporanismul, este preluata ideea ca folclorul si natura patriei sunt domenii relevante ale specificului unui popor, la care N.Crainic adauga si credinta ortodoxa, element esential al sufletului taranesc, definita ca "cerul spiritualitatii romanesti".
Traditia nu este asumata si continuata firesc, ci inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului degradarii venite din partea culturii occidentale, mai ales a celei franceze. Trecutul este idealizat si convertit in mit, mai ales cel de factura rurala ajungandu-se la un neromantism desuet, in aceeasi perioada cu ascensiunea avangardismului.De altfel, modernismul si traditionalismul sunt doua miscari ce-si fundamenteaza doctrina pe negarea reciproca a ideilor, ambele ajungand la exagerari si extremism.
Nicolae Manolescu defineste traditionalismul ca "o forma inventata de poetii moderni", el reprezentand, "inlauntrul poeziei moderne, una din tendintele acesteia, tendinta de autoconservare ce se opune evolutiei prea rapide, in alte directii, a poeziei moderne", "mai degraba un program decat o sensibilitate reala". Reprezentanti: L.Blaga, Mateiu Caragiale, Ion Pillat, V.Voiculescu, T.Arghezi, T.Vianu, Al. Philippide.
"Mostenim un pamant rasaritean, mostenim parinti crestini - soarta noastra se cuprinde in aceste date geoantropologice. O cultura proprie nu se poate dezvolta organic decat in aceste conditii ale pamantului si ale duhului nostru. Occidentalizarea inseamna negarea orientalismului nostru; nihilismul europenizat inseamna negarea principala a unei culturi romanesti, negarea unui destin propriu romanesc si acceptarea unui destin de popor nascut mort" (Nichifor Crainic "Sensul traditiei").
|
