R O M A N U L
BALTAGUL
DE MIHAIL SADOVEANU
Demonstrati ca "Baltagul" este un roman.
Romanul este o creatie epica in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ,are se desfasoare pe mai multe planuri narative, cu puter-nice conflicte si cu personaje numeroase, oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii.
"Baltagul" este un roman- traditional
realist
si obiectiv
care infatiseaza viata muntenilor fara liriscmul caracte-
ristic sadovenian.
Prezinta prabusirea unei lumi idilice, patriarhale
si introducerea relatiilor capitaliste.
Trasaturi
1) este o opera epica narativa, in care autorul isi exprima in mod indirect sentimentele de admiratie fata de eroina, Vitoria Lipan care pleaca in cautarea trupului sotului sau.
2) obiectivitatea, ca trasatura a epicului, este marcata prin:
- prezenta unui narrator obiectiv, omnipresent, neutru si de- tasat de evenimentele narrate.
- relatarea se face la persoana a III a
- in secventa retrospective initiala , relatarea nu apartine na-
ratorului ci lui Nechifor Lipan, deoarece pentru a anticipa
trasaturile lumii infatisate in opera se foloseste rememora- rea.
- in secventa praznicului cand creste tensiunea dramatica si
se realizeaza suspansul, narrator devine Vitoria Lipan.
3) Actiunea mai complexa si mai complicate decat in nuvela.
- Cele 16 capitole ale romanului sunt structurate in trei parti:
- asteptarea lui Lipan
- cautarea lui
- implinirea dreptatii.
- Actiunea consta in demersurile eroinei in cautarea si cu-
noasterea adevarului despre sotul ei.Impreuna cu fiul ei ,
Gheorghita parcurge un drum anevoios asemenea unui la-
birint, presarat cu multe dificaultati.Apeleaza la autoritati,
dar fiind inzestrata cu darzenie, intelepciune si iscusinta ia
total pe cont propriu si reuseste sa demaste si sa pedepseas-
ca pe ucigasul sotului ei: Calistrat Bogza si Ilie Cutui.
4) Actiunea este lineara, dar exista doua planuri narrative:
-
planul retrospective al trecutului
in care
memoreaza intamplari ale vietii de familie , creand si
un portret al lui Nechifor, dar din perspectiva ei.
- planul prezentului unde sunt prezentate
in ordine cronologica
in coordonate spatiale si temporale
intamplarile, din toamna , cand Neculai pleaca la
Dorna dupa oi, pana
primavera, cand
Pera trupul neinsufletit.
5) Actiunea este plasata in timp si spatiu.
- indicii temporali sunt redati ca
- nume ale unor sar-batori crestine (Sf.Andrei, Boboteaza, Anul Nou)
- repere ale succesiunii anotimpurilor sau ale miscarii astrelor (solstitiul de iarna)
- date concrete (27 februarie, joi, 9 martie "cei
patruzeci de sfinti mucenici")
- spatiul actiunii este vast, autorul facand referire la:
- satul Magura Tarcaului
- zona Dornelor si a Bistritei
- si la tinuturi de campie(Cristesti in baltile Jijiei)
6) Romanul ofera o imagine a satului de munte, evidentiind tra-
saturile muntenilor.
- legatura cu mediul in care traiesc "munteanul are radacini la locul lui , ca si bradul".
- imprumuta trasaturi specifice mediului "iuti si nestatornici"
- isi desfasoara viata in functie de circuitul ano-timpurilor si de semnele vremii "munteanului i-i dat sa-si castige painea cu toporul"
- cele trei mari evenimente : botezul , nunta si inmor-
mantarea
sugereaza ca drumul parcurs de
Gheorghita este o metafora a vietii.
7) Imbinarea armonioasa si dinamica a modurilor de expunere.
- predomina naratiunea , secventele narative fiind le-
gate prin inlantuire.
- pasajele descriptive sugereaza manifetarile naturii in
stransa legatura cu starile sufletesti ale personajelor
"rapile erau pline de troiene, drumurile la Bistrita erau
inchise."
- dialogul tensioneaza actiunea si pune in evidenta tra-
saturile personajelor
- monologul interior dezvaluie zbuciumul interior al
Vitoriei
8) Numarul mare de personaje.
- personaje principale :
- personaje secundare : Minodora, preotul Danila, ne-
gustorul, hangiul David, Ilie
Cutui, Calistrat Bogza
- personaje episodice : functionara de la prefectura din
Piatra
"Baltagul"este un roman deoarece are toate trasaturile acestei specii:
caracterul epic
actiunea complexa
numarul mare de personaje
imaginea profunda asupra vietii de la munte de la sfarsitul secolului al XIX -lea si inceputul secolului XX.
|
