Subiectul I (40 de
puncte)
(Calistrat Hogas, "Parintele Ghermanuta)
1. Antonime: "cotigita" #
dreapta; "moale" # tare; imens # limitat, mic; "rasfirat" #
îngramadit 353w227d
2. În structura "Amurgul începuse a se ridica din adâncuri.", punctele de
suspensie au rolul de marca o întrerupere în fluxul lecturii, iar ca efect
stilistic, sugereaza emotia puternica în fata
maretului tablou al înserarii.
3. Câmpul semantic al naturii: "munti", "pârâu", "salcii", "mesteacani"
4. Valoare expresiva a doua adjective din enuntul: "Un sunet
prelung si jalnic de arama sunatoare". Adjectivele "prelung"
si "jalnic" au valoare artistica de epitet dublu si compun o
imagine auditiva ce creeaza o stare de tânguire.
5. "amurgul începuse a se ridica din adâncuri"- imagine vizualặ;
"un sunet prelung si jalnic de o aramặ
sunatoare" -imagine auditivặ
6. Perspectiva narativa se defineste prin naratorul-personaj si
naratiunea la persoana I.
7. Figuri de stil: "pulberea de lumina rosietica" -
metafora· ce sugereaza farmecul amurgului, imaginea vizuala a
soarelui la apus emana vraja si încântare; "departe, foarte
departe" repetitia adverbului de loc compune o imagine ampla a
peisajului.
8. Folosirea frecventặ a imperfectului denotặ o actiune începutặ
si neterminatặ, dar si o stare incertặ, de nesiguranta·.
9. Descrierea este principalul mod de expunere, care evidentiaza
sentimentele de admiratie si încântare a naratorului-personaj pentru
tabloul naturii în amurg, construit prin:
- imagini artistice: vizuale, auditive, motorii;
- prezenta figurilor de stil: epitete, metafore, repetitii
10. Textul citat se încadreaza în stilul beletristic, deoarece, prin
utilizarea imaginilor artistice si a cuvintelor cu sens figurat se
contureaza· imagini plastice în sufletul si constiinta
cititorului. O alta calitate generala a stilului este corectitudinea,
respectarea normelor literare ale limbii.
Subiectul al II -lea (20 de puncte)
Text argumentativ despre constiinta de
sine: "Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt" (T. Vianu - "Jurnal")
În ceea ce priveste citatul
din "Jurnalul" lui Tudor Vianu referitor la constiinta de sine, pot
spune ca sunt întru totul de acord, deoarece în mod frecvent faptele
vorbesc despre noi s reprezinta totodata si trairile
noastre exteriorizate.
Sunt de parere ca orice reactie, atitudine, mod de a ne purta se
supun analizei si comentariului celor din jur, fie dintr-un interes pentru
persoana ta, fie ca banalitate a vietii. În general, toate faptele trebuie
sa aiba o logica si nimic ar trebuie sa fie la voia
întâmplarii: subconstientul lucreaza permanent.
Faptele spun multe despre noi, despre modul nostru de a fi, de a gândi. De
exemplu, atunci când comportamentul cuiva este strident, zgomotos sau gesturile
sunt indecente, se desprinde cu siguranta lipsa unei educatii
solide ori, mai rau, incapacitatea acelei persoane de a tine cont de
normele etice impuse de societate. În sustinerea aceleasi
conceptii, libertate nu înseamna sa faci orice, fara
sa ai control si constienta,
întrucât poti deranja multa lume din jur. De altfel, exista o
maxima de care fiecare ar trebui sa tina seama, mai ales
aceia care confunda libertatea cu lipsa de civilizatie: "Libertatea
ta se termina acolo unde începe libertatea celorlalti"..
În concluzie, noi toti "suntem ceea ce faptele noastre sunt", cum atât de
convingator afirma Tudor Vianu.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Prezentarea imaginarului poetic
traditionalist într-o poezie studiata:
* "În gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu
* "Aci sosi pe vremuri." de Ion Pillat
(Roxana Nadasanu)
|
