Romanul “Baltagul” , aparut in 1930 ,este o capodopera a prozei sadoveniene, avand ca sursa de inspiratie viata comunitatii pastorale de la inceputul secolului XX.
Vitoria Lipan,eroina romanului, este un personaj complex,prezent in toate momentele actiunii.Caracterizarea se realizeaza gradat,prin modalitati diverse, in mod direct de catre autor in secvente- portret si indirect prin actiune, gesturi, atitudini, replici si relatia cu celelalte personaje. Vitoria Lipan reprezinta in acelasi timp o individualitate bine determinata in plan social, psihologic si moral- sotie de oier din Magura Tarcaului -si un simbol pentru omul arhaic, conservator al traditiei si credincios in puterea justitiei si a ratiunii. Numele propriu este ales pentru semnificatia lui simbolica, exprimand forta omului de a triumfa asupra inevitabilului mortii. De asemenea ,este sugerata comuniunea existentiala a celor doi soti, numele Nechifor provenind din grecescul Nike, care inseamna victorie.
Portretul fizic se contureaza in expozitiune, autorul surprinzand in mod direct detalii expresive:”Ochii ei caprii, in care se rasfrangea, parca, lumina castanie a parului”;”nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in privire.Ochii ei luceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante”.
Principalele modele mitice ale Vitoriei, semnificative pentru caracterizarea indirecta sunt :Antigona cu care se aseamana prin perseverenta in savarsirea ritualului funebru; maicuta batrana din “Miorita”, prin justificarea afectiva a calatoriei si a cautarii, iar criticul G.Calinescu o compara cu Hamlet, pornind de la demascarea asasinilor printr-un spectacol, in cazul Vitoriei, o naratiune realizata cu intuitie si abilitate:”Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulare, pune la cale reprezentari tradatoare si, cand dovada s-a produs, da drumul razbunarii”.
Pe planul psiho-moral, personajul se caracterizeaza prin firea voluntara care nu admite contradictii, mai ales in relatiile cu copiii carora le impune propriile reguli de viata; taria de caracter cu care face fata unor situatii dramatice; perseverenta in atingerea scopurilor; capacitatea de disimulare care o ajuta sa-si ascunda adevaratele intentii si sa evite posibile pericole; statornicia in sentimente ,demonstrata prin dragostea fata de sot si copii:”abia acum intelegea ca dragostea ei se pastrase ca-n tinerete”. La acestea se adauga intuitia cu care izbuteste sa reconstituie imprejurarile mortii lui Nechifor Lipan si sa puna la cale dezvaluirea crimei; adaptabilitatea ce-i permite sa cunoasca si sa domine o realitate noua, necunoscuta; respectul fata de sacru, Vitoria considerand ca implinirea obligatiilor rituale este la fel de importanta ca pedepsirea vinovatilor. Credinta crestina se completeaza printr-o religiozitate cosmica, specifica omului din comunitatea traditionala. Vitoria interpreteaza visul prevestitor, semnele naturii, dupa care isi ordoneaza intreaga existenta.O alta trasatura importanta este tenacitatea, insotita de increderea in propriile forte. Chiar daca formal apeleaza la toate instantele: religioasa, magica si sociala, eroina stie ca descoperirea si pedepsirea vinovatilor este o obligatie sacra, un act justitiar pe care doar ea singura il poate indeplini.
Caracteristic pentru actiunea romanului este procedeul prezentarii personajului in evolutie. Astfel, Vitoria strabate un adevarat traseu initiatic, avand un dublu rol: de indrumator al evolutiei fiului si de novice, prin familiarizarea treptata cu legile unei lumi necunoscute. Actiunea sa restabileste echilibrul tulburat prin disparitia lui Nechifor Lipan, epilogul romanului sugerand credinta in continuitatea existentei sub semnul traditiei:”Acum ne vom intoarce la Magura sa luam iarasi toate de unde le-am lasat”.
Personajul romanului sadovenian se integreaza intr-o galerie tipologica frecvent intalnita in literatura romana, cea a eroinelor ambitioase,inzestrate cu tarie de caracter, luciditate, perseverenta si vointa, galerie din care fac parte : Vidra din drama “Razvan si Vidra” de Hasdeu sau Mara din romanul lui Slavici.
BALTAGUL-STUDIU DE TEXT(1)
-” Nu erau doi, zise cu liniste Vitoria.Erau trei.
-Ba erau doi.
Vitoria clipi din ochi asupra unui intuneric care-i izbucnise inauntru. Domnu Iorgu Vasiliu isi repeta afirmarea. Ca si cum intunericul care se iscase in ea avea sa se deschida, munteanca statu asteptand si cugetand. Acuma vedea adevarat si bine ca vantul a contenit. Cazuse jos,in vale,si amutise si el. Semnul era vadit. Mai Inainte nu putea trece. Trebuia sa se intoarca indarat. Nu avea in ea nici cea mai mica indoiala ca intre cei doi, Nechifor nu se afla. Pan-aici nu ajunsese, nici nu se mai gasea nimic viu din el.
-Doi erau? Intreba ea cu luare- aminte si liniste. Era unul mare, cu buza de sus crapata ca un iepure, si altul mititel si negricios.
-Intr-adevar,incuviinta domnu Vasiliu. Acestia erau: oameni pe care mi se pare ca-i cunosc”.
1.Numiti personajele care discuta in fragment
2.Precizati modurile de expunere
3.Identificati: o personificare, o metafora, o comparatie,o inversiune, un dublu epitet
4.Argumentati ca fragmentul aparttine unei opere epice(4 argumente)
5.Comentati semnificatia fragmentului „Vitoriainauntru”(3-5 randuri), in relatie cu actiunea romanului
6.Transformati ultimul schimb de replici in vorbire indirecta
7.Dati cate un sinonim pentru:a conteni, vadit, indoiala, luare-aminte, a cugeta
8.Identificati in text doua derivate cu prefix si doua cu sufix
9.Identificati in text patru tipuri de pronume, precizand felul lor
10.Alcatuiti familia cuvantului liniste (4 cuvinte)
11.Identificati doua cuvinte cu diftongi
12.Transcrieti doua verbe de conj.I si doua de conj.a II-a
13.Notati functiile sintactice ale cuvintelor din propozitia „care-i izbucnise inauntru”
14.Precizati modul si timpul verbelor: zise, vedea, cazuse,trece, sa se intoarca,cunosc
15.Identificati o subordonata atributiva si o subiectiva
16. Rescrieti o principala incidenta
17.Mentionati valorile lui si in constructia:”Cazuse jos, si amutise si el”
18.Contrageti propozitia „care-i izbucnise inauntru”
19.Mentionati doua consecinte ale folosirii cratimei in structura „ca-i cunosc”
20.Precizati doua expresii, locutiuni in care sa apara verbul a sta.
BALTAGUL-studiu de text 2
„[Omul isi aducea tare bine aminte ; si obrazul muntencei se insenina putintel.Catra Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, intr-adevar a facut popas mai la vale, pe toloaca, asemenea turma cum o prubuluia nevasta.
Cand ciobanii s-au miscat inspre crasma, au sosit din urma si stapanii, in numar de trei.Da-da! Unul era pe un cal negru tintat si purta caciula brumarie. Acela a dat porunca pentru rachiu s-a cinstit pe ciobani. A cerut o litra deosebita pentru el si pentru ceilalti doi tovarasi. Aflandu-se de fata si parintele Vasile, l-a poftit si pe sfintia- sa sa guste cu dansii un paharel.] Parintele Vasile nu s-a pus impotriva, vazandu-i oameni cumsecade, si crasmarul i-a pus un scaun la masa drumetilor. Nu mult dupa asta, dupa ce-au mai cinstit o litra, omul cel cu caciula brumarie a avut gust sa-i faca parintele o cetanie si-o agheasma si sa-i stropeasca oile.”
1.Identificati in text 2 elemente ale cadrului spatial si o referire temporala
2.Selectati cinci regionalisme
3.Identificati 5 locutiuni verbale si dati cate un sinonim
4.Precizati personajele care apar in fragment
5.Rezumati continutul fragmentului in maximum 5 randuri
6.Argumentati ca apartine unei opere epice (4 argumente)
7.Precizati cuvintele derivate din fragmentul delimitat[]
8.Comentati semnificatia ultimei fraze, prin raportare la actiunea romanului
9.Precizati valorile morfologice ale cuvintelor:intr- adevar, acela, ceilalti,dansii, cumsecade,cel, unul.
10.Precizati functiile sintactice ale cuvintelor: muntencei, putintel,asemenea, cu dansii, un paharel,Vasile, vazandu-i.
11.Identificati in text o subordonata temporala
12.Precizati modul de formare a cuvintelor:cumsecade, drumet.
13.Identificati doua cuvinte cu hiat si doua cu diftong
14. Despartiti in silabe:obrazul, insenina, cumsecade, litra
15. Dati sinonime pentru :porunca, tovaras, impotriva, drumet, cioban
2.Analizati sintactic frazele ( felul propozitiilor):
a.Acolo avea sa steie, dupa porunca lui Nechifor, pana ce-a veni el singur sa plateasca stuhul perdelelor si simbriile. Trecuse vreme si echifor nu daduse semn nici acolo, ca sa se intoarca macar feciorul.
b.Socot ca mergand cu spor, pe vreme buna, ne putem intoarce iar aici in Sabasa, ca sa facem parastasul de noua Zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca sa vorbim cu baciul Alexa si sa ne alcatuim cu el pentru intoarcerea oilor catra munti, unde avem tocmita pasunea.
c.Nici pana la Brosteni nu stie cum a ajunge. Noroc ca are acolo niste cunoscuti de la care ar putea imprumuta ceva ca sa razbeasca pana unde are asemenea interes.
Baltagul-Studiu de text 3
„Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-se privit, bau pe nerasuflate un pahar de vin si inca unul. Dupa aceea, fara sa stie cum, lua deodata o hotarare naprasnica. Muierea-i muiere si barbatu-i barbat.el era barbat, de care inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui.
-Da baltagul, vorbi el inca stapanit, intinzand mana indarat catre Gheorghita.
-Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem praznicul dupa cuviinta.Ce te uiti, Gheorghita, asa la baltag?intreba ea dupa aceea razand; este scris ceve pe el?
-Asculta, femeie- mormai cu manie Bogza- de ce tot ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus: spune!
-Nu te supara, domnu Calistrat, eu intreb pe baiet daca nu ceteste ceva pe baltag.
-Destul! Racni gospodarul batand cu pumnul in masa si inaltandu-se de la locul lui.
Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara spariati. Ceea ce se facea nu era bine, caci era la praznic.Bogza avea intrucatva dreptate”.
1. Despartiti in silabe:invalmaseau, nerasuflate, mormai, cuviinta.
2. Transcrieti doua cuv. compuse, doua derivate cu sufix si unul cu prefix
3. Alcatuiti familia cuv. barbat (4 termeni)
4. precizati valorile morfologice ale cuv.:aceste, deodata, nimeni, lui, ce, asa, ceva, caci.
5. Precizati modul si timpul verbelor:invalmaseau, batuse, vorbi, sa incheiem, razand, de spus, spune.
6. Precizati functiile sintactice ale cuvintelor:cugetari, o hotarare, un barbat, femeie,bine, intrucatva.
7. Alcatuiti un enunt in care cuv om sa fie at. subst. in ac.
8.Precizati modurile de expunere
9. Argumentati ca fragmentul apartine unei opere epice
10.Transpuneti schimbul de replici in vorbirea indirecta
11.Transcrieti doua structuri care sugereaza reactiile lui Bogza
12.Motivati folosirea constructiilor interogative si imperative in replicile lui ogza
13.Comentati fraza:”Muierea-i muiere si barbatu-i barbat”
14. Identificati in text o subiectiva si o cauzala
15. Precizati momentul subiectului
16.Rezumati in 5-6 randuri fragmentul
17.Analizati sintactic textele:
a.Eu, fiind ascuns in camara, cum aud unele ca aceste, iute ma sui in pod, umflu pupaza de unde era si ma duc cu ea de-a dreptul in targul vitelor, s-o vand, caci era tocmai lunea, intr-o zi de targ.
b.Si, cum ajung in iarmaroc, incep a ma purta tantos printre oameni, de colo pana colo, ca doar eram si eu oleaca de fecior de negustor.
c. Imi aduc aminte ce zarva a fost cand, intr-un rand, s-a zvonit ca pe domnul nostru are sa-l mute intr-o alta comuna, peste Siret.
BALTAGUL-apartenenta la gen si specie
Romanul este specia genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu personaje numeroase, urmarite in evolutie si actiune complexa, care se desfasoara pe unul sau mai multe planuri. Abordand o problematica variata, romanul surprinde realitatea exterioara si interioara, infatisandu- se ca oglinda a omului si a lumii.
Aparut in 1930, romanul „Baltagul” este o capodopera a prozei romane interbelice, prin reconstituirea artistica a unui mediu social si uman de tip traditional, prin diversitatea tematica si realizarea personajului principal.In formula compozitionala si in substanta operei se regasesc mai multe tipuri de roman, ceea ce ilustreaza complexitatea structurii narative. Romanul monografic infatiseaza aspecte ale vietii satului romanesc de munte ,la inceputul secolului XX. Sunt prezente descrieri ale asezarilor, gospodariei, ritualurilor asociate marilor evenimente (botezul, nunta, inmormantarea).Comunitatea umana de tip traditional traieste in deplin acord cu natura, ordonandu-si existenta dupa ritmurile acesteia. Romanul initiatic surprinde maturizarea lui Gheorghita, care va trebui sa preia rolul tatalui si , totodata, initierea Vitoriei, prin desprinderea de spatiul familiar si asumarea unei realitati necunoscute. La un prim nivel de lectura se distinge o actiune de roman politist , ce urmareste descoperirea si pedepsirea autorilor unei crime, cu deosebirea ca rolul justitiar apartine sotiei celui disparut. Romanul mitic implica asociera personajelor si a actiunii cu diferite motive din spatiul national si universal. Autorul insusi indica drept punct de plecare motivul mioritic, prin versurile prezente ca moto:”Stapane, stapane,/Mai cheama s-un cane”. Din balada sunt preluate elemente fundamentale: apartenenta personajelor la mediul pastoral, transhumanta, complotul, animalul credincios, cautarea desfasurata de un personaj feminin. Se poate afirma ca actiunea romanului incepe dupa deznodamantul absent al baladei si are ca scop descoperirea si pedepsirea exemplara a vinovatilor de crima si sacrilegiu. Pornind de la perseverenta in implinirea ritualului funebru, considerat o indatorire sacra, Vitoria a fost comparata cu Antigona din tragedia greaca si cu divinitatea egipteana Isis. Acestor motive mitice li se adauga: visul prevestitor, interpretat de eroina ca un semn indiscutabil al mortii sotului, cosmogonia inclusa in istorisirea lui Nechifor Lipan si predestinarea sugerata de numele protagonistilor, ambele avand aceeasi semnificatie.
Actiunea romanului urmeaza succesiunea riguroasa a momentelor subiectului. In formula compozitionala se remarca prezenta prologului- naratiunea cu substrat mitic atribuita personajului- absent. Aceasta istorisire defineste comunitatea pastorala prin: seninatate, echilibru, omenie, armonie cu natura. Expozitiunea fixeaza cadrul spatio- temporal- satul romanesc de munte, la inceputul secolului XX- si introduce personajele, prezentate direct- Vitoria, fiica ei –si indirect Nechifor, Gheorghita.Predomina elementele de roman monografic, iar ca mod de expunere, descrierea.Este precizata situatia initiala: absenta lui Nechifor Lipan ,plecat la Dorna sa cumpere oi si ingrijorarea Vitoriei pentru soarta acestuia. Intriga este reprezentata de hotararea Vitoriei de a pleca in cautarea sotului ei, a carui absenta prelungita dincolo de limite o ingrijoreaza. In asumarea acestei decizii, un rol esential revine visului prevestitor, ce are valoarea unei confirmari simbolice a mortii. Desfasurarea actiunii este in roman o secventa ampla, ce cuprinde numeroase etape: pregatirile de plecare, organizarea gospodariei, discutiile cu autoritatile, calatoria ce urmeaza cu fidelitate drumul parcurs de Nechifor, investigatiile desfasurate de eroina prin forte proprii. Descoperirea ramasitelor neingropate ale lui Nechifor, moment de mare tensiune, face trecerea spre punctul culminant: invitandu-i la praznicul victimei, Vitoria ii determina pe asasini sa se demaste, prin modul cum reactioneaza la reconstituirea crimei in forma naratiunii- spectacol.
Deznodamantul prezinta rezolvarea situatiei tensionate- marturisirea lui Calistrat Bogza si moartea acestuia, in urma loviturii primite de la Gheorghita, arestarea lui Ilie Cutui. Dupa infaptuirea actului justitiar si restabilirea echilibrului, Vitoria face planuri pentru viitorul copiilor si reorganizarea gospodariei, acceptand, firesc, revenirea la ritmurile existentei anterioare.
Structura epica a romanului se realizeaza prin imbinarea naratiunii, modul de expunere dominant, cu dialogul, care contribuie la portretizarea personajelor si la stabilirea relatiilor dintre ele si descrierea, prin care este reconstituita artistic atmosfera satului de munte.Evenimentele sunt relatate la persoana a treia, din perspectiva unui narator obiectiv.
In centrul actiunii romanului se afla un personaj feminin puternic individualizat, surprins in evolutie, prezent in toate momentele subiectului. Caracterizarea se realizeaza prin imbinarea modalitatilor directa si indirecta, evidentiind trasaturile fundamentale: hotararea, taria de caracter, tenacitatea, spiritul dreptatii, disimularea, inteligenta, profunzimea sentimentelor. Alaturi de aceasta, sunt prezente personaje secundare- Gheorghita, surprins intr-un proces initiatic, Nechifor, personaj absent, a carui imagine se reconstituie din naratiuni retrospective, precum si personaje episodice-Minodora,parintele, subprefectul ,oamenii intalniti de Vitoria in calatoria sa.
Opera literara „Baltagul” se integreaza in specia epica a romanului prin componentele structurii sale: actiunea ampla, desfasurata intr-un cadru spatio- temporal vast si variat, prezentarea unor personaje complexe in evolutie, diversitatea tematica deteminata de reunirea elementelor de roman mitic, initiatic, monografic si politist, varietatea modurilor de expunere si a modalitatilor narative.
Sadoveanu-Studiu de text 4
“Cum s-a apropiat, eu i-am inchinat oala cu vin si i-am poftit sanate. El s-a oprit in loc si s-a uitat zambind la mine si la iapa si la oamenii care erau in preajma mea si i-a placut inchinarea. Era un boier marunt la stat, cu barba rosa rotunjita, si ppurta la gat un lantug subtire de aur.
-Oameni buni, zice boierul acela ; tare ma bucur ca vad chef si voie-buna in tara Moldovei…
-Si noi ne bucuram, zic eu, ca auzim asemenea vorba. Asta plateste cat si vinul cel mai ales.
1.Rescrieti doua structuri care contin epitete
2.Transcrieti elementele de portret fizic
3.Argumentati ca fragmentul apartine unei opere epice
4.Identificati cuvintele derivate
5.Transpuneti schimbul de replici in vorbire indirecta
6.Precizati cazurile cuvintelor :sanatate, boier, oameni
7.Identificati pronumele din text si precizati felul lor
8.Dati sinonime pentru : a inchina, a pofti, vorba,a plati
9.Alcatuiti familia cuvantului vorba
10.Transcrieti din text o subordonata atributiva si o circumstantiala de timp
11.Precizati functiile sintactice ale cuvintelor: cu vin, zambind, inchinarea, acela, asta
12.Alcatuiti un enunt in care cuv. acela sa aiba alta valoare morfologica
2.Si de poveste si de asemenea vorbe iuti, Vitoria, nevasta lui NL , isi aducea aminte stand singura pe prispa in lumina de toamna si torcand.Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Fusul se invartea harnic, dar singur. NL plecase de-acasa dupa niste oi, la Dorna, s-acu Sf.Andrei era aproape si el inca nu se intorsese.In singuratatea ei, femeia cerca sa patrunda pana la el. Nu putea sa-i vada chipul, dar ii auzise glasul. Intocmai asa spunea el povestea ; femeia ii adaugase numai putine cuvinte despre campuri, holde si ape line. Aceste vorbe erau ale ei, izvorate dintr-o veche dorinta, si, repetandu-le in gand, ochii i se aurira ca de lacrimi.
1.identificati in text : o comparatie, o enumeratie, un epitet
2.comentati in 3-5 randuri enuntul subliniat
3.precizati modurile de expunere din fragment
4.precizati modul si timpul verbelor :se rasfrangea, plecase,sa patrunda, se aurira
5.dati sinonime pentru :glas, poveste, a repeta, dorinta, singuratate
6. precizati cum s-au format cuvintele :castanie, dorinta, despre, numai, auri
7.identificati o atributiva si o completiva directa
8.identificati 2 cuv. cu diftong si 2 cu hiat
9.alcatuiti familia cuv glas
10.precizati functiile sintactice pentru : nevasta, de toamna, lumina, departe, glasul
11.precizati valorile morfologice pentru :ei, asa, line,lui
|
