Romanul
Baltagul
-argumentare
Ca specie a genului epic in proza romanul este tipul de creatie caracterizata prin amploare. Romanul contine o actiune complexa si de mare intindere care se ramifica in mai multe planuri epice.Astfel un plan este acela care urmareste drumul Vitoriei,iar altul priveste viata interioara a personajelor ,zbaterile sufletesti , miscarie psihologice ,gandurie pe care autorul le urmareste pe tot traseul.Daca nuvela se ocupa doar de personaj si de destinul sau , romanul are ambitia de a oferi o viziune adica o imagine ampla a unei lumi in care sa se dezvaluie aspecte specifice ale oamenilor .Astfel de ex 16216w2219q in "Baltagul" se gasete un intreg univers al oamenilor de munte in care traieste o civilizatie veche .Prin ritualuri specifice in "Baltagul" vom vedea cum sarbatorile de iarna se petrec ca si pe vremea lui Burebista, precum si relatia dintre membrii familiei , soti , parinti si copii.
Orice roman are pretentia de a construi realist imaginea unei lumi.In Baltagul avem imaginea a doua lumi, caci drumul Vitoriei se misca intre doua lumi : Tara de sus ,lumea ei si Tara de jos de unde vine primejdia , caci acolo a intalnit Nichifor pe cei doi negustori de oi.Este tara in care a patruns noua generatie in care se gasesc telefoane,autoritati pe care Vitoria le priveste cu o oarecare retinere. Cu toate acestea nu civilizatia va fi invingatoare , caci pe Nichifor tot Vitoria il gaseste triumfand acolo unde altii au esuat.
In roman se gasesc numeroase pers diversificate pentru a putea construi realist imaginea realitatii. In acest roman dornic sa surprinda cu realism si obiectivitate viata oierilor,naratorul este unul impersonal detasat si obiectiv neimplicandu-se in actiune.
Functia naratorului este aceea de a relata intamplarile de a realiza pasaje descriptive in care sa arate spatial concret ale personajelor , portretele personajelor. Naratiunea se imbina cu descrierea si dialogul. Naratorul omniscient urmareste intamplarile exterioare ale Vitoriei si viata sa sufleteasca , de aceea naratiunea este des intrerupta de un monolog care face sa traiasca planul psihologic.
Cu toate ca nu este subiectiv simtim ca naratorul isi admira pers cu simaptie surprinzand frumusetea fizica cat si cea interioara , dornic sa creeze prin personaj o imagine memorabila a femeii luptatoare dar si feminine in acelasi timp .
Actiunea romanului se desfasoara respectand mom subiectului . Debuteaza cu expozitiunea in care suntem introdusi in spatiul unui loc de munte.Vitoria ingrijorata isi asteapta sotul plecat de la Magura la Dorna pentru a face o afacere cu oi .
Intriga o reprezinta intarzierea prelungita a lui Nichifor .Vitoria ca orice femeie simpla se ghideaza dupa vise, ingrijoratoare si dornica sa afle ce s-a intamplat cu Nechifor.Consulta o vrajitoare dar si un preot . Dupa ce tine post negru si traverseaza cu sufletul intunecat pana cand hotaraste sa porneasca in cautarea lui fiind convinsa ca acesta a murit . Sfatuita de un calugar Vitoria apeleaza la autoritati cerandu-le sa cerceteze disparitia sotului. Pentru ca nu are incredere in oamenii legii isi pune treburile in randuiala si dupa ce o duce pe Minodora la monestire si sfinteste un baltag pentru fiul ei , porneste impreuna cu acesta in necunoscut hotarata sa iinfunte orice piedica. Ea urmeaza astfel drumui sotului ei , de la Dorna la Bicaz , Farcasa , Berga si Sabasa culegand informatii de la hangii, de la drumeti si de la oamenii care l-au intalnit pe Nichifor. Reuseste sa afle la Dorna despre vanzarea oilor si insotirea lui Nichifor de alti 2 ciobani. La Suha afla despre sosirea a 2 ciobani nu a 3 si intelege ca intre cele doua localitati a disparut Nichifor . Il gaseste pe cainele Lupu pripasit intr-o gospodarie straina si cu ajutorul acestuia, reluand acelasi drum , descopera intr-o prapastie ramasitele sotului ucis. Dup ace anunta autoritatile pregateste inmormantarea chemand la pomana si oamenii legii si pe cei doi insotitori despre care aflase ca se imbogatira peste noapte .La ospat reuseste sa conduca discutia in asa fel incat sai faca pe coi doi ucigasi sa marturiseaca , reusind sa provoace o incaierare in care Calistrat Bogza se tradeaza singur . In incaierarea ce se facu , Gheorghita il loveste mortal pe Bogza cu baltagul si il rapune. Inaintea mortii vinovatul recunoaste ca lucrurile sau petrecut intocmai cum spuse femeia .Acesta este punctul culminant al romanului , deznodamantul prezentand intoarcerea femeii care a facut dreptate si planurile de viitor ale familiei.
Fiind o opera ampla , romanul contine numeroase personaje prin care se constituie imagini realiste a lumii in care traim . Pe de alta parte naratorul acorda mult spatiu pers principal folosind mijloace complexe de caracterizare , atat directe portrete prin descriere , cat si indirecte , actiunea , dialogul, subliniind gesturile , atitudinile personajelor. Personajul este privit si din exterior , in actiune dar si din interior , dezvaluindu-si intensitatea sufleteasca prin monologul interior. Autorul reuseste astfel sa creeze un personaj viu pe care il putem privi din mai multe unghiuri .Vitoria apare in ipostaza de sotie iubitoare care reuseste sa comunice cu sotul ei si dincolo de moarte, este o mama atenta care isi supravegheaza copii crescandu-i in legea ei . Iar pe Gheorghita il supune la un drum veritabil al maturizarii sale. Este un bun pedagog dar si psiholog in aceasta relatie, dar si modul in care reuseste cu inteligenta si intuitie sa-i ghiceasca pe vinovati si ca un veritabil detectiv reuseste acolo unde autoritatile au esuat . Astfel ea apare in ipostaza justitiarului care reuseste sa restabileasca echilibrul in familia ei .
Numele ei sugereaza curajul si energia unei fiinte victorioase , care reuseste sa ne convinga de faptul ca lumea de Sus cu valorile ei si randuielile ei este superioara tarii de Jos si civilizatiei noi pe care o priveste cu neincredere.
Personaj memorabil , Vitoria Lipan intruchipeaza in mod concret pe femeia frumoasa si iubeata din legenda des povestita de Nichifor , pe care D-zeu a dat-o in dar oierilor , compensandu-i prin faptul ca nu mai avea ce sa le dea .Printr-o astfel de femeie insa , autorul sugereaza faptul ca ei au primit totul : bucuria , fericirea, iubirea , harnicia , copii si armonia vietii.
|