SIMBOLURI SI SEMNIFICATII IN OPERA LUI ANTONI GAUDI

SIMBOLURI SI SEMNIFICATII

IN OPERA LUI ANTONI GAUDI

"Daca vrem sa avem o arhitectura a timpului nostru, sa facem astfel incat sa fie a noastra si sa nu caute in alte parti decat in mijlocul societatii noastre formele si rezolvarile sale."

Viollet-le-Duc

Secolul al XIX - lea, clasa burgheza a devenit o mare putere economica, influentand major evenimentele economice, politice, sociale si culturale.

Industrailizarea si locomotivei cu aburi in sec. XVII au dus la o dezvoltare rapida a cailor ferate care inpreuna cu descoperirea telegrafului au marit viteza de transmitere a informatiei. In acelas timp odata cu caile ferate se dezvolta si constructiile realizate din profile metalice, constructii ce sunt in mare parte concepute de ingineri si au mai mult un rol functional decat unul estetic.

In 1787 coloniile englezesti de pe continentul american isi declara indepandenta. In primele decenii ale secolului XIX coloniile spaniole si portugheze, din America de sud si America centrala, isi proclama independenta, slabind puterea economica a acestora. In Europa au loc miscari sociale conduse de burghezie, avand ca urmari modificarea drepturilor sociale ale cetatenilor.

Din punct de vedere artistic secolul XIX este foarte bogat. In muzica se fac cunoscute nume ca Ludwig van Bethoven, Frederic Chopin, Franz Liszt, Richard Wagner, Giusepe Verdi, Johanes Bramhs,etc. Literatura este scrisa de Balzac, Victor Hugo, Gustave Flaubert, Baudelaire, Lord Byron, Keats, Alexandr Pushkin, Lev Tolstoy, etc. Pictura ca si muzica si literatura trec printr-o perioada romantica, dar in a doua jumatate a secolului, cuatarea de noi moduri de exprimare a dus la aparitia curentului impresionist (Claude Monet, Auguste Renoir, Edouard Manet), etc. urmat de postimpresionism (Paul Gaugain, Paul Cezanne).

Arhitectura, in aceasta perioada, are mai mult un caracter urbanistic, incercand sa raspunda la nevoile populatiei crescande din orase. Ea este saraca in inventii arhitecturale, fiind caracterizata de stilul neoclasic si eclectic, stiuri academice ce vor duce, in a doua jumatate a secolului, la o reactie antiacademica ce se va concretiza, in arhitectura, in stilul Art-Nouveau. Teoriile lui Viollet-le-Duc ("Entretiens sur l'architecture"), vor da conduce si el spre un stil nou, romantismul, bazat pe studiul traditiilor arhitecturale locale, in vestul Europei, concretizandu-se intr-un stil de factura neo-gotica.

Regiunea Cataloniei, se afla situata in nord vestul Spaniei. Este marginita la: est de tinutul Aragon; Nord de muntii Pirinei; vest de marea Mediterana. Reprezinta cea mai prospera regiune din Spania. Dea lungul timpului a fost sub stapanirea: romana (pana in 470 d.C.); triburilor de goti si alani (pana in 712 d.C.); mauri ( pe o perioada de 76 de ani); franceza (1640 - 1659, 1694 - 1697 si 1808 - 1813). Din secolul al XII - lea pana in secolul al XVII - lea, provincia Cataloniei, avand o administrare autonoma, cu capitala la Barcelona, a reprezentat o adevarata putere politica, ecnomica si militara pentru Europa.

Clima este mediteraneana, cu zile de vara caniculare, si perioade de iarna ploiase.

In 1860 s-a ordonat distrugerea zidurilor 14214s1824o cetatii vechi a Barcelonei si reamenajarea conform planurilor IIldelphons Cerda pentru a incuraja dezvoltarea economico-sociala a orasului.

Antoni Gaudí y Cornet, s-a nascut in anul 1852 in localitatea Reus, langa orasul Taratoga. In perioada adolescentei a lucrat in atelierul de fierarie a tatalui sau, unde a invatat sa modeleze fierul dupa bunul plac. La 22 ani a plecat sa studieze arhitectura la "Escola Provincial d'Arquitectura" din Barcelona. In timpul studentiei face cunostinta cu teoriile lui Viollet-le-Duc. In perioada facultatii lucreaza pentru Francisco de Paula del Villar, cel care a contractat realizarea proiectului "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia" si de la care in 1883 va prelua lucrarile de proiectare si realizare.

Sunt trei coordonate care genereaza evolutia ulterioara a tanarului student:in primul rand,studentia sa a corespuns ca perioada cu puseul neogotic din arhitectura sfarsitului de secol XIX.In acest sens,cartea lui Viollet-le-Duc despre arhitectura franceza din secolele XI-XVI a devenit o referinta in randul tinerilor arhitecti,inclusiv,se presupune,si a lui Gaudi.Aceasta influenta avea sa fie,desigur,temporara si s-a risipit pe masura ce Gaudi isi definea personalitatea.

In al doilea rand importanta este si ucenicia facuta de Gaudi in timul studentiei sale pentru a castiga bani.El a castigat experienta alaturi de marii arhitecti barcelonezi ai momentului.Desi nu era un student eminent,el a dobandit limbajul arhitectural natural,gestul firesc,profunzimea mesajului si semnificatiile simbolurilor arhitecturii.Apoi,ucenicfiind,descopera materialul de constructie,care-I va fi complice pentru totdeauna.

In al treilea rand ascendenta sa catalana l-a indrumat spre o permanenta cautare a identitatii culturale.

Imediat iesit de pe bancile facultatii (1878), tanarului Gaudi ii este incredintata realizarea casei lui Manuel Vicens, patron al unei fabrici de caramizi si ceramica.

Beneficiarul a dorit ca aceasta casa sa reprezinte in acelasi timp si o expozitie a ceea ce poate sa realizeze fabrica sa, drept urmare fatada este ornamentata cu placute ceramice in culori vii si cu modele inspirate din natura, cum ar fii floarea soarelui.

In arhitectura acestei case se poate distinge, la nivelul inferior caracteristuci ale stilului traditional spaniol, in timp ce la nivelurile superioare se distinge, fara nici o problema, influenta stilului maur, tocmai studiat in excursiile din timpul facultatii.

Interiorul este bogat in ornamente naturale, remarcandu-se tavanul diningului, realizat din stucatura, ce reprezinta o bolta din vita de vie. Ar trebui observata asemanarea generala, cu sala ambasadorului din Alhambra sau cu ornamentatia salii de spectacole realizata, in perioada interbelica, de arhitectul expresionist Hans Poetzig(imaginea de pe transparent). Gaudi preia tema cerului pentru aceasta casa,pe al carei plafon circular gasim un "trompe-d'oeil" infatisand un stol de porumbei.Se vor reintalni porumbeii,ca mesageri ai cerului,si in alte opere ale lui Gaudi.

In 1883 Gaudi incepe lucrarile la casa de vacanta "El Capricho" in localitatea Comillas langa Santander. Gaudi neputand sa plece din Barcelona, deoarece lucra la pavilionul de vanatoare Guell, a transferat supervizarea constructiei arhitectului local Cristobal Cascante.

Din multe puncte de vedere "El Capricho", in arhitectura cladiri se pot vedea elemente le operei sale de maturitate: folosirea pietrei ca material de constructie; ornamente numeroase dintre care multe realizate din metal; grija pentru luminarea naturala; realizarea unor mecanisme fuctionale.

Ca si la casa Vicens, si la pavilionul de vanatoare al contelui Guell, stilul arhitectonic este influentat de arhitectura maura, din evul mediu.

Lucrarile de constructie la pavilionul de vanatoare Guell au inceput in 1882, cand contele Eusebi Guell, I-a comandat lui Gaudi realizarea ,pe un teren aflat in afara orasului, a unui complex care sa cuprinda grajduri, o poarta de acces pe domeniul respectiv si o casa in care sa locuiasca portarul.

Sala de calarie cat si casa portarului au fost costruite pe un plan in forma de octogon,

Grajdurile sunt despartite de casa portarului de inspaimantatoarea "poarta a dragonului" o adevarata sculptura in fier.

Grajdurile sunt realizate pe o structura de arce realizate din caramida, ce prefigureaza structura neo-gotica din constructiile ulterioare.

Luminatorul salii de calarie precum si cosul casei portarului anunta cosurile de ventilatie de pe casa Mila.

Anul 1883 are o mare insemnatate pentru opera lui Gaudi, este anul in care Francisco de Paula del Villar renunta a mai proiecta "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia", la recomandarea lui Joan Martorel, initiatorul constructiei, Gaudi primeste insarcinarea de conuce lucrarile de constructie.

Putin inainte de termina pavilionul Gaudi se apuca de proiectarea si constructia palatului Guell, pe un teren relativ mic aflat in cartierul nou La Rambla.

Cu accesul situat pe o strada ingusta, palatul Guell nu are o fatada impozanta, ea este alcatuita, la parter din doua portaluri parabolice, prin care se poate intra calare sau cu trasura. Dincolo de aceste porti se gasesc doua rampe line ce duc la subsol, unde se afla grajdurile, si o scara centrala, monumentala, ce ne conduce spre mezanin unde se afla si un salon de primire, cu o zona amenajata special pentru fumat, a carei aerisire se face printr-un complex sistem de ventilatie, gandit de Gaudi.

La primul etaj se afla sala de bal, dezvoltata pe trei nivele, acoperita cu o bolta perforata, asfel incat sa semene cu o bolta cu luna si stele, a fost gandita ca o strada din Venetia renascentista, cu balcoane la fiecare etaj. De jur imprejurul salii se afla camerele de locuit.

Ca creeze impresia de palat, mare si spatios, Gaudi a folosit la interior 127 coloane de granit ce se repeta la un interax mic, si care sustin arce parabolice de factura neo-gotica. Practic se poate spune ca a folosit stilul neogotic, redus la scara pentru a crea un aer de monumentalitate.

Tavanele sunt realizate din grinzi de lemn intarite cu elemente decorative din fier.

Constructia "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia", este intrerupta in 1887, o scurta perioada de timp, pentru ca Gaudi este chemat in Leon, de catre episcopul de Astorga, Joan Grau (fost preot in Reus), pentru a reconstrui palatul episcopal, distrus de un incendiu. In 1890 episcopul moare, Gaudi este inlocuit de arhitectul Luis de Guereta, care termina cladirea netinand cont de proiectul lui Gaudi.

Reintors din Leon, Gaudi preia o alta lucrare bisericeasca, Colegiul Teresiano

Arhitectura acestei cladiri a tinut cont si de cerintele beneficiarului, care a cerut o cladire cu un aer auster. Desi aceasta austeritate a obtinut-o cu ajutorul unor cheltuieli relativ mari, prin folosirea zidariei din piatra, la interior, folosirea de culori contrastante, realizarea a multor arce, neogotice, paralele de dau si un anumit aer de monumentalitate,.

Deschiderea spre simbolism, stil al carui "Manifesto", realizat de Jean Moreas, a fost publicat in 1887, a lui Gaudi se manifesta prin aplicarea pe fatada a initialelor lui IIsus Cristos.In arhitectura exista doua mari simboluri pe care Gaudi le-a aplicat aproape tuturor operelor sale.CENTRUL este un loc sacru,un soare,centrul universului,centrul de gravitate;spre el tinde totul si el este pentru totul.Pe el cade toata greutatea universului.Insa nu toti au acces la centru asa usor:el este inconjurat de un camp initiatic de care cel ce vrea sa ajunga la centru trebuie sa-l parcurga iar batalia cea mai grozava se da,pentru ca acest camp e compus din mai multe straturi(paliere de cunoastere),atunci cand se va ajunge la ultimul strat.

CICLUL este cel ce da ciclicitate,iar ciclicitatea e compusa din secvente cu inceput si sfarsit-deci initiatice pentru cei ce intra in valtoarea lor.Se poate spune,chiar,ca CENTRUL marcheaza evolutia omului pe verticala(cosmogonia) iar CICLUL pe orizontala,la nivelul existentei sale pe unul din palierele de cunoastere.

Casa Calvet , realizata intre anii 1897-1904, care desi are un aer foarte cuminte in comparatie cu alte opere ale lui Gaudi, este plina de simboluri: la intrare se afla blazonul familiei si o creanga de chiparos (semn al ospitalitatii), batatoarele de la usi, sunt realizate din fier forjat, si reprezinta cruci ce lovesc spatele unor paduchi (simbol al perisabilitatii).Insa casa Calvet este doar un "playground" pentru Gaudi,un loc unde si-a permis mici experimente,semn ca evolutia sa se indrepta vertiginos catre un punct de maxim,un apogeu ce va reprezenta maturitatea sa -identitatea culturala.Gaudi se elibereaza de neogotic.

In 1898 contele Guell il insarcineaza pe Gaudi sa construiasca o catedrala langa colonia de muncitori in localitatea Santa Coloma de Cervello, langa una din fabricile sale. Gaudi nu va reusi, in final, sa construiasca, intre anii 1898-1908, decat cripta.

Amplasamentul ei se afla pe un deal, care a fost sapat in zona criptei.

Desi nu mai exista planurile catedralei, din schitele originale supravietuind razboiului civil doar un desen, , asemanarea izbitoare a acestui desen ce schitele realizate pentru "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia" , ne duc cu gandul la ideea ca aceasta catedrala ar fi trebuit sa fie o replica, redusa la scara, cu rol experimental, a marelui edificiu.

Gaudi foloseste pentru calculul structuri catedralei ce urma sa fie construita o macheta a incarcarilor, in care foloseste saculeti umpluti cu nisip agatati sfoara. Astfel, reusind sa realizeze, in interiorul criptei, o atmosfera naturala, organica, prin folosirea de coloane, iregulate, de bazalt, si a unor contraforti, ce se ridica pe tavan, realizati din caramida. Aici experimenteaza coloanele inclinate de pe promenada din viitorul parc Guell.Biserica este aparata de o padurice deasa,abia dupa parcurgerea careia se iveste un Munte construit,un loc sacru.Exista,de asemenea,o lina demarcatie intre regnul vegetal si cel mineral,astfel ca trecerea de la padure la pietrele ce parca se constituie singure,natural,in zidurile constructiei nu exista.Abia cand ele incep sa fie ordonate geometric se poate percepe interventia umana.Toate acestea vin sa salveze faptul ca scara ce duce spre ceea ce trebuia sa fie intrarea in biserica duce acum intr-un loc plat,asemenea terasei din Parcul Guell,care nu are acea incarcatura simbolica din celelalte creatii ale lui Gaudi,nu trimite aceeasi emotie si nu are acea rigoare geometrica.Gaudi imagineaza un efect optic ce poate genera o atmosfera ireala:lumina cazuta pe podea e reflectata catre tavan ale carui placute ceramice colorate o capteaza dand reflexe stralucitoare.

Proiectul "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia" prevedea 18 turnuri cu semnificatii precise:cei 12 apostoli,cei 4 evanghelisti,Fecioara si Iisus.Din el s-a realizat,in timpul vietii lui Gaudi,doar poarta de nord si peretele altarului.Lucrarile au continuat,intr-un ritm foarte lent ,astazi fiind incheiata poarta de sud,executata intr-o maniera discutabila,starnind vii controverse in privinta decoratiilor.Fragmentul lasat in urma sa de Gaudi se infatisa ca o enorma coaja de ou sculptata.Absida altarului este o savanta compozitie geometrica,influentele gotice transformand-o intr-o fina dantela din piatra.Poarta de nord cu cele 4 turnuri ale sale,poarta,catre exterior,podoaba luxurianta a scenelor biblice sculptate;pe fata interioara,decoratia respecta regulile geometriei,dar ale unei geometrii subtile.Astfel peretele are doua fete diferite,dar perforatiile sale slujesc fiecarei compozitii in parte.Mesajul transmis este adresat pe diverse "frecvente" de intelegere.Astfel pentru cei neinitiati,neofitii,biserica reprezinta trecerea dintre doua lumi,ademenindu-I cu pildele biblice de pe fatada,interiorul fiind geometrie pura iar comunicarea cu Dumnezeu este totala.Pentru initiati mesajul e mai clar:biserica reprezinta cele doua lumi si trecerea ei capata o semnificatie mult mai adanca.Padurea ce apare pe partea exterioara a portii reprezinta padurea protectoare constituita din sculpturi,un desis ce apara interiorul,insa pe fata interioara aceeasi padure are alta semnificatie:padurea initiatica,prin semnificatia scenelor si prin geometrie.Cele doua fete reprezinta doua etape de initiere diferite iar poarta-trecerea dintr-o lume in alta;moartea intr-o lume nasterea in cealalta.Un lucru interesant se petrece cu coloanele de la intrarea in catedrala.Ele au forma unor spirale ce parca tasnesc din carapacea unor broaste testoase.Spirala este un element des intalnit in regnul animal cat si in cel vegetal iar ciclicitatea ei denota stari,conform dictionarului de simboluri.Aici coloanele reprezinta Copacul-cruce,legatura om-Dumnezeu prin ciclicitate vegetala,moartea si nasterea,trecerea intre cele doua lumi.Sensurile opuse ale celor doua spirale sugereaza si cei doi serpi contopiti din iconografia alchimica ce sugereaza unirea celor doua elemente,sulful si mercurul,din care rezulta argintul si,mai apoi,aurul.Insa important este si faptul ca sunt sprijinite pe carapace care,la randul ei,reprezinta o microcosmogonie:bolta este cerul iar partea plata este pamantul.Acest simbol este intalnit cu precadere in China sau nordul Africii ceea ce pare curios deoarece aici este vorba de crestinism.Gaudi a fost constient de acest aspect insa el a vrut sa sublinieze acel caracter general al arhitecturii,universalitatea limbajului arhitectural.

Parcul Guel a fost initial gandit ca un oras gradina, elitst, inconjurat cu un gard inalt. El se afla amplasat pe colina Muntanya Pelada, o colina saraca in vegetatie si cu terenul foarte alunecos, o zona aproape desertica.

60 de parcele cu o suprafata cuprinsa intre 1000 si 2000 de mp, urmau sa fie construite cu cladiri rezidentiale, parcele urmau sa fie delimitate de garduri de cel mult 80 cm inaltime. Casele urmau sa fie grupate in jurul unor spatii de intalnire, de spectacole in aer lber, de tipul celei existente. Dar numai trei cladiri au fost realizate, pana la moartea contelui Guel in 1914, dintre care una a fost ocupata de Gaudi cu familia sa, iar celelate doua, au fost vandute.

Dragonul ceramic de pe treptele ce urca, mai intai in sala hipostila, apoi in piata, il simbolizeaza pe Phyton aparatorul apelor suterane, care apara defapt rezevorul de apa.

Sala hipostila, are tavanul finisat cu ceramica, scopul aici nu este acela de a realiza o protectie hidroizolanta, ci acela de a folosi propietatile reflectorizante, ale suprefetei ceramice.

Casele au forme organice, diferite intre ele, si acoperite cu ceramica policolora, parca ar fi extrase dintr-o carte de povesti.

Intrarea in parc se face printre doua donjoane ale caror rotunjimi nu pot fi intelese in afara unor repere locale.

Gaudi era un catalan orgolios care nu scapa nici un prilej spre a-si arata mandria nationala.Cetatea simbolica pe care incerca el s-a o construiasca(fiind constituita din acest mic oras de case) nu era o cetate oarecare;ea trebuia sa fie Muntele dar nu oricare ci Muntele Sfant al catalanilor:Montserrat.Acest masiv din piatra rosie pare o creasta de cocos infipta intr-un platou,iar faptul ca roca nu-si are corespondent,din punct de vedere geologic,in Europa arata ,si el,unicitatea neamului.Muntele pare facut din coca:aici nimic nu-I colturos;iar cetatea care semnifica Muntele trebuia sa fie asemenea muntelui catalan:moale;asa si arata "pietrele" de la intrare,iar glazura ceramica de pe varful lor este "pavajul cerului".Suite de coloane,ca si suitele de ceruri poarta peste ele un soi de ciuperci zburatoare.Fiecare cer isi deschide petalele pentru a face loc altui cer,care,la randul sau,lasa sa se inalte o cupola alungita si misterioasa.

Planul cetatii nu e altceva decat tripla incinta celtica intr-o varianta mladioasa.Intrand,vizitatorului I se deschid doua drumuri:unul care duce direct spre centru,un drum pentru temerari,anevoios si presarat,la tot pasul,cu incercari,si altul care-si afla capatul tot in centru,mailejer,cu pasaje mai lungi intre evenimente si indemnand la meditatie,si nu la actiune.Intre ele este plasata o scobitura in stanca ce pare o grota;dar nu e Grota,nu e Radacina Centrului,ci e falsul centru,o capcana pentru cei superficiali,care raman aici,crezand ca au descoperit adevaratul Centru;depasind fundatura,se deschid adevaratele cai catre Centru.

Drumul temerarilor(drumul pe munte) incepe pe o scara alba pazita de doua soparle situate una in spatele celeilalte ca o adevarata mitraliere ce va testa vigilenta novicelui,nelasandu-I timp sa respire.Apoi se intra in Padure.O puzderie de coloane solide,cucapitelurile strivite de greutatea pe care o sustin,sunt asezate dupa o trama deasa si regulata;dar trunchiurile coloanelor nu sunt perfect verticale ci sunt orientate dupa diverse directii asemenea neregularitatii trunchiurilor de copac.Plafonul ceramic este curbat in jos,facand simtita forta Cerului pe care il intrupeaza.Este Padurea initiatica surprinzatoare si linistitoare in acelasi timp;ea e prilej de revelatie;e previzibila in aparenta,dar plina de mistere in fapt.Iar cei ce reusesc sa-si gaseasca drumul prin labirintul ei seducator sunt asteptati si condusi de treptele altor scari

spre Centru.

Adoua cale(cea sinuoasa)se strecoara printr-o altfel de Padure.Acest drum are o particularitate ce se lasa imediat inteleasa;fiecare sectiune a sa are trei momente:momentul "pe drum",momentul"pe langa drum" si momentul "pe sub drum".Astfel ea ofera o infinitate de variante de a fi parcursa.De fapt,este o galerie,deschisa in lateral,prin,peste si pe langa care se circula;desenul ei difera de la un tronson la altul:uneori,galeriae mladioasa si protectoare,alteori e militareasca si amenintatoare,caci pietrele din bolta parca stau sa cada.Coloanele sunt,cand spiralate elegant,cand aspre ca niste copaci nodurosi.Alta data apar cariatide pornind,ca un altoi,dintr-un trunchi gazda,sau coloane suprapuse ale unor galeriiincalecate.

Drumul "peste galerie" este marginit de un sir de locuri de popas alternate cu siluetele unor plante desprinse dintr-un manual de botanica fantastica.

A treia cale e cea pe un taram al nimanui:dincolo de lumea proiectata,dar si dincolo de natura.De aici toate ipostazele drumului pot fi percepute "impreuna",dar e si un loc in care vizitatorul "contempla",si nu "participa".

Dar indiferent pe unde ar fi pornit neofitul,direct pe Munte-pe calea temerarilor-sau prin Padure-pe drumul celor inclinati spre meditatie-,si cat timp rataceste,el tot va ajunge in Centru,daca doreste cu adevarat si daca trece peste piedicile de pe parcurs.

In 1905 , Gaudi lucreaza la reamenajarea Casei Batlo,printre primele sale creatii de maturitate,unde influentele neogotice sunt practic nule si unde isi desavarseste stilul personal, care poate fi considerat ca facand parte din Art Nouveau. Amplasamentul destinat casei nu parea sa aiba un potential deosebit:o casa intr-un front inchis oarecare din care ar fi rezultat o fatada bidimensionala ce ar fi ascuns niste interioare cuminti.Fatada realizata din piatra, in zona parterului si mezaninului, este tesionata, tensiune musculara data de stalpii de sustinere din fatada care au forma unor oase de culoare cenusie. Odata crascand in inaltime, fatada de destinde incetul cu incetul, suprafata vitrata se micsoreaza, odata cu micsorarea numarului de balcoane, dand impresia unei inaltimi mult mai mari decat cea reala, sentiment accentuat si de spatele de dragon si turnuletul de pe acoperis, desprinse si ele probabil dintr-o poveste fantastica.Insa fatada are si o coordonata vegetala:este prima oara cand Gaudi,pentru a reprezenta vegetatia,face apel la ceramica colorata.Astfel fatada pare un fragment dintr-o padure din care zboara porumbei,ce se itesc de la balcoane.Coloanele inalte par niste trunchiuri ce,infipte in ciment,dau senzatia ca se continua si sub acesta.Ele se bifurca si se remifica la ferestre.Exista si un dragon-protector al padurii ce vegheaza de deasupra.

Este a doua oara in acest studiu cand se intalnesc trimiteri ale lui Gaudi la simboluri si semnificatii orientale:Can Mila,care este o cosmograma ea insasi,se sprijina pe suporti masivi-picioare de elefant in viziunea lui Gaudi-imagine tipica in culturile din India si Tibet.Intrarea este flancata de frumoase ornamente metalice(increngaturi) ce obtureaza perspectiva spre interior.Odata intrat,vizitatorul este invitat sa descopere dar sa si treaca de obstacolele din interioe.Practic el o ia de la capat.Drumul carosabil ce duce spre curtea interioara este serpuind,astfel ca un vizitator neatent se poate "pierde".Din curtea interioara(Grota-axul cerului) drumul urca pe cuoda balaurului incolacindu-se in jurul Centrului pana sus in ultimul Cer, acolo unde se petrece ceva interesant:acoperisul se transforma intr-o alta lume.Este salasul unor personaje fantastice,un adevarat labirint intesat cu fapturi stranii,ca niste soldati.

Fatada ondulata, parca sapata de vanturi, sau de apele marii, se continua pe terasa cu formele, scoase din povesti, a cosurilor de ventilatie, asemanatoare cu soldatii fantastici.

Finisajul exterior al caldirii a ramas neterminat, datorita unor probleme financiare ale beneficiarului.

Bibliografie:

Paul Constantin : Arta 1900 in Romania

Klaus Jurgen Sembach: L'ART NOUVEAU editia Benedikt taschen 1991

Manfredo Tafuri/ Modern arhitecture editia ELECTA/RIZZOLI New York 1986

Francosco Dal Co

Rainer Zerbst     ANTONIO GAUDI editia engleza Benedikt taschen 1993

ANTONIO GAUDI editia franceza Benedikt taschen 1991

Electa    ARCHITETTURA NEL XX SECOLO 2001

Florin Biciusca CENTRUL LUMII LOCUITE Paideia 2000

L'ARCHITECTURE    NR.149 "ESPAGNE , MADRID, BARCELONE"

D'AUJOURD'HUI

Ghiduri turistice : The best of Barcelona editat de A. Campana 1995.

All Barcelona editia Escudo de Oro. S.A. 1999

Enciclopedie:    MS. Encarta 2000

Intenet:    www.gaudi.tm/

futures.wharton.upenn.edu/~jonath22/gaudi.html

www.gaudi.tm/cgi-local/welcome.pl

antoniogaudi.comeuponithere.com/

come.to/gaudi

www.gaudi.net/