Sarmanul Dionis
motivul romantic al diavolului, motiv ce cuprinde mai multe aspecte. Mai întâi mesterul Ruben îi inoculeaza discipolului sau Dangândul satanic de a nazui la puterea Demiurgului, de a vrea sa fie asemenea lui Dumnezeu prin cunoastere, ceea ce conduce la afirmatia ca Dan este un tânar Faust. Apoi Ruben apare în ipostaza demonica imediat dupa plecarea lui Dan, când casa lui se transforma "într-o pestera cu paretii negrii ca cerneala".
Preluat din filizofia indiana apare în nuvela motivul umbrei, care la Eminescu este archaeul individului, un prototip initial care capata diferite înfatisari ulterioare, procedeul folosit aici fiind echivocul.
"tu stii bne ca sufletul tau din începutul lumii si pâna acum a facut lunga calatorie prin mii de corpuri, si nimeni nu l-a însotit în calatoria lui decât eu - umbra corpurilor în care a trait el, umbra ta
O data ce Dan întoarce sapte pagini din cartea lui Zoroastru, umbra lui sare de pe perete si-i vorbeste, propunânu-i o schimbare de conditie: ea sa devina om de rând, sa iute de trecut si sa-si transfere atributele eroului: eternitatea, atotputernicia si capacitatea de a fi atotstiutor. În vorbele umbrei se face din nou referire la relativitatea timpului si spatiului, ea aratând ca eroul ar putea pleca în orice punct al Universului ar dorii, de pilda în luna si ar putea lua cu el chiar si pamântul daca ar transforma într-un margaritar cu toarta si l-ar anina de salba iubitei sale, ca ar putea manevra timpul dupa voie.
Drumul cosmic Pamânt- Luna nu se face printr-un zbor cu aripi uriase ca în "Luceafarul", ci forta propulsoare e aici iubirea, cei doi ajungând în luna în timpul unei lungi sarutari, prin care geniul primeste forta suprema.
"Sarutarea ei îl umplu de geniu si de o noua putere. Calatoria lor nu fusese decât o sarutare lunga"
Peisajul lunar, construit de insusi Dan cu ajutorul imaginatiei, este un loc edenic, cu multe elemente de opulenta vegetala, un spatiu asemanator cu insula lui Euthanasius din nuvela "Cezara". Simetria, data de imaginile vizuale: "paienjeni de smarald", "gândaci de pietre scumpe" presarate cu elemente de stralucire: "oglinzi lucii", "alba ca argintul noaptea", care apar alaturi de cele auditive: "greieri ragusiti cântau ca orologii aruncate-n iarba" si de cele olfactive: "malul mirositor" toate fac din Eminescu un precursor al simbolismului din secolul al XX-lea.
Faptul ca tot ceea ce-si imagina devenea realitate ( "tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clipa", îl face pe Dan sa-si puna întrebari despre propria persoana si despre Dumnezeu. Toate aceste gânduri duc la aparitia motivului pacatului originar, care apare când Dan, sub puterea gândului necurat al lui Ruben, se întreaba daca, fara sa stie, nu e chiar el Dumnezeu, întrebare care-l duce la pierzanie, în felul acesta el redevenind Dionis.
Eminescu arata ca pierderea paradisului creat de Dan, a tot ce însemna lumea acestuia, prin savârsirea pacatului originar, e echivalenta cu tresarirea sa din somn, autorul demonstrând aici ca regresiunea în timp, aventura metafizica a eroului, a fost posibila numai prin fantezia, halucinatia lui Dionis din timpul bolii, aparând astfel motivul visului în vis. Astfel, Maria "fiica spatarului Tudor Mescteacan, un înger blond ca o lacrima de aur, mladioasa ca un crin de ceara"fusese doar a alta ipostaza a iubitei de peste drum, iar maistrul Ruben nu fusese decât o alta întruchipare a lui Riven, vânatorul de carti. Astfel, bolnav de friguri, trezindu-se din lungua sa reverie, Dionis o vede alaturi de el pe Maria, iubita de peste drum, venita deghizata an barbat spre a-l ajuta.
Povestea tânarului erou are un final fericit, autorul surprinzând un episod de armonie conjugala din viata de mai târziu a sa: "adesea în nopti lungi de iarna [...] intra îmbracata ca baiet, ca în noaptea aceea când se vazura pentru întâia oara în apropiere"
Desi aratase ca adevaratul personaj al nuvelei era Dionis si ca Dan era doar o ipostaza a acestuia din timpul visului, Eminescu revine în finalul nuvelei asupra problemei si reface ambiguitatea prin întrebarile: "Cine e omul adevarat al acestor întâmplari: Dan ori Dionis", "Fosta-au vis sau nu, asta-i întrebarea".
Apare aici un ultim motiv, des întâlnit în literatura universala, anume acela al vietii ca teatru, idee conform careia fiecare om e actionat de niste forte exterioare, în primul rând de un ipotetic regizor ascuns care e dupa parerea lui Schopenhauer,vointa universala.
Regasim în aceasta nuvela toate marile teme si motive pe care eminescule va dezvolta ulterior în diverse opere. Eminescu reinterpreteaza deci marile mituri ale lumii, originalitatea operei fiind data nu de tema aleasa ci de gândire. Dupa cum spunea Titu Maioresci în studiul "Operele lui Mihai Eminescu", Sarmaul Dionis "nu are structura unei nevele, ci e o adevarata poema. Pentru a fi o nuvela fantastica în felul celor ale lui Poe ar trebui sa aiba o enigma care sa se dezlege pâna la fine, dar ea n-are o enigma, ci ramâne o enigma de la început pâna la sfârsit.
5.Naratorul este omniscient obiectiv, relatarea se face la persoana a III-a. Opera se incadreaza in romantism, atat datorita prezentei motivelor literare specifice cai si stilului calofil (ex: descrierea peisajului lunar e atat de ampla si plina de figuri de stil, incat trimite catre genul liric). Registruls tilistic predominant e cel arhaic pentru a sugera intoarcerea in timp.
6.Desi proza lui Eminescu a fost socotita în epoca mult mai slaba decât poezia, pe motiv ca este mult prea savanta si ca autorul s-ar fi lasat mult prea mult coplesit de lecturile filozofice si religioase europene si religioase, George calinescu a fost primul care a recunoscut valoare acestei proze, el afirmând ca aceleasi teme si motive se gasesc si în poezie. Amestecul de planuri, intre care nu exista o delimitare stricta (real-fantastic-real), finalul ambiguu al nuvelei (care nu ofera o explicatie logica celor intamplate) si prezenta in opera a mai multor intamplari care contrazic logica existentei: ideea reincarnarii, calatoria in timp etc. motiveaza apartenenta operei "Sarmanul Dionis" la specia literara nuvela fantastica.
|
