Scrie un eseu in care sa argumentezi aparenta la specie a unui basm cult studiat.
Povestea a lui Harap-Alb basm cult
De Ion Creanga
Basmul este o specie a genului epic, naratiune cu caracter supranatural,in care personajele de cele mai multe ori fabuloase sunt purtatoare ale unor valori simbolice. Basmele culte sunt prelucrari ale basmelor populare realizate de autori cunoscutii. In basmele culte conflictul dintre bine si rau se incheie,de obicei,prin victoria fortelor binelui.
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult fiind publicat in Convorbiri literare in 1877. reperele temporale si spatiale sunt vagi,nedeterminate. Personajele indeplinesc o seie de functii: ex: ajutoarele, k in basmul popular,dar sunt individualizate prin limbaj,sunt prezente cliseele compozitionale,numerele si obiectele magice. In basmul cult, stilul este elaborate,se inbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea.
In basmul cult "Povestea a lui Harap-Alb naratiunea este realizata de persoana a III-a, naratorul fiind omiscent si subiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii. In basmul lui Creanga naratiunea este dramatizata prin dialog,realizat prin reducerea descrierilor si individualizarea actiunilor si a personajelor se realizeaza prin limba.. Dialogul din basm sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor. Tema basmului este triunful binelui asupra raului si se intalnesc motivele narative specifice:calatoria, pedeapsa, casatoria, muncile, demascarea raufacatorilor. Actiunea basmului se desfasoara liniar prin inlantuire. Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza ink din inceput. Eroul trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii. Basmul lui Ion Creanga este unul cult si pt faptul k se intalnesc formulele tipice basmului cult: formula initiala, cea mediana si cea finala. Formula initiala "Amu cik era odata" si formula finala "Si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine ink."sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabula. Parcurgerea drumului maturizarii de ktre erou presupune un lant de actiuni conventionale si momentele subiectului:o situatie initiala de echilibru fiind expoziitiunea, un eveniment care deregreaza echilibrul initial(intriga) dupa care sa urmeze aparitia ajutoarelor, trecerea probelor, refacerea echilibrului si rasplata eroului(deznodamantul). Cele trei ipoteze ale protagonistului corespund in plan compozitional, etape ale drumului initial: etapa initiala,de pregatire, pt drum, la curtea craiului(fiul craiului), parcurgerea drumului initiatic(Harap-Alb) rasplata(imparatul).
Caracterul basmului presupune parcurgerea unu traseu al devenirii spirituale si modificarea statului social al protagonistului. Eroul nu are de trecut doar trei probe k in basmul popular, ci mai multe serii de probe,potrivit avertismentului dat de tatal sau. Raul nu este intruchipat de fapturi himerice ci de omul insemnat de o inteligenta vicleana cu doua ipostaze:spanul si omul sas. Nici protagonistul nu este un Fat- Frumos curajos, voinic, luptator priceput,iar calitatile dobandite in situatii-limita apartin planului psiho-morale. Scriosarea primita de la Imparatul Verde,care avand doar fete, are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi) este factorul perturbat al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioriatii mezinului). Destainicia fiilor este probate mai intai de crai deghizat in ursul de la pod. Aceasta este proba barbatiei,conditia initiala,obligatorui pt cel care aspira la tronul imparatesc.
Trecerea podului ,urmeaza unei etape de pregatiri. Drept rasplata pt milostenia aratata Sfintei Duminici,deghizata in cersetoare, mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia "calul,armele si hainele" cu care tatal sau a fost mire pt a izbandi calul,descoperit cu tarie de jarlatec dupa trei incercari, va devini tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si puteri supernaturale vorbeste si poate zbura.
Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint, simbol ambivalent, loc
al mortii si al regenerarii kci pt tanar se va incheia o etapa
si alta va
incepe. Cum are nevoie de un initiator, cele trei apariti
ale spanului il determina sa incalece
sfatul parintesc si crezand k se afla in "
Personajele (oamnenii,dar si finite himerice cu comportament omenesc)sunt purtatoare ale unor valori simbolice:binele si raul in diversele lor ipostaze Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale (vitezie,darzenie,istetime) dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale si valori etice (mila,bunatate,prietenia,curajul) necesare unui imparat ,in viziunea autorului. Spanul nu este doar o intruchipare a raului,ci si personajele par a avea cunostita de scenariul initiatic pe care trebuie sa'l traverseze protagonistul. Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori fiind insusiri supranaturale (Sfanta Duminica) animale fabuloase (calul nazdravan,craiasa furnicilor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi sau obiecte miraculoase(grijile craieselor,apa vie, apa moarta).
Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea. Povestirea faptelor este uneori insotita de comentariile naratorului si este dublata de un plan al semnificatiilor simbolice. Limbajul cuprinde termini si expresi populare,regionalisme,proverbe,zicatori,iar oralitatea si realizeaza prin expresii onomatopeice, expresi narative, exprimarea afective si locutiuni si proverbe.
Povestea lui Hrap-Alb este un basm cult avand k particularitati:umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor,umorul si specificul limbajului,reflectarea conceptiei despre lumea scriitorului.
|
