Traditionalismul: curent cultural care, asa cum
sugereaza si numele, pretuies-te, apara si promoveaza
traditia, perceputa ca o însumare a valorilor arhaice ale spi-ritualitatii
si expuse pericolului degradarii.
"In
gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie
reli-gioasa, inspirata din motivul biblic al Rugaciunii lui Iisus pe
Muntele Maslinilo 23223y242x r, dupa Cina cea de taina.
Tema
poeziei o reprezinta ruga lui Iisus.
Titlul nu
fixeaza doar cadrul fizic al rugaciunii, ci denumeste
spatiul sacru cu semnificatie in plan spiritual: locul
purificarii lui Iisus de patimi, prin virtuti.
Compozitional,
poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei
strofe surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima
amplifica suferinta, care se rasfrânge asupra planului exterior, al
naturii.
Prima
strofa reda împotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare la-pidara
in incipit "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul..". postura christica
este tragica prin omenescul ei: "Cazut pe brânci in iarba se-mpotrivea
întruna".
Verbele:
"lupta", "nu primea", "se-mpotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin
implacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu
este al unui învins, ci al rugaciunii. Contrastul cromatic rosu-alb
realizat prin metafore, pune in evidenta zbuciumul sufletesc si conditia
duala: "sudori de sânge" (trupescul, suferinta fizica), "chipu-i alb ca varul"
(chipul hieratic, componenta spi-rituala). Legatura terestru-ceresc este
sugerata prin versul: "Si-amarnica-i strigare stârnea in slavi furtuna".
Strofele a
doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul
metaforei-simbol "grozava cupa". Dramatismul este sugerat de valoarea de
super-lativ stilistic a epitetelor: "mana neadurata", "grozava cupa", iar
rezistenta la ispi-tire (cale a purificarii spirituale), prin epitetele
"sete uriasa" (semnificand dorinta jertfei intru izbavirea omenirii),
"infama bautura". Rezistenta la ispitire implica su-ferinta in plan
fiziologic si sufletesc "Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa..".
Metafora
paharului poate semnifica Cupa Graalului sau ceasul patimilor si al mortii
pamantesti. Prima semnificatie se refera la paharul din care bea vin Iisus la
Cina cea de taina, Cuvintele Celui sortit mortii "Acesta este sangele meu
(..)care pentru multi se varsa intru iertarea pacatelor", ii confera paharului
semnificatii sacre. De aici metaforele "dulceata" si "sterlici de miere"
simbolizand dorinta lui Iisus de a se jertfi pentru ca oamenii sa se
mantuiasca. Cea de-a doua semnificatie se refera la "ceasul acela" al patimilor
care aveau sa vie.
Oximoronul
releva interiorizarea, trecerea la alta etapa a purificarii de patimi, de
la lupta cu lumea la lupta cu sinele: "In apa ei verzuie jucau sterlici de
miere(..)". Versurile reiau imaginea infamei bauturi a ispitirii, sub
forma jocului duplicitar, halucinant. Versul "Batandu-se cu moartea, uitase de
viata" concen-treaza sensul luptei christice: moartea trupului-viata de apoi.
Strofa a
patra constituie ultima secventa poetica, proiectia suferintei
in-terioare asupra cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si
hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra, fara tihna, se
framântau maslinii,/ Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai
vada..". Imaginea apocaliptica este su-gerata prin sintagma "vraistea
gradinii". Mesagerii divini, îngerii, nu insotesc in mod explicit zbaterea
omului, dar se remarca metafora "batai de aripi" care sustine ambiguitatea
limbajului poetic: îngerii mântuirii sau îngerul mortii.
Ultimul
vers, "Si ulii de seara dau roate dupa panda", intareste sugestia
mor-tii/ imaginea prin: simbolul "ulii", simbolistica temporala: "de
seara" si aceea a ges-tului: "dau roate dupa prada".
Nivelul fonetic si prozodic. Pauzele marcate de punctele
de suspensie inten-sifica suferinta, se conserva prozodia clasica, masura
versurilor este de 14 silabe, ritmul iambic si rima incrucisata.
"In gradina Ghetsemani" este o poezie de tip
traditionalist prin inspiratia re-ligioasa, coordonata a
spiritualitatii romanesti.
Document Info
Accesari:
2381
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
