Subiectul II. Varianta 20. (educatie)
Sunt de acord cu parerea lui Marin Voiculescu ca faptele noastre sunt oglinda propriei gândiri, cunoasteri si mai ales a educatiei primite.
În primul rând, prin fapte împartasim si altora din cunostintele noastre si acesta e un prim pas în cucerirea eternitatii. Educatia transforma omul si-i da alta natura. Tot ce facem este ceea ce gândim, ce si cum este înauntrul nostru. Cel educat este calauzit prin convingere spre corectitudine si datorie si mai greu va savârsi ceva nepotrivit. De exemplu, nu ne vom putea încalca principiile si vom respecta oamenii pe strada, la scoala, la serviciu, pe toti cei cu care intram în contact, daca asa am vazut la parintii nostri si asa am fost îndrumati sa facem.
Un alt argument este ca, daca educatia primita e 23223k109x ste una aleasa, roadele ei se vor vedea în faptele noastre. Propriile sale fapte îl fac pe om însemnat ori ba. Prin ele el ori se înalta tot mai sus, ori cade. Sufletul fara învatatura nu poate da roade. De exemplu, inteligenta nu poate surclasa niciodata educatia. Oricâte diplome ai avea, comportamentul urât sfideaza capacitatile intelecuale.
De asemenea, educatia odata însusita este greu de reorientat. Cei sapte ani de acasa nu se vor întoarce si comportamentul de pe parcursul întregii noastre vieti va reflecta mereu ceea ce am fost învatati sa facem. Cel mai bun exemplu care poate sustine aceasta este ca exista tineri cu judecata si batrâni fara minte. Nu timpul ne învata sa gândim, ci o educatie timpurie si buna.
Asadar, educatia este baza firii omului, iar fara ea restul nu ar conta. Ea ne influenteaza parcursul în viata pentru ca de calitatea ei depind toate faptele noastre.
S2 Varianta 21
Egoism
Proverbul romanesc "Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru
el"
este o afirmatie adevarata si o sustin prin urmatoarele argumente:
In primul rand acel om care este egoist nu poate nu fi om in adevaratul sens al
cuvantului deoarece acesta se gandesti numai la propria persoana fara sa ii
pese si de ceilalti din jurul sau.Mai devreme sau mai tarziu va ajunge o
persoana izolata,introvertita,si asta nu poate bucura pe nimeni nici pe cel
egoist.
In al doilea rand cred k cel care este egoist ajunge intr_un final sa fie
rautacios,posesiv si din aceasta cauza i-si doreste sa aiba din ce in ce mai
mult si are impresia ca nu ii mai ajunge nimic.
In concluzie cred ca este in zadar sa ai cunostiinte,bunuri,daca le tii numai
pentru tine si nu le impartasesti si cu cei apropiati.
S2 Varianta 22
Varianta
22-(N Iorga-Greselile nu se iarta..)
Afirmatia lui N. Iorga arunca o lumina surprinzatoare asupra ideii de greseala,
mutand accentul de pe "repararea", prin iertare, a constiintei celui care care
a comis-o pe "repararea"consecintelor reale ale greseli, afirmatie ce
intruneste si adeziunea mea.
In primul rand, trebuie spus ca greseala are ecouri, consecinte pe doua
planuri: in planul constiintei si in planul exterior unde s-a produs. In acest
sens,a ierta rezolva doar primul aspect al problemei: usurarea constiintei
persoanei care a comis eroarea,consecintele ramanand acolo.
Pe de alta parte,a ierta poate fi o incurajare a greselii, ea putandu-se repeta
oricand,de vreme ce nu l-ai determinat pe cel care a comis-o sa reflcteze
asupra consecintelor ei. A repara presupune sa stii ce nu a functionat bine, sa
stii sa faci lucrurile sa functioneze din nou in mod corect.
In concluzie,afirmatia de o mare putere educativa mi se pare adevarata.
S2 VaRIANTA 23
Eroism
Sunt de acord cu afirmatia lui Dimitrie Gusti si anume "..." deoarece
consider ca eroismul nu poate fi poruncit si nici rasplatit.
In primul rand,eroismul este o caracteristica a fiecarui om in parte ce nu
poate fi impusa,fiecare persoane avand dreptul la libera alegere,daca doreste
sau nu sa faca un act de eroism.Aceasta disponibilitate nativa este
caracteristica persoanelor morale,care tind spre binele absolut si sunt gata sa
sacrifice totul pentru o cauza nobila sau un ideal.Bineinteles,aceasta calitate
se poate si dobandi in timp,prin buna cunoastere de sine,prin acceptarea punctelor
slabe si dorinta de a fi mai bun si de a face ceva bun,ceva demn de admirat,dar
se poate si ca sa detii aceasta calitate inlauntrul tau si sa n`o descoperi
decat intr`o situatie limita,care te impinge sa fii erou in acel moment.
In al doilea rand,eroismul vine din inima si nu din considerente
materiale,rasplata eroului fiind strict sufleteasca,o inaltare spirituala si o
purificare pe care putini au sansa sa o simta.Acetele de eroism sunt de regula
rasplatite prin monumente ridicate in memoria celor ce s`au sacrificat pentru o
cauza nobila,pentru un ideala,pentru tara sau poporul sau.Dar acestea sunt
recunoasteri materiale,care nu folosesc in nici un fel eroilor.
In concluzie,eroismul nu poate fi impus,iar rasplata nu poate fi decat in
sufletul generos al eroului
S2 Varianta 24
Garabet Aslan recomanda cea mai buna
atitudine in raport cu maretia unui om: sa-l admiri si sa inveti de la
el,atitudine care este si asentimentul meu.
Admiratia este un sentiment altruist,ea presupune sa fii capabil sa recunosti
calitatile de exceptie ale semenilor atunci cand le intalnesti si sa le
apreciezi la justa valoare. Contactul cu un om mare are insa si capcane:avand
dotari in plus in fata de tine,poti fi tentat sa-l invidiezi,sa I te simti
inferior: Admiratia nu inseamna insa ca tu esti mai prejos, ci
dimpotriva,constiinta ca tu poti fi mai sus.
Admirand calitatile si actiunile unui om mare este un mod de a
identifica,asadar,modele de atitudine si de actiune pe care sa le poti urma la
randul tau. Totul e sa le identificam corect si sa luam ce e mai bun din lectia
lui de viata.
In concluzie,afirmatia mi se pare adevarata.
S2 Varianta 25
- Familia
Consider ca afirmatia lui Tudor Musatescu "Ce poate fi mai frumos si mai
bun in viata decat o familie unita" este adevarata,deoarece daca familia
este unita ea ii poate oferi individului sprijin,protectie,loc de refugiu la
nevoie,si in acelasi timp il invata ce inseamna toleranta,intelegerea.
In primul rand consider ca o familie unita este o familie in care exista
intelegere,care traieste cu micile ei bucurii,asa cum sunt ele,fara sa
ravneasca la alte lucruri ,care n-ar face altceva decat sa o zbuciume.Daca
pentru unii familia este pe primul plan,ea fiind cea mai importanta,pentru
altii conteaza mai mult banii,locul in societate.Astfel daca pentru individ cel
mai important lucru este familia,atunci el face tot posibilul ca in aceasta sa
existe intelegere,sa fie unita.
Pe de alta parte,daca familia este unita,ii poate oferi individului
sprijinul,intelegerea,sfaturile de care are nevoie daca se afla intr-o situatie
delicata,daca are probleme.De exemplu,daca intr-o familie exista certuri in
fiecare zi,aceasta nu-i poate oferi individului sprijinul si protectia
necesara,ba mai mult ii creeaza si alte necazuri.
In concluzie,consider ca afirmati lui Tudor Musatescu este plina de adevaruri
deoarece nimic nu este "mai frumos si mai bun in viata decat o familie
unita...traind intr-un colt de lume numai cu bucuriile ei mici,asa cum sunt
ele,fara sa ravneasca lucruri care n-ar face decat s-o zbuciume si s-o
faramiteze..."
S2 Varianta 26
(Slavici-Scrisori adresate...)
Ioan Slavici observa in "Scrisori adresate unui om tanar",ca omul este
construit astfel incat actiunile sale sa fie in acord cu sine,cu alte
cuvinte,sa aiba constiinta impacata. Asertiunea este valida si poate fi
sustinuta prin argumente.
Viata fiecarui om este pana la urma suma a ceea ce infaptuieste. Gandul daca nu
e pe hartie,trece neobservat,numai fapta avand vizibilitate. Prin
urmare,actiunile realizate sunt cele ce conteaza si care vorbesc de la sine
despre valoarea unui om.
Pe de alta parte,faptele au consecinte diverse: potsa sa soldeze cu rezultate
bune sau cu rezultate indoielnice. Omul trebuie sa se gandeasca inainte de a
actiona astfel incat consecintele sa se fie multumitoare si el sa se simta
impacat cu propria conduita.
In concluzie I. Slavici surprinde un adevar ce sta la temelia impacarii cu sine
a fiecaruia dintre noi.
S2 Varianta 27
Frica
Sunt de acord cu afirmatia lui Mircea Eliade ,deoarece consider ca viata este
alcatuita din trairi ,din stari personale ale oamenilor ,atat de fericire cat
si de frica ,iar daca un om nu le resimte pe amandoua inseamna ca nu traieste
cu adevarat.
In primul rand frica este un sentiment normal in viata omului,deoarece nu suntem
invincibili ,ci dimpotriva ,vulnerabili,asadar este normal si nu rusinos sa ne
temem de ceva ,important fiind sa reusim sa depasim acea stare .Cei care afirma
ca nu se tem de nimik,sunt fie indiferenti la viata din jurul lor,fie nu isi
recunosc adevaratele trairi,in consecinta nici una dintre cele doua aspecte nu
merita luata drept model de viata.
In al doilea rand,viata trebuie traita la intensitate maxima,astfel ca trebuie
sa existe obstacole pe care sa le depasim ,frica pe care sa o invingem,pentru ca
apoi sa resimtim bucuria unui succes,unei reusite.Pe de alta parte ,o viata in
care privim totul de la distanta si nu ne aventuram spre implinirea propriilor
vise ,este o viata traita degeaba.
In concluzie ,trebuie sa ne recunoastem frica ,si sa o depasim pentru a simti
cu adevarat ca traim!
S2 Varianta 28
Frumosul
Afirmatia facuta de Titu Maiorescu este una plina de adevar si intelepicune si
exprima intr-o maniera metaforica viziunea sa despre frumos. Frumosul este ceea
ce se afla in inima fiecaruia, in mintea si gandurile sale, fiecare om avand
propia sa definitie legata de "frumos".
In primul rand frumosul este strans legat de simturi, de perceptie si senzatia
de placere si se formeaza in ochii fiecaruia in mod diferit. Frumosul este o
senzatie fizica,este ceea ce noi simtim.
In al doilea rand, spre deosebire de adevar, care este numai unul, frumosul
poate fi vazut in mai multe lucruri si din mai multe punte de vedere.El nu este
rezultatul unei judecati,cum este adevarul si nu ajungem prin intermediul unor
reguli la el. Adevarul insa, este una dintre coordonatele vietii, fara de care
nu am putea trai.
In conluzie,"frumosul cuprinde idei manifestate in materie
sensibila", manifestarea ideilor intr/un fapt concret, dupa cum afirma si
Titu Maiorescu.
S2 Varianta 29
Gandirea
ceea ce e fundamental pt om,ca personalitate,este fara indoiala gandirea si
modul in care fiinta umana foloseste aceasta capacitate.gandirea,desi e proprie
tuturor,devine cu adevarat utila numai atunci cand omul reuseste sa se cunoasca
pe sine.
pe de o parte,gandirea este un exercitiu mental,de fiecare zi,al omului. ea
poate fi folosita la capacitatile ei minime,fara ca persoana respectiva sa
depuna efort deosebit,ramanand astfel la nivelul strict de fiinta limitata.dar
ea nu trebuie sa ramana la acest stadiu.
pe de alta parte,pt dezvoltarea acestui proces mental,omul are nevoie de o
intelegere superioaraa existentei si,nu in ultimul rand,de ordine in gandire.
haosul,agitatia ,stresul cotidian,dar si lipsa unui exercitiu intelectual
permanent,blocheaza aceasta capacitate a persoanei de a se concentra si de a
transforma gandirea imediata intr-una creativa,capabila sa raspunda problemlor
exstantiale ale omului.
asadar,sustin cu tarie afirmatia lui n.iorga care evidentiaza necesitatea unei
ordini interioare desavarsite,pt ca gandirea sa se manifeste in mod deplin.
S2 Varianta 30
Geniul
Geniul izvoraste din efort si inspiratie", spune
M.Voiculescu în "Aforisme, maxime si cugetari".Ideea aceasta ascunde
un adevar incontestabil, daca privim în ansamblu creatia
oricarui poet genial din literatura noastra.Astfel se vorbeste
despre geniul eminescian, blagian, bacovian, dar fiecare dintre acestia a
transpus în mod diferit realitatea lumii în arta .Ceea ce îi uneste
însa este efortul si inspiratia, care au mosit la
nasterea genialitatii lor.
Inspiratia cred ca ar trebui sa fie amintita prima,
fiindca prin ea se naste ideea, este acea scânteie care aprinde
imaginatia geniului. Efortul este pârghia mintala prin care
creatorul, aduce la suprafata ,din sufletuil sau gândul,
sentimentul ce va fi transpus în opera propriu-zisa. Geniul mintii
poetice este leaganul care ocroteste si creste opera
pâna ajunge la maturitatea necesara, având acum stralucirea
artistica specifica, unica. Unicitatea artistica este ca o
emblema în creatia unui autor.Îl recunoastem prin mesajul nobil,
prin forma artistica. Noaptea eminesciana abunda de parfumul
romantic al teilor în care coboara cu atâta speranta desarta
Hyperion. Ar schimba singuratatea cosmica pentru o clipa de
iubire, dar menirea lui este sa fie calauza tuturor în noapte.
Noaptea bacoviana este plina de spaimele solitudinii si frigul
patrunzator încremeneste sufletele.Inspiratia momentului
noptii a dat cititorului sentimente,zbuciumuri diferite fiindca cei doi
poeti au transpus în versuri alte culori si alte lumi.
Inspiratia si efortul geniului sunt ingredientele de baza a
creatiei artistice indiferent din care ramura artistica ar proveni
opera.Se spune ca Michelangelo vedea în colosul de marmura deja
statuia finita,si asa cum spunea, el nu a facut altceva
decât a "eliberat"figura lui David, Pieta sau pe Moise. Beethoven, deja surd, a
auzit în sufletul geniului sau acordurile eterne ale Odei pacii,
fiindca sufletul geniului este acel instrument care face sa rasune
cuvântul , culoarea sau acordurile muzicale.
Cugetarea lui M.Voiculescu despre geniu pentru noi, consumatorii de arta,
cuprinde într-o singura propozitie deopotriva procesul
creatiei si nasterea capodoperelor, ca un adevar incontestabil.
|
