TEORIA LITERATURI
1Insertia problemei literalitatii -cea ce face un text sa fie literatura
Acest lucru tine si de perceptie -un text nonliterar poate deveni literar pri perceptie(Ultimii ani din viata lui Napoleon-are ulterior doar valoare literara desi initial a avut valoare istorica)
Formalismul
Vladimi Propp studiaza basmul .ace 17417y2412r sta este definit ca specie literara cu o structura narativa identica .
Alti formalisti:Tomashemski;Slovsky,Jacobson
Odata cu formalismul se trece de la tematic la tehnic (tehnica,structura narativa)
Se trece de la autor la text -se porneste de la text spre autor si nu de la autor spre text ca in secolul IX (romantism-accent pe autor)
La sfarsitul secolului IX apar curentele postcantiene .Se impart in doua directii:-psihologica-empatica-se pune accentul pe persoana propusa de text
-formala-antipsihologica-elimina din analiza sentimantele si intuitia.Percepem formal comform unor forme esentiale(in pictura acest curent este reprezentat de Cesane si in general de cubisti)
In literatura se manifesta prn amfaza pe structura si stil
In aceasta perioada incepe critica stilistica(valoare unui taxt este data strict de estetica)
2Insertia problemei genului si speciei
Romanul este vazut ca forma discursiva -mereu in miscare
Matei Calinescu introduce conceptul de modern despre poezie :
-paradigma clasica-mimetica
-romantica-expresiva
-moderna-imaginativa
Accentul trece de la text spre autor
3 Discursul literar sau tesatura literara
Conceptul de opera este inlocuit cu conceptul de text
Opera este concreta si inchisa
Textul este deschis
Bahtin-formalist rus recuperat de occident in secolul 20-intoduce dimensiunea autoterica a textului. Acesta sustine ca textele au finalitate interna si nu au nici un scop exterior deci significatia nu poate fi cautata in exteriorul sau.
Romanul are un aspect polifonic si dialogic. In interiorul sau mai multe voci se intersecteaza si dialoghiaza.Exista o dimensiune intertextuala
4poetica-impunerea poetici
Valery introduce poetica definita ca tip de analiza a mecanismelor textuale.Se face deasemenea diferenta dintre Poetica si poietica.Prima reprezinta textul dincolo de autor .Limbajul este superior autorului
Poietica reprezinta aspectul creativ al textului -ce vrea autorul sa spuna in text chiar daca involuntar
5Prima disparitie a dimensiunii istorice
Apare critica de tip bibliografic-Marcel Proust -in Contra lui Sainte Breve
Acesta face diferenta dintre eul bibliografic si eul profund. Autorul este eul profund, eul biografic nici nu este analizat
Definitiveaza trecera de la autor spre text
6A doua disparitie a dimensiunii istorice
Istoria literaturii intra in criza ca disciplina.Existau doua viziuni:-organica
-determinista
In viziunea organica orice stiinta se naste/evolueaza si moare(epoci imfloritoare/de aur/decadente).
In viziunea determinista totul se desfasoara dupa relatia cauza-efect.Literatura este un produs extraestetic imfluentat de conditiile sociale.Teoria este refuzata de secolul XX
7Analiza de tip structuralist
7.1 Scoala Praga(Jacobson/Mukalovski)
Un text are trei poli
-geneza
-structura
-receptarea concreta
Apare fenomenologia
Structura este singura semnificationala
7.2Structuralismul literar
Da mare importanta semnului literar
Revelatia fenomenologica-sensul este in limbaj /in text si este intodeauna lingvistic
Sensul este in structura si este valabil mereu pentru ca un text este unic
Structuralismul -este o ramasita a rationalismului
-studiaza mecanismele textului
Literatura este o practica semnificationala-un text are de fiecare data acelasi sens
|
