TEORIE LITERARĂ

Textul = ansamblu de cuvinte, structurate dupa regulile comunicarii, cu un mesaj propriu. Poate fi : literar - contine imagini artistice, cuvinte cu sens figurat, simboluri artistice, prin intermediul car 424j99e ora se transmit sentimentele autorului si se realizeaza mesajul;

nonliterar - īn comunicarea cotidiana sau īn comunicarea functionala (administrativa, tehnico-stiintifica, jurnalistica).

Opera literara = creatia originala, īn care realitatea este reflectata prin imagini realizate cu ajutorul cuvāntului; comunica idei si sentimente.

Autorul = creatorul operei, cel care plasmuieste o noua relitate prin intermediul cuvāntului.

Eul liric = autorul/vocea care-si exprima īn mod direct sentimentele īn cadrul operelor lirice;

Naratorul = autorul/personajul care relateaza faptele si actiunile īn cadrul operelor epice.

Structura operei literare = elementele constitutive si definitorii ale operei :

v    Tema

v    Motivele

v    Compozitia = partile alcatuitoare

v    Subiectul si personajele (la operele epice si dramatice)

v    Versificatia (la operele lirice)

Structura textului narativ (v. anterior)

Modurile de expunere = mijloace literare prin care scriitorul reflecta realitatea īn opera; naratiune, descriere, dialog, monolog interior.

Naratiunea = ce si cum se povesteste; modul de expunere prin care autorul povesteste (nareaza) o īntāmplare sau mai multe īntāmplari succesive;

Se vor avea īn vedere:

Autorul = creatorul operei

Naratorul = cine povesteste

Naratiunea la persoana I

Naratiunea la persoana a-III-a

Subiectul operei literare = succesiunea de evenimente reflectate artistic; faptele si īntāmplarile dintr-o opera epica sau dramatica cu ajutorul carora sunt caracterizate personajele.

Momentele subiectului

v    Expozitiunea = debutul operei, care cuprinde locul, timpul actiunii si personajele participante.

v    Intriga = conflictul, momentul de īnfruntare, ciocnire, care determina actiunea. Obligatorie!

v    Desfasurarea actiunii = succesiunea evenimentelor.

v    Punctul culminant = momentul de maxima īncordare.

v    Deznodamāntul = finalizarea actiunii.

Ordinea momentelor subiectului si prezenta tuturor īn opera nu sunt obligatorii!

Timpul si spatiul īn naratiune

Descrierea = prezentarea sugestiva a unor privelisti, īnsusiri ale fiintelor, lucrurilor sau a unor stari sufletesti.

Portretul literar = crearea imaginii unui personaj.

Tabloul = configurarea unui peisaj.

Dialogul - mijloc de caracterizare a personajelor

= modul de expunere care consta īn reproducerea convorbirii dintre doua sau mai multe personaje.

Personajul = oameni, persoane, vietuitoare, reflectate artistic īn opera.

Personaj principal

Personaj pozitiv

Personaj individual

Colectiv

Personaj cu valoare de simbol

Personaj exponential

Caracterizarea - portretul fizic

portretul moral

13.Figurile de stil = procedee prin care se modifica īntelesul propriu al unui cuvānt pentru a da mai multa forta unei imagini sau expuneri

personificarea = atribuirea fiintelor necuvāntatoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor īnsusiri sau manifestari ale omului : Pare ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja/Ce suspina pintre ramuri cu-a glasului lor vraja

comparatia = alaturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trasaturile asemanatoare; acestea trebuie sa fie noi si surprinzatoare : Atāt de frageda, te-asameni/Cu floarea alba de cires

enumeratia = īnsiruirea unor termeni de acelasi fel, conducānd la amplificarea ideii exprimate : Prin foc, prin spangi, prin glont, prin fum,/Prin mii de baionete

repetitia = folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvānt sau a mai multe cuvinte cu scopul de a īntari o idee sau o expresie : Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara;

aliteratia = repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete, cu efect eufonic, imitativ, expresiv : Vājaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie; asonanta = repetarea vocalei accentuate

epitetul = trasaturile, īnsusirile obiectului asa cum se reflecta īn fantezia si simtirea scriitorului : Din dalb iatac de foisor/Iesi Zamfira-n mers istet; tipuri de epitete : epitet personificator, epitet metaforic, epitet hiperbolizator

hiperbola = exagerarea, marind sau micsorānd, a trasaturilor unei fiinte, lucru, fenomen, eveniment, pentru a-I impresiona pe cititori : Ca vrabia e spicul

antiteza = opozitia īntre doua cuvinte, fapte, personaje, idei, situatii, menite sa se reliefeze reciproc : Ea - o inima de aur/El un suflet apostat

metafora = trecerea de la sensul obisnuit al unui cuvānt la alt sens, prin intermediul unei comparatii subīntelese : Īn cuibar rotind de ape

alegoria = īnsiruire de metafore, personificari, comparatii, formānd o imagine unitara, prin care poetul sugereaza notiuni abstracte : M-am īnsurat/C-o māndra craiasa/A lumii mireasa/Brazi si paltinasi/I-am avut nuntasi/Preoti-muntii mari,/Paseri-lautari,/Pasarele mii/si stele faclii

inversiunea = schimbarea topicii obisnuite a cuvintelor : Peste vārfuri trece luna

14.Versificatia =studiul versurilor

15.Strofa = grupare de versuri

versul = un rānd dintr-o poezie

16.Rima = potrivirea versurilor īn silabele lor finale

monorima = repetarea aceleiasi rime la sfārsitul mai multor versuri succesive

rima īmperecheata = a+b, c+d

rima īncrucisata = a+c, b+d

rima īmbratisata = a+d, b+c

17.Masura = numarul silabelor dintr-un vers

18.Piciorul metric (bisilabic) = unitate ritmica alcatuita din silabe accentuate si neaccentuate, care asigura ritmul

19.Ritmul = succesiunea regulata a silabelor accentuate si neaccentuate;

iambul = unitate metrica alcatuita din prima silaba neaccentuata, a doua accentuata;

Nuvela = specie epica cu caracter obiectiv, īn care se prezinta fapte verosimile, cu un singur fir epic, cu conflict concentrat, cu personaje bine conturate.

Pastelul = specie lirica, īn care se descrie un peisaj, prin intermediul car 424j99e uia se exprima sentimentele poetului.

Fabula = specie epica, īn versuri sau īn proza, īn care personajele sunt animale, plante, lucruri care, pe baza personificarii, participa la o īntāmplare specifica lumii oamenilor, din care se desprinde o īnvatatura. Īn general, are caracter satiric si moralizator.

Doina (populara sau culta) = specie lirica, īn care eul liric īsi exprima direct si intens sentimentele de dragoste, de dor, de jale etc.

Balada (populara sau culta) = specie epica, cu unele elemente descriptive si lirice, īn care se nareaza fapte si īmtāmplari din trecut si īn care apar personaje cu īnsusiri supranaturale.

Imnul (imnul national) = specie lirica, īnchinata patriei, unui ideal, unei personalitati, naturii, artei, iubirii, cu caracter de adresare, exprimānd sentimente de admiratie, preamarire.

Comedia = specie dramatica, cu conflict derizoriu, cu personaje care stārnesc rāsul, confruntate cu false probleme, cu deznodamānt vesel.

Romanul = specie epica, cu actiune complexa si de mare īntindere, cu multiple planuri ale actiunii, cu multe personaje, urmarind destinul unor personalitati bine individualizate sau al unor grupuri.

Basmul (popular sau cult) = specie epica,     īn care realul se īmpleteste cu supranaturalul, īn care apar atāt personaje reale, cāt si personaje supranaturale sau cu īnsusiri supranaturale si īn care binele īnvinge īntotdeauna raul. Īn basm, apar motive specifice, cum ar fi: motivul īmparatului fara urmas, motivul mezinului triumfator, motivul cifrei trei, motivul calului īntelept, motivul obiectelor magice, al aparentelor īnselatoare sau situatii-motiv: drumul, probele, lupta, metamorfoza etc.

Scrisoarea; scrisoarea familiala, scrisoarea de felicitare

Cererea

Telegrama

Cartea postala

Invitatia (aniversari, evenimente familiale etc.)

Curriculum vitae

SE VA ATAsA CĀTE UN MODEL PENTRU FIECARE DIN SCRIERILE CU CARACTER FUNCŢIONAL MENŢIONATE MAI SUS.