Teoria formelor fara fond
- enuntata de Titu Maiorescu în studiul În contra directiei de astazi în cultura româna (1868).
- Maiorescu porneste de la premisa ca în toate straturile culturii române se poate identifica viciul "neadevarului", al imitatiei, al superficialitatii, în urma unui elan al occidentalizarii.
- el ofera exemple atât din domeniul literar sau lingvistic ( Lexiconul de la Buda), cât si din istorie (lucrarea lui Petru Maior despre latinitatea poporului si a limbii române),
- afirma lipsa de continut a unor institutii din epoca precum scolile si universitatile lipsite de dascali competenti sau teatrele care functioneaza mecanic în absent 313j923d a unui repertoriu national original si a unor actori de prestanta.
- Maiorescu numeste aceste realitati forme fara fond si refuza preluarea unor modele occidentale în absenta unui fond autohton solid.
- convins ca "forma fara fond este de-a dreptul stricacioasa" deoarece nimiceste cultura, Maiorescu recomanda îndepartarea mediocritatilor si promovarea formelor ce definesc identitatea noastra culturala.
Junimea ia nastere în 1863 din initiativa a cinci tineri cu studii în mediile universitare franceze si germane: Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Petre P. Carp si Titu Maiorescu,
- Titu Maiorescu - cel care va deveni mentorul cenaclului, un spiritus rector în epoca.
- rândurile gruparii vor fi îngrosate de personalitati precum Alecsandri, Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici,
- societatea permite si accesul unor reprezentanti ai altor domenii decât cel literar, cum ar fi istoricul si memorialistul Gh. Panu, lingvistul Al. Philippide, filozoful Vasile Conta, istoricul A.D. Xenopol, conform devizei "intra cine vrea, ramâne cine poate".
Modernismul lovinescian
Eugen Lovinescu critic literar interbelic, sustinator si promotor al modernismului, al necesitatii sincronizarii literaturii române cu cea europeana a momentului, într-o epoca în care traditionalismul este teoretizat de Nichifor Crainic (în articole din revista Gândirea si în eseul Sensul traditiei);
- fiind cel mai important critic de directie de dupa Titu Maiorescu, el a proclamat autonomia esteticului.
- elaboreaza teoria sincronismului si a diferentierii:
- Lovinescu porneste de la conceptul de "spirit al veacului" (prin care se întelege totalitatea elementelor ce descriu directia culturala, sensibilitatea unei epoci)
- considera ca datorita dezvoltarii mijloacelor de comunicatie, se ajunge la internationalizarea curentelor, astfel încât culturile minore suporta influenta culturilor majore.
- "Legea imitatiei", preluata din sociologie (Gabriel Tarde), se refera si la cultura româna, care ar suporta influenta culturilor occidentale. Astfel, imitatia se face in doi pasi:
a. Simularea= preluarea modelului strain= preluarea formelor fara fond, obligatorie pentru crerarea unui fond autohton solid (diferenta fata de Maiorescu)
b. Stimularea= diferentierea = aplicarea, pe modelul preluat, a elementelor ce individualizeaza cultura româna
- Concretizarea ideii de modernizare se face în literatura prin:
a. evolutia de la rural la urban în proza (de la Ion la Ultima...)
b. evolutia prozei de la subiectiv la obiectiv, nu în sensul de persoana narativa, ci în sensul de neutralizare/deliricizare a vocii narative (de la Negruzzi la Rebreanu)
c. intelectualizarea poeziei si a prozei (Barbu - Joc secund, Camil Petrescu - Patul lui Procust)
d. evolutia de la epic la liric si abandonarea tendintei didacticiste din poezie (eliminarea fabulelor, a baladelor, a legendelor)
Avangarda
- extrema a modernismului interbelic
- o miscare artistica specifica primelor decenii ale sec. al XX-lea, care îsi propune sa impuna noi forme de expresie în dauna celor traditionale, considerate a fi depasite.
- precursorii avangardelor în literatura sunt scriitorii francezi Lautréamont si Alfred Jarry, iar în pictura îi amintim pe Pablo Picasso, George Braque.
- miscari avangardiste sunt:
a. dadaismul, initiat la Zurich de românul Tristan Tzara,
b. futurismul lui Marinetti în Italia,
c. suprarealismul lui André Breton în Franta,
d. integralismul sau constructivismul la noi.
- reprezentanti în lit rom: Urmuz prin prozele din volumul "Pagini bizare" (romanul de 4 pagini "Pâlnia si Stamate"), Ilarie Voronca, stefan Roll, Geo Bogza, iar în al doilea val - cel de dupa 1945, Gellu naum, Paul Paun, Virgil Teodorescu.
- reviste avangardiste: 75 HP, Contimporanul, Punct, Integral, unu (condusa de Sasa Pana), Urmuz.
Trasaturi ale miscarii avangardiste:
a. singura miscare sincrona în lit rom cu cea europeana
b. negarea conventiilor artei traditionale, ilustrata în numeroasele manifeste (ex: "Manifest activist catre tinerime", scris de Ion Vinea)
c. refuzul capodoperelor si exaltarea insuccesului
d. libertatea ortografica, prozodica si renuntarea la punctuatie
e. refuzul mimesisului
f. asocierile alogice
g. aparenta lipsa de logica a textului
h. introducerea neologismului tehnic la nivel lexical
Realismul socialist
- apare dupa al Doilea Razboi Mondial
- se vorbeste despre perioada proletcultista în literatura româna, cuprinsa între 1945 si 1960, perioada în care criteriul estetic în evaluarea operelor de arta este înlocuit cu cel ideologic, iar literatura este aservita comunismului.
- rolul literaturii de propaganda devine predominant.
- în epoca, se cultiva mitul patriei primejduite si al conducatorului providential.
- în 1948, se tipareste lista publicatiilor interzise: Blaga, Barbu, Bacovia, Bolintineanu, Cantemir, Cosbuc, Eminescu, Goga, Negruzzi, Rebreanu, Vasile Voiculescu (despre Arghezi se scrie articolul Putrefactia poeziei sau poezia putrefactiei, iar volumul Una suta poeme este retras din librarii.
- realismul socialist - concept inventat de Stalin, consta în impunerea ideii ca scopul unic al artei este sa oglindeasca:
a. lupta de clasa,
b. ura fata de exploatatori
c. formarea "omului nou", devotat partidului comunist.
- noile repere în literatura sunt poeti precum A.Toma, Mihai Beniuc, iar în proza Alexandru Sahia.
- cel mai important lucru de mentionat este ca acest tip de societate încalca dreptul de libera exprimare si de gândire al individului, intelectualii fiind uniformizati, redusi la tacere, caci principala clasa sociala este considerata muncitorimea.
- romane care ilustreaza acest "obsedant deceniu", cum l-a numit Preda, au aparut în anii 70-80, unul dintre cele mai importante fiind "Cel mai iubit dintre pamânteni".
- dupa 1960, dupa moartea lui Stalin si a lui Gheorghiu-Dej, se produce un moment de liberalizare a gândirii, în urma caruia, paralel cu literatura aservita ideologiei politice, evolueaza si literatura propriu-zisa, repusa în drepturi de generatia saizecista, de exemplu de Nichita Stanescu, prin fenomenul de resurectie a lirismului.
Optzecismul
- în literatura româna, postmodernismul este reprezentat începând cu anii '60:
a. de prozatorii scolii de la Târgoviste (Mircea Simionescu, Costache Olareanu, Radu Petrescu),
b. de Marin Sorescu prin volumul parodic din 1964 "Singur printre poeti",
c. de generatia optzecista: Mircea Nedelciu, Mircea Cartarescu, Florin Iaru, Traian T. Cosovei, Mariana Marin, Simona Popescu.
- optzecistii reprezinta o generatie de scriitori tineri, marginalizati social ("generatia în blugi", repartizati la sate, navetisti), care se exprima în cadrul unor cenacluri precum: Junimea (condus de Ovid S. Crohmalniceanu), Cenaclul de luni (Nicolae Manolescu).
- între 1978 si 1883 acesti autori debuteaza colectiv:
a. poezie: Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Al. Musina), Aer cu diamante (Cartarescu, Florin Iaru, Ion Stratan, Traian T. Cosovei), Vânt potrivit pâna la tare (antologia poetilor nemti din Banat)
b. proza: Desant (16 prozatori, titlu semnificativ - apelul la un termen militar pentru a sugera forta inovatoare, dorinta de afirmare).
- particularitatile literaturii postmoderne sunt:
a. reluarea unor teme/motive/conventii ale curentelor precedente si încadrarea acestora în contexte noi, de cele mai multe ori parodice,
b. intertextualitatea (introducere în oprera a unor referinte despre alte opere, alte tipuri de text, jurnal, scrisori),
c.coborârea în cotidian,
d. refuzul sentimentalismului si al metaforei,
e. explorarea oralitatii si a limbajului cotidian.
Integrarea României în UE
- UE este o organizatie politica, economica, sociala, culturala între mai multe tari europene, construita dupa al Doilea Razboi Mondial, pastrând în acelasi timp valorile si identitatea fiecarui stat component.
- dedicata cresterii integrarii economice si întaririi cooperarii între state, UE are sediul la Bruxelles, Belgia.
- 27 de state: Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Cehia, Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia si Ungaria, România, Bulgaria
- Simbolurile UE:
a. drapelul cu 12 stele galbene pe fond albastru (cifra simboliz perfectiunea),,
b. moneda euro,
c. imnul Oda bucuriei de Beethoven,
d. deviza Unitate în diversitate,
e. ziua de 9 mai - 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana (la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca "prima fundatie concreta a unei federatii europene").
- Institutii comunitare
1. Parlamentul European - ales prin vot direct de cetatenii UE
2. Consiliul de Ministri - reprezentanti din fiecare stat membru, se intruneste o data la 2 ani
3. Comisia Europeana
4. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
5. Curtea Europeana de Conturi
- România a aderat în 2007
- va avea presedintia C E în iulie - decembrie 2019
- preocupari legate de politica externa: mentinerea pacii, drepturile omului, dezarmarea, combaterea traficului de droguri, arme, a terorismului, a coruptiei
- valori europene: pacea, prosperitatea, solidaritatea, libertatea
|
