Teoria formelor fara fond
- enuntata de Titu Maiorescu īn studiul Īn contra directiei de astazi īn cultura romāna (1868).
- Maiorescu porneste de la premisa ca īn toate straturile culturii romāne se poate identifica viciul "neadevarului", al imitatiei, al superficialitatii, īn urma unui elan al occidentalizarii.
- el ofera exemple atāt din domeniul literar sau lingvistic ( Lexiconul de la Buda), cāt si din istorie (lucrarea lui Petru Maior despre latinitatea poporului si a limbii romāne),
- afirma lipsa de continut a unor institutii din epoca precum scolile si universitatile lipsite de dascali competenti sau teatrele care functioneaza mecanic īn absent 313j923d a unui repertoriu national original si a unor actori de prestanta.
- Maiorescu numeste aceste realitati forme fara fond si refuza preluarea unor modele occidentale īn absenta unui fond autohton solid.
- convins ca "forma fara fond este de-a dreptul stricacioasa" deoarece nimiceste cultura, Maiorescu recomanda īndepartarea mediocritatilor si promovarea formelor ce definesc identitatea noastra culturala.
Junimea ia nastere īn 1863 din initiativa a cinci tineri cu studii īn mediile universitare franceze si germane: Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Petre P. Carp si Titu Maiorescu,
- Titu Maiorescu - cel care va deveni mentorul cenaclului, un spiritus rector īn epoca.
- rāndurile gruparii vor fi īngrosate de personalitati precum Alecsandri, Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici,
- societatea permite si accesul unor reprezentanti ai altor domenii decāt cel literar, cum ar fi istoricul si memorialistul Gh. Panu, lingvistul Al. Philippide, filozoful Vasile Conta, istoricul A.D. Xenopol, conform devizei "intra cine vrea, ramāne cine poate".
Modernismul lovinescian
Eugen Lovinescu critic literar interbelic, sustinator si promotor al modernismului, al necesitatii sincronizarii literaturii romāne cu cea europeana a momentului, īntr-o epoca īn care traditionalismul este teoretizat de Nichifor Crainic (īn articole din revista Gāndirea si īn eseul Sensul traditiei);
- fiind cel mai important critic de directie de dupa Titu Maiorescu, el a proclamat autonomia esteticului.
- elaboreaza teoria sincronismului si a diferentierii:
- Lovinescu porneste de la conceptul de "spirit al veacului" (prin care se īntelege totalitatea elementelor ce descriu directia culturala, sensibilitatea unei epoci)
- considera ca datorita dezvoltarii mijloacelor de comunicatie, se ajunge la internationalizarea curentelor, astfel īncāt culturile minore suporta influenta culturilor majore.
- "Legea imitatiei", preluata din sociologie (Gabriel Tarde), se refera si la cultura romāna, care ar suporta influenta culturilor occidentale. Astfel, imitatia se face in doi pasi:
a. Simularea= preluarea modelului strain= preluarea formelor fara fond, obligatorie pentru crerarea unui fond autohton solid (diferenta fata de Maiorescu)
b. Stimularea= diferentierea = aplicarea, pe modelul preluat, a elementelor ce individualizeaza cultura romāna
- Concretizarea ideii de modernizare se face īn literatura prin:
a. evolutia de la rural la urban īn proza (de la Ion la Ultima...)
b. evolutia prozei de la subiectiv la obiectiv, nu īn sensul de persoana narativa, ci īn sensul de neutralizare/deliricizare a vocii narative (de la Negruzzi la Rebreanu)
c. intelectualizarea poeziei si a prozei (Barbu - Joc secund, Camil Petrescu - Patul lui Procust)
d. evolutia de la epic la liric si abandonarea tendintei didacticiste din poezie (eliminarea fabulelor, a baladelor, a legendelor)
Avangarda
- extrema a modernismului interbelic
- o miscare artistica specifica primelor decenii ale sec. al XX-lea, care īsi propune sa impuna noi forme de expresie īn dauna celor traditionale, considerate a fi depasite.
- precursorii avangardelor īn literatura sunt scriitorii francezi Lautréamont si Alfred Jarry, iar īn pictura īi amintim pe Pablo Picasso, George Braque.
- miscari avangardiste sunt:
a. dadaismul, initiat la Zurich de romānul Tristan Tzara,
b. futurismul lui Marinetti īn Italia,
c. suprarealismul lui André Breton īn Franta,
d. integralismul sau constructivismul la noi.
- reprezentanti īn lit rom: Urmuz prin prozele din volumul "Pagini bizare" (romanul de 4 pagini "Pālnia si Stamate"), Ilarie Voronca, stefan Roll, Geo Bogza, iar īn al doilea val - cel de dupa 1945, Gellu naum, Paul Paun, Virgil Teodorescu.
- reviste avangardiste: 75 HP, Contimporanul, Punct, Integral, unu (condusa de Sasa Pana), Urmuz.
Trasaturi ale miscarii avangardiste:
a. singura miscare sincrona īn lit rom cu cea europeana
b. negarea conventiilor artei traditionale, ilustrata īn numeroasele manifeste (ex: "Manifest activist catre tinerime", scris de Ion Vinea)
c. refuzul capodoperelor si exaltarea insuccesului
d. libertatea ortografica, prozodica si renuntarea la punctuatie
e. refuzul mimesisului
f. asocierile alogice
g. aparenta lipsa de logica a textului
h. introducerea neologismului tehnic la nivel lexical
Realismul socialist
- apare dupa al Doilea Razboi Mondial
- se vorbeste despre perioada proletcultista īn literatura romāna, cuprinsa īntre 1945 si 1960, perioada īn care criteriul estetic īn evaluarea operelor de arta este īnlocuit cu cel ideologic, iar literatura este aservita comunismului.
- rolul literaturii de propaganda devine predominant.
- īn epoca, se cultiva mitul patriei primejduite si al conducatorului providential.
- īn 1948, se tipareste lista publicatiilor interzise: Blaga, Barbu, Bacovia, Bolintineanu, Cantemir, Cosbuc, Eminescu, Goga, Negruzzi, Rebreanu, Vasile Voiculescu (despre Arghezi se scrie articolul Putrefactia poeziei sau poezia putrefactiei, iar volumul Una suta poeme este retras din librarii.
- realismul socialist - concept inventat de Stalin, consta īn impunerea ideii ca scopul unic al artei este sa oglindeasca:
a. lupta de clasa,
b. ura fata de exploatatori
c. formarea "omului nou", devotat partidului comunist.
- noile repere īn literatura sunt poeti precum A.Toma, Mihai Beniuc, iar īn proza Alexandru Sahia.
- cel mai important lucru de mentionat este ca acest tip de societate īncalca dreptul de libera exprimare si de gāndire al individului, intelectualii fiind uniformizati, redusi la tacere, caci principala clasa sociala este considerata muncitorimea.
- romane care ilustreaza acest "obsedant deceniu", cum l-a numit Preda, au aparut īn anii 70-80, unul dintre cele mai importante fiind "Cel mai iubit dintre pamānteni".
- dupa 1960, dupa moartea lui Stalin si a lui Gheorghiu-Dej, se produce un moment de liberalizare a gāndirii, īn urma caruia, paralel cu literatura aservita ideologiei politice, evolueaza si literatura propriu-zisa, repusa īn drepturi de generatia saizecista, de exemplu de Nichita Stanescu, prin fenomenul de resurectie a lirismului.
Optzecismul
- īn literatura romāna, postmodernismul este reprezentat īncepānd cu anii '60:
a. de prozatorii scolii de la Tārgoviste (Mircea Simionescu, Costache Olareanu, Radu Petrescu),
b. de Marin Sorescu prin volumul parodic din 1964 "Singur printre poeti",
c. de generatia optzecista: Mircea Nedelciu, Mircea Cartarescu, Florin Iaru, Traian T. Cosovei, Mariana Marin, Simona Popescu.
- optzecistii reprezinta o generatie de scriitori tineri, marginalizati social ("generatia īn blugi", repartizati la sate, navetisti), care se exprima īn cadrul unor cenacluri precum: Junimea (condus de Ovid S. Crohmalniceanu), Cenaclul de luni (Nicolae Manolescu).
- īntre 1978 si 1883 acesti autori debuteaza colectiv:
a. poezie: Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Al. Musina), Aer cu diamante (Cartarescu, Florin Iaru, Ion Stratan, Traian T. Cosovei), Vānt potrivit pāna la tare (antologia poetilor nemti din Banat)
b. proza: Desant (16 prozatori, titlu semnificativ - apelul la un termen militar pentru a sugera forta inovatoare, dorinta de afirmare).
- particularitatile literaturii postmoderne sunt:
a. reluarea unor teme/motive/conventii ale curentelor precedente si īncadrarea acestora īn contexte noi, de cele mai multe ori parodice,
b. intertextualitatea (introducere īn oprera a unor referinte despre alte opere, alte tipuri de text, jurnal, scrisori),
c.coborārea īn cotidian,
d. refuzul sentimentalismului si al metaforei,
e. explorarea oralitatii si a limbajului cotidian.
Integrarea Romāniei īn UE
- UE este o organizatie politica, economica, sociala, culturala īntre mai multe tari europene, construita dupa al Doilea Razboi Mondial, pastrānd īn acelasi timp valorile si identitatea fiecarui stat component.
- dedicata cresterii integrarii economice si īntaririi cooperarii īntre state, UE are sediul la Bruxelles, Belgia.
- 27 de state: Franta, Italia, Germania, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Cehia, Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia si Ungaria, Romānia, Bulgaria
- Simbolurile UE:
a. drapelul cu 12 stele galbene pe fond albastru (cifra simboliz perfectiunea),,
b. moneda euro,
c. imnul Oda bucuriei de Beethoven,
d. deviza Unitate īn diversitate,
e. ziua de 9 mai - 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana (la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune, ca "prima fundatie concreta a unei federatii europene").
- Institutii comunitare
1. Parlamentul European - ales prin vot direct de cetatenii UE
2. Consiliul de Ministri - reprezentanti din fiecare stat membru, se intruneste o data la 2 ani
3. Comisia Europeana
4. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
5. Curtea Europeana de Conturi
- Romānia a aderat īn 2007
- va avea presedintia C E īn iulie - decembrie 2019
- preocupari legate de politica externa: mentinerea pacii, drepturile omului, dezarmarea, combaterea traficului de droguri, arme, a terorismului, a coruptiei
- valori europene: pacea, prosperitatea, solidaritatea, libertatea
|
