Textul pasoptist - Pastel
Mezul iernii de Vasile Alecsandri
Explica rolul elementelor de compozttie într-un text..
Titlu,secvente poetice, relatii de opoztie si simetrie, elemente de recurenta
Perioada pasoptista (1830- 1860) este marcata de revolutia de la 1848 si se caracterizeaza printr-o orientare culturala si literara de avant revolutionar, de emancipare literara nationala.
În aceasta epoca, tinerii carturarii ce luasera contact cu viata sociala si culturala europeana doresc modernizarea tarii si încearca prin toate mijloacele o sincronizare rapida a civilizatiei românesti cu cea europeana. Aceasta perioada de ardere a etapelor a dus la împrumutarea unor forme fara fond, dar în acelasi timp a pus temelia culturii nationale.
Dorinta carturarilor romani
a fost de a pune bazele unei literaturi
nationale. Revista
Vasile Alecsandri a fost considerat primul nostru scriitor deplin, poet, prozator, dramaturg, om politic si patriot autentic. Numele poetului e legat de teatrul românesc, de prima culegere de poezie populara si mai ales de poezia autentica ce valotifica filonul nostru popular.
Partea cea mai rezistenta a poeziei sale o constituie pastelurile poezii descriptive în care autorul descrie peisaje apartinând mosiei de la Mircesti în momente diferite ale anului. Desi sunt publicate mai târziu, pastelurile reflecta trasaturile specifice literaturii pasoptiste: coexistenta curentelor literare (clasicism, romantism), imaginea naturii ca forma de exprimare a patriotismului.
Titlul este semnificativ pentru continutul textului, autorul având predilectia pentru titluri scurte, alcatuite din substantive articulate. 'Mezul iernii' fixeaza elementul descris în tabloul hibernal când natura pare sa poarte toate semnele specifice iernii.
Secvente poetice
Textul e structurat in patru catrene care pot fi ordonate în doua secvente distincte. Primele trei strofe înfatiseaza un tablou static, încremenit descris pe doua coordonate , terestru si cosmic în mijlocul unei ierni geroase înfatisând un tablou solemn, rece în care sunetul vântului e asociat cu cel al unei orgi. Cea de a doua secventa este construita în opozitie si introduce un element dinamic. Un lup care alearga dupa prada si face sa dispara tensiunea din prima secventa.
Relatii de opozitie
Cele doua secvente sunt realizate prin opozitia static dinamic. Prima secventa contine si ea opozitia terestru- cosmic. Elementele terestre sunt stejarii codrii, câmpiile, muntii; cele cosmice sunt stelele, cerul, luna. Poetul asociaza în descrierea sa imagini vizuale (zapada cristalina, fumuri albe) cu cele sonore (scârtaie, organe sonoare, note îngrozitoare). Imaginile alterneaza de la elemente vizuale la cele sonore.
Recurenta se realizeaza prin repetarea unor elemente ce apartin peisajului descris. Poetul reia imaginea stelelor înghetate si apoi ' mii de stele argintii' apartinând planului cosmic cu imaginea templului (maiestos si nemarginitul templu) prin care natura seamana cu un sanctuar. Reluarea în strofe diferite a acestor elemente creeaza si simetria tabloului, autorul reluând elemente initiale ale tabloului ,carora le adauga noi amanunte.
|
