ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
UMANISMUL ROMÂNESC
Este o miscare culturala aparuta în sec. XIV-XVI care punea în centrul preocuparilor sale omul considerându-se necesara educatia trupului si a minţ 656i86g ;ii sale.
Umanismul care caracterizeaza epoca Renasterii a aparut dintr-o necesitate fireasca, pentru a înlatura efectele negative ale inchizitiei, sau ale dogmatismului religios în general. Umanismul pune omul în centru preocuparilor sale considerând ca viata acestuia e cea mai importanta din Univers.
Umanismul aseaza omul în centru preocuparilor sale recunoscându-i drept fundamental la viata. Ca urmare iau un mare avânt descoperirile stiintifice si geografia. Modelul omului umanist era spiritul enciclopedic (omul cu profunde cunostinte în domenii diferite). În paralel se dezvolta si cultura prin înfiintare de scoli, tiparire de carti. Umanismul românesc se dezvolta mai mult din perspectiva culturala.
Cei mai de seama umanisti apartin Moldovei feudale. Miscarea umanista româna pune accentul pe afirmarea identitatii nationale. Urmând scoli înalte în Polonia si Constantinopol, boierii Moldovei au intrat în contact cu ideile umanismului european pe care le-au aplicat apoi în tara. Cea mai de seama manifestare a umanismului românesc o reprezinta preocuparea pentru afirmarea identitatii nationale în lucrarile de istoriografie.
Cei mai de seama istorici umanisti au fost: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir (prima personalitate enciclopedica din cultura româna). Opera importanta a acestora o reprezinta cronicile istorice (letopisete). Acestea prezinta istoria Moldovei de la al doilea descalecat pâna în vremurile lui Ion Neculce.
Desi cei trei cronicari apartin unor epoci diferite, operele lor au câteva caracteristici comune. Ele se aseamana printr-o conceptie comuna a autorilor privind istoria. Aceasta conceptie reprezinta esenta umanismului românesc.
Principiile umanistilor
cronicarul e responsabil de adevarul celor scrise
cronicile trebuie sa fie obiective, nepartinitoare pentru un domn sau fata de un boier
au valoare educativa
trebuie sa respecte cronologia evenimentelor, de aceea fiecare cronica continua prezentarea domnitorilor din momentul în care s-a sfârsit cronica precedenta
cronicarii trebuie sa foloseasca ca surse de inspiratie izvoarele istorice documentate
pentru perioadele în care nu exista date stiintifice pot fi folosite ca sursa de inspiratie si creatiile populare
cronicile trebuie sa noteze colateral si alte evenimente petrecute în acea perioada (secete, invazii de lacuste, ploi, cutremure)
În prefata cronicii sale, Miron Costin regreta ca Ureche nu a început cu primul descalecat. Pentru a suplini lacunele cronicii anterioare, el scrie o alta carte de neamul moldovenesc. Lucrarea afirma pentru prima data cu argumente originea latina a limbii si româna a poporului.
În cronici exista si ale idei umaniste: afirmarea originii poporului, necesitate cultivarii unei limbi literare unice în toate provinciile.
|
