|
UMANISMUL |
|
1. sens larg - curent cultural aparut în timpul Renasterii (secolele XIV-XVI), mai întâi în Italia, apoi extins la nivelul întegii Europe, care pune în centrul lumii omul si afirmarea libera a personalitatii sale. 2. sens restrâns - studiul specializat al umanioarelor, adica al limbilor clasice, greaca si latina, precum si al literaturii si filozofiei Antichitatii. Conditii istorice ale aparitiei si dezvoltarii umanismului: → inventarea tiparului de catre Johannes Gutenberg - 1448 (favorizeaza accesul la cultura) (‼ vezi cartea Galaxia Gutenberg de Marshall McLuhan, despre impacul inventarii tiparului asupra civilizatiei umane) → descoperirea Americii de catre Cristofor Columb - 1492 →aparitia teoriei heliocentrice (situarea Soarelui în centrul universului) a lui Nicolas Copernic, infirmând teoria geocentrica, propusa de Biserica. → dezvoltarea mestesugurilor si a comertului; Trasaturi ale umanismului european accentueaza ideea ca omul este o fiinta rationala, libera, demna si perfectibila, capabila sa decida între ce e bine si ce e rau (liberul arbitru); → alegerea creatiilor antice drept modele si surse de inspiratie; ("Omul este masura tuturor lucrurilor") idealul uman este cel al omului universal (uomo universale), armonios fizic si intelectual, pasionat de toate formele de cunoastere, individ cu o vasta cultura. → disciplinele care trebuiau studiate au fost: retorica, poetica, istoria, filozofia, morala, educatia fizica; enciclopedism; → armonia dintre om si natura; natura înteleasa ca model al artei; (mimesisul) → prin aceste idei, umanismul (Renasterea) se opune dogmatismului si fanatismului medieval; anticlericarism; Reforma lui Martin Luther (1517); →se generalizeaza conceptul de mecenat - protectia acordata artistilor si savantilor de catre regi sau mari seniori; Umanismul românesc → în tarile române s-a manifestat mai târziu decât pe plan european, mai precis în secolele XVI-VIII; curentul a patruns prin scrierile în limba slavona, apoi greaca si latina; Trasaturi → umanistii români reprezinta tipul curteanului: sunt domnitori sau boieri care s-au straduit sa edifice o cultura româneasca; s-au format la scolile de la Liov (Polonia), Padova (Italia), Constantinopol (Turcia). → eforturile s-au concretizat în: dezvoltarea tipografiilor (diaconul Coresi) si a tipariturilor în limba româna; dezvoltarea istoriografiei, a picturii, întemeierea bibliotecilor la manastiri sau curti domnesti, aparitia unui stil în arhitectura - stilul brâncovenesc; → manifesta preocupare pentru istoria neamului (cronici) si originea latina a poporului si a limbii române; → argumenteaza în scrierile lor romanitatea poporului si latinitatea limbii, ideea continuitatii elementului roman în Dacia; → sustin rolul educativ al cunoasterii istoriei, cerceteaza critic izvoarele istorice, manifesta intres pentru cultura antica si occidentala; |
|
ILUMINISMUL |
|
este un curent ideologic si cultural, aparut în Franta secolului al XVIII-lea (secolul luminilor), extins apoi în întreaga Europa. → are ca ideea fundamentala emanciparea (luminarea) popoarelor prin cultura; punctul de plecare al acesteia îl reprezinta Revolutia din 1688, din Anglia, când parlamentul voteaza Declaratia drepturilor omului; Trasaturi → caracterul antifeudal si antidespotic; se cerea anularea privilegiilor feudale, drepturi sociale si politice egale pentru întregul popor. Acesta îsi are originea în lucrarea lui Jean Jacques Rousseau, Contractul social; potrivit lui, societatea s-a constituit pe baza unei întelegeri prin care fiecare dintre membrii săi a cedat, în favoarea comunitatii, o parte din libertatea absoluta de care dispunea initial, în asa fel încât între oameni sa domneasca egalitatea. De asemenea, relatiile dintre popor si monarhie se bazeaza tot pe un contract, pe care masele au dreptul sa-l denunte daca monarhul nu-l respecta, îngradind libertatea. → idealul politic al iluministilor îl constiutia "monarhul luminat", care îsi guverneaza cu întelepciune supusii, garantându-le drepturi si înfaptuind reforme; → spiritul rationalist si materialist (încrederea în puterea ratiunii) → caracter anticlerical si laic - eliberarea spiritului de prejudecati sau superstitii; asemenea umanistilor, cauta sa elibereze individul de sub puterea bisericii, a clerului; → propune accesul poporului la educatie si emanciparea lui prin cultura; ideile pedagogice iluministe sunt concentrate în lucrarea Emile de J.-J- Rousseau. Iluminismul românesc s-a manifestat între 1750 si 1840, cu mai putina intensitate în Tara Româneasca si Moldova, dar în mod sistematic si unitar în Transilvania. → miscarea iluminista cunoscuta sub numele de scoala Ardeleana urmarea obtinerea libertatii si si a egalitatii în drepturi politice si sociale a românilor din Transilvania cu celelalte natiuni privilegiate; → ‼ originea acestei discriminari este un pact politic - Unio trium nationum, Uniunea celor trei natiuni - prin care sasii, secuii si maghiarii erau considerati locuitori de drept ai Transilvaniei, în timp ce românii erau "tolerati". → pe plan politic, ideea iluminista a contractului social fundamenteaza revendicarile pe care reprezentantii Scolii Ardelene le-au redactat in memoriul numit Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, adresat împaratului Leopold al II-lea în 1771; cererea a fost respinsa. → pe plan cultural, contributia Scolii Ardelene s-a îndreptat spre studiul istoriei si al limbii române; au existat doua directii de activitate:
|
|
