V. COPILU CHEATRĂ - DATE
BIO-BIBLIOGRAFICE
Beneficiind de posibilitatea de a
cunoaste personal doi reprezentanti din familia poetului V.Copilu
Cheatra, sotia si nepoata de frate, si având privilegiul de
a-mi fi fost încredintate, de catre sotie, trei manuscrise ale
acestuia: Zodia Berbecului - roman
auto-biografic, Balada popândaului - amintiri din lagar si
Lacrimi pentru serafimi - scriitori pe care i-am cunoscut, am putut
alcatui o interesanta biobibliografie a autorului-mot,
nascut la Vulcan
(Hunedoara) la 5 aprilie 1912 - mort, de un cancer la coloana cervicala,
la 7 decembrie, 1997, la Brasov.
Poetul
s-a nascut la Vulcan
- Petrosani si a copilarit pâna la vârsta de sase ani
acolo, doar printr-un mic accident biografic (tatal, minier, plecat
sa lucreze pentru câtiva ani la minele de carbune din Valea
Jiului). Este fiul lui Copilu Ioan a lui Cheatra, miner si agricultor
si al Iulianei (n. Todor). scoala primara, în comuna Iara (1919
- 1924); Liceul de Baieti din Turda (1925 - 1929); scoala
Normala de Învatatori din Cluj (1929 - 1932); Liceul
"Gheorghe Baritiu" din Cluj (1933 - 1937); Învatator la Albac si Abrud (1934 - 1938); scoala
Normala Superioara de pe lânga Universitatea din Cluj (1939 -
1940); Academia Pedagogica din Bucuresti (1940 -1942); Facultatea de
Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti (1944 -
1946).
Debuteaza cu povestirea O zi de vacanta în Patria lui Ion Agârbiceanu, nas
literar, si cel care i-a sugerat si supranumele de "Cheatra",
fiindu-i chiar acest "patriarh al literaturii române" cum a fost supranumit
autorul Fefeleagai si al Arhanghelilor. Debut editorial, mai
întâi în proza cu romanul Neamul
nevoii, Editura "Anca", Cluj, 1933 si apoi în versuri cu Cartea motului, Editura "Lanuri",
Medias, 1937. Au urmat alte volume de versuri si proza: Cântece cu calusul în gura,
poeme - protest împotriva Diktatului de la Viena (1942, alteori apare 1945); Viata lânga cer, nuvele
(1943); Voievod peste cuvinte, poem
dedicat poetului national Mihai Eminescu (1943); Buna
dimineata , Ţara, poem (1945);
Arestat la 22 mai 1950 de catre securitatea comunista, pe
motive politice, poetul petrece în lagarul de munca
fortata, "lagarul mortii" de la Capul Midia, 831 de zile de
"arest preventiv". În lagar va scrie o Balada
a popândaului, pusa pe muzica de catre compozitorul
Dizmacec, si care devine un fel de imn al detinutilor. Povestea
acestei balade si a zilelor chinuitoare petrecute în lagar,
alaturi de alti intelectuali si oameni politici de marca
(printul Sturza, generalul Mociulschi, Corneliu Coposu, etc.) este
cuprinsa în manuscrisul Balada
popândaului, aflat în posesia noastra. Dupa eliberarea din
lagar publica putin si greu, regimul tinându-l în
domiciliu fortat la
Brasov, supraveghindu-l si suspectându-l mereu de
intentii "dusmanoase". Acum publica doar culegeri de
folclor: Cântece noi despre Avram Iancu
(1968); Cântece pentru Avram Iancu
(1972); Iancule, ce mândru esti (1972).
Aceasta pâna în 1981, când regimul comunist, vroind a-si face propaganda, "se
îndura" sa-l trimita în strainatate, în Spania si
Portugalia, pe urmele lui Aron Cotrus (datorita prieteniei trainice
dintre cei doi poeti) si ca sa arate strainilor ce
"libertate de exprimare" au în Republica Socialista România, inclusiv
fostii "banditi", îi îngaduie lui Ion Dudu Balan sa
alcatuiasca, în acelasi an, o antologie din lirica lui V. Copilu
Cheatra, pe care poetul s-o ia cu el, antologie aparuta sub
titlul Cântecul motilor. Apoi
mai publica volumul de versuri Iara
(1989). Dupa revolutie publica un volum sapirografiat
intitulat Psalmii solomonarului de la Groapa Papii (1995). Postmortem,
prin îngrijirea sotiei Ana Copilu Cheatra (cea de-a doua sotie,
prima, Iulia, murind mai de timpuriu), apar volumele Ulita copilariei(1998), volumas încredintat
chiar de poet tiparului, dar pe care n-a mai apucat sa-l vada gata,
apoi Craiul muntilor, roman
(1998).
Au ramas în manuscris, gata de
tipar, volumele: Zodia Berbecului - roman
autobiografic; Balada
popândaului - amintiri din lagar si Lacrimi dupa serafimi (în varianta "pentru îngeri") - scriitori pe care i-am cunoscut. Aceste
trei manuscrise se afla în posesia noastra, încredintate de
doamna Ana Copilu Cheatra.
Colaborari la: Gând românesc, Universul literar, Curentul
literar,Patria, Blajul, Familia, Luceafarul, Revista fundatiilor
regale, Symposion, Astra, Tribuna, Steaua, România literara, Vatra. În
perioada 1943 - 1944, împreuna cu Ioan Popa-Zlatna si I. V. Munteanu,
editeaza gazeta saptamânala Detunata, având ca program apararea drepturilor motilor.
Tot acum pune, la Zlatna,
si bazele unei edituri cu acelasi nume.
Înrâurirea operei lui Aron
Cotrus, inclusiv pe latura expresionista a creatiei de
factura revolutionar-activista si
protestatar-vindicativa, este evidenta în lirica lui V. Copilu
Cheatra.
