V. COPILU CHEATRĂ sI "SERAFIMII" EPOCII SALE
Cu ajutorul celor trei manuscrise inedite, încredintate noua de catre doamna Ana Copilu Cheatra, si mai ales cu ajutorul celui intitulat Lacrimi dupa serafimi, am reusit sa reconstitui o panorama importanta istorico-literara a Clujului interbelic, cu intelighentia, scr 151r1710b iitorii si artistii acestei perioade, cu revistele si cartile care se publicau, cu atmosfera socio-culturala în care se desfasurau evenimentele.
Sunt documente de istorie literara si culturala vie marturiile pe care le lasa poetul despre felul cum a întâlnit, cunoscut si colaborat cu o pleiada întreaga de poeti, prozatori, esteticieni si teoreticieni literari, artisti plastici, ardeleni sau nu, profesori celebri ai Clujului interbelic. Este vorba de Lucian Blaga, Aron Cotrus (întâlnit pentru prima oara pe Muntele Gaina), Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Miron Radu Paraschivescu (cel care îi va pune în mâna volumul Mâine al lui Aron Cotrus, momentul întâlnirii cu opera lui Cotrus influentând întreaga evolutie ulterioara a liricii lui V. Copilu Cheatra), Ion Breazu, Florica Ciura, Romul Cioflec, M.N. Condiescu, Aurel Marin, Romul Ladea, Victor Papilian, Cincinat Pavelescu, Alexandru Sahia, Oplimpiu Boitos, Ion Chinezu, Tiberiu Vuia, Liviu Rusu, Paul Constant, Ion moldoveanu, Ion Th. Ilea, Mihai Beniuc, toti acestia si altii înca deveniti "oamenii de lânga inima" ai lui V. Copilu Cheatra si "serafimi" ai culturii noastre nationale.
De la marii maestri Lucian Blaga, Aron Cotrus, Ion Agârbiceanu, poetul-mot a primit sfaturi de estetica literara ori tinând de taina scrisului, unele din aceste "lectii" având chiar încarcatura expresionista, sfaturi pe care V. Copilu Cheatra le-a urmat, pe cât l-a ajutat talentul, cu sfintenie. Iata un fragment dintr-un asemenea "sfat" primit din partea lui Lucian Blaga, prin intermediul unei convorbiri a poetului din Lancram cu sculptorul Romul Ladea: "Creatia, a început Blaga, este ordine, si ordinea ne incomodeaza. Pâna ma hotarasc sa ma aplec peste coala de hârtie alba, exista în mine o vraiste, o anarhie, o dezordine care ma consuma cumplit, pentru ca procesul de creatie este ordine si ordinea pe care am realizat-o cerebral vine în conflict cu cea subiectiva, care este cea creatoare. Cu toate acestea fara ordinea am îngenunchea. Am muri, risipindu-ne în nimicuri. A fi creatori înseamna a fi sclavii unui sever soliloc. Din acest punct de vedere sunt de acord cu Platon ca rabdarea de a desavârsi o opera de arta este sustinuta de frenezie! Delirul este placerea de a sculpta sufletele"( s.n.).
Sa dam si un exemplu de "lectie" estetica expresionista despre rolul poeziei de a contribui la "facerea" omului, lectie primita de catre V. Copilu Cheatra, prin intermediul unei scrisori, din partea lui Aron Cotrus: : " . vreau sa-ti atrag atentia ca nu-i bine sa te iei dupa scriitorii, care, neavând ce spune, se uita peste grad la vecini si, mai cu târâita, mai cu furca, împrumuta de la ei , nu numai forma ci si continutul. Cu alte cuvinte traiesc din saul altora. De doua ori pagubitor. O data pentru ei si altadata pentru cititori , care nu înteleg limba lor pasareasca. Acesti snobi uita ca dintre toate popoarele de pe pamânt noi avem cea mai frumoasa poezie populara. Ca am vorbit în versuri cu mult înainte de-a ne fi format ca popor. De aceea pentru noi poezia este o necesitate. Obligatia noastra ca poeti este deci sa-i dam o poezie pe masura virtutii lui. si nu i-o putem darui decât daca suntem convinsi ca prin poezie îl putem face mai bun. Omul este un depozit de posibilitati. Descoperindu-i-le putem face multe din el. Pentru ca, cine nu stie ca omul nu trebuie sa ramâna asa cum este ? N-avem dreptul sa-l judecam si sa-l lasam asa cum s-a nascut, ci cum ar putea fi. Cu alte cuvinte nu avem o cambie semnata în alb sa pornim de la el când scriem, ci sa fim convinsi ca prin munca noastra îl si înrâurim.
Dintre toate artele poezia, cu toate speciile ei, are cea mai ampla functie, în raport cu stadiul social-cultural atins de un popor".
Bogata corespondenta a lui
V. Copilu Cheatra cu Aron Cotrus, marturiile pe care le-a adunat
în Spania si Portugalia, dar si cele aflate despre exilul lui
Cotrus în California, sunt de asemenea, importante documente literare.
Ca se plimba îndelung cu Lucian Blaga pe Dealul Feleacului, prin
padurea Faget, ca devenise un fel de confesor al marelui poet în
perioada izolarii sale proletcultiste, ca statea îndelung în
biroul lui Agârbiceanu la sfaturi de taina cu acesta si a citit multe
opere ale autorului Arhanghelilor
înca din faza de manuscris, felul cum l-a cunoscut pe Sadoveanu
Se poate constata de asemenea ca poetul V.Copilu Cheatra era în Clujul interbelic destul de apreciat, desi înca foarte tânar si doar în prejma debutului. Însa activitatea sa literara era dublata de o fervoare culturalizatoare, patriotica si propagandistica în beneficiul « luminarii » motilor si luptei pentru dobândirea de libertati si drepturi pentru acestia. Poetul era, însa, deosebit de preocupat, în acelasi timp, de activitatea publicistica si gazetareasca si cel putin prin doua dintre gazetele carora le-a dat viata, alaturi de altii, Detunata si Symposion, a reusit sa impulsioneze atât viata culturala, cât si lupta pentru afirmarea drepturilor motilor. Prin programul si luptele sale, cel putin gazeta Detunata, are tangente, pastrând proportiile, cu revistele expresioniste germane Die Brücke si Die Aktion.
|
