Relatia economica produs-consumator este caracterizata de calitatea produsului de a fi reversibil, putând fi astfel recitita ori decâte ori doreste lectorul: "Daca n-am bani, le recitesc." (Ionescu Corneliu) Beneficiile altor produse sunt limitate, însa în cazul bunurilor simbolice beneficiile sunt infinite: folosesti produsul ori de câte ori ai nevoie, fiindca nu are data de expirare.
Un factor foarte important si despre care n-am spus aproape nimic este contextul, realitatea sociala, a anilor de dinainte de '89. Informatia transmisa de mijloacele mass-media sunt teoretic inexistente, cartea devenind principala sursa de informare: ".asa era cu televiziunea, nu exista, singurul refugiu era cartea si. cu asta îti ocupai timpul." (Peli Francisc) "Nu exista" este un fel de a spune, pentru ca: "N-aveam televizor decât doua ore pe zi." (Anton Riciu) Asadar, având în vedere contextul la care se refera analiza, se poate vorbi de o "competitie a cunuasterii", declansata de o "putere invizibila", al carei "premiu" este de a fi altfel datorita capitalului acumulat.
Dorinta cititorului de a cumpara o carte poate fi descrisa în termeni de cerere si oferta. Voi face o scurta prezentare a modului de perceptie a situatiei publicatiilor aparute înaintea anilor '89. Cantitatea nu era considerata ca fiind mica, din cauza lipsei informatiilor din exterior, generându-se o distorsiune a perceptiei: ".N-am suferit de lipsa cartilor. Bineînteles, dar asta în situatia în care nu stiam foarte bine ce e dincolo si ce înseamna o adevarata oferta de carte." Marina Cionca
Numarul publicatiilor care apareau pe piata era foarte mic, în comparatie cu numarul consumatorilor, ceea ce declansa o adevarata "aventura" pentru a reusi în a achizitiona o carte: ".o cursa. sa gasesti o carte (.) tirajele erau limitate (.) atuncea o carte de asta, gen Umberto Eco, aparea-n douazeci de mii de exemplare. Pai foarte greu gaseai, ca toti românii. vroiau sa cumpere Umberto Eco." (Paul Bercheanu) Câstigatori erau aceia care detineau informatiile despre momentul în care cartile erau puse spre vânzare: ".veneau într-un stoc foarte limitat, mic. si poate nu erai pe moment atunci în librarie sau poate nu erai la libraria aia sau poate ai intrat în alta librarie poate unde nici nu s-a primit." (Coca Banulescu)
[1]: stoc limitat si deci nu se putea cumpara decât de catre un grup, care însa nu este caracterizat de omogenitate: ".alcatuirea unei biblioteci pâna-n '89 era legata de cum percepeam noi atuncea valoarea. si valoarea era Umberto Eco sau mai stiu eu ce aparea atuncea..." (Paul Bercheanu) Din perspectiva lectorilor aceasta reprezinta un element distinctiv. Exista discordanta între cele doua planuri deoarece cartea pentru a fi moda trebuie sa îndeplineasca doua conditii: 1) "necesitatea asocierii"- cartea nu apartine unui grup, ci unui individ si 2) "diferentierea fata de cei situati mai jos"- nu diferentiaza doua sau mai multe grupuri, ci numai indivizi.
Individualizarea este determinata de numarul atât al produselor cât si al indivizilor care le doresc: oferta fiind mica si cererea mare, consumatorii potentiali sunt dispusi sa investeasca oricât pentru a-si însusi produsul respectiv. Desi acest rationament se aseamana cu ceea ce se întâmpla la o licitatie, exista totusi o deosebire fundamentala. Sa presupunem doi indivizi A si B care nu se cunosc reciproc. Amândoi stiu de produs, fiecare stie ca celalalt stie, dar nu exista un arbitru care sa medieze o posibila negociere, iar cei doi nu sunt fata în fata. Astfel, pentru A si B, valoarea simbolica a produsului va creste, fara ca valoarea economica sa sufere modificari. Cu cât costurile implicate pentru obtinerea acelui bun sunt mai ridicate, cu atât individualizare este simtita mai acut: "stiu ca umblam, de multe ori, când auzeam de-o carte buna si-asa de. pâna faceai rost, era foarte greu de." Aurica Grigorosoaie Pentru ca ".a cumpara carte înainte de '89 era un fel de loterie, era cam greu." (Maria Kiss) fiecare îsi construia propriile sale strategii de achizitionare, cu scopul de a diminua costurile.
Dificultatea de a procura o carte, nu era perceputa ca fiind atât o problema generata de sistemul politic, cât de posibilitatea gestionarilor de a controla distributia: ".erau greu de obtinut unele carti, nu neaparat poate din cauza regimului, cât din cauza oamenilor din librarii." (Silvia Tarcan) "Concursul" este perceput ca inechitabil din cauza "sistemului" preferential, alternativa pe care unii o au în raport cu librarii: ".le cumparau numai cunostintele; nu le scoteau la vedere, chiar daca le primeau în librarii." (Mihailena Matyus)
Practicile de achizitionare se formeaza în timp, ele nu sunt "înnascute": "În librarii, mai târziu, am învatat sa cumpar cartile, care-s. apar si se vând pe sub mâna." (Petre Dinulica) Strategiile se construiesc în jurul celor care controleaza distributia de carte. Puterea acestora din urma îsi are sursa în dependenta consumatorilor fata de ei: ".erau carti bune la vremea aia, dar. n-aveai de unde sa le iei, fara o cunostinta sau asa, nu puteai sa. ajungi la librarie (.) erau în numar foarte mic si se vindeau asa cum se vindeau, ma rog. prin relatii, prin cunostinte si pe sub mâna, cum se spune, si." Aurica Grigorosoaie
Distanta între ceea ce a fost si ceea ce este, privita din perspectiva celor doua planuri, ontic si teoretic (achizitia si lectura) poate fi caracterizata în sintagma urmatoare: trecut glorios, prezent nostalgic.
Aparitia unui numar foarte mare de mijloace de informare, a facut ca principala sursa din trecut sa-si piarda valoarea, nu cea pe care o are în sine, ci ceea ce însemna ea pentru lector. Se genereaza o dispersie a Sinelui, astfel, datele problemei se modifica: nu se mai pune în termeni de individualitate si individualizare, ci de dispersie a subiectului si de a se recupera pe sine însusi, de a avea capacitatea de a se defini : ".o suma de informatii pe care televizorul sau computerul sau asta nu. nici macar nu te informeaza. În ciuda faptului ca este un instrument informativ, te dezinformeaza, te împrastii complet." (Luca Eugen)
Costurile implicate în "a sti" devin foarte mici, facând abstractie de valoarea economica: ".acuma sunt mai liber în a achizitiona." (Petre Dinulica) Aici nu ma refer numai la carte, ci si la celelalte mijloace de informare. Astfel, individul îsi pierde privilegiile, statutul pe care îl dobândise datorita cunoasterii secretului de a cumpara cu resurse minime: minimalizarea costurilor si maximizarea profitului. În prezent ceea ce era o calitate de a individului singular, se traduce în calitatea "masinilor" de transfer de informatie. Într-un caz se cauta informatia, în celalalt ea se ofera.
Timpul liber nu mai este dedicat lecturii, ci mijloacelor mass-media, afirmatia lui Aurel Rotariu caracterizeaza cel mai bine acest lucru: "[televizorul] este boala secolului." Cititorii însisi sunt afectati de schimbarile intervenite, renuntand sa mai cumpere sau sa lectureze o carte: "Ma uit la televizor non - stop. A devenit un viciu ca sa nu zic si o problema. Elena Tiu
În trecut, ne spune Reit Valeria, cartea era "o marfa de contrabanda" , astfel, lipsa competitiei este simtita acut, individualizarea nu mai este vizibila, însa nu putem spune acelasi lucru si despre individulitatea lectorului: "Ceea ce ai citit, nu-ti poate lua nimeni. Acolo gasesti o multime de. tot ce vrei. Adriana Savescu) Raportul cerere si oferta s-a modifcat, în sensul ca "produsele" sunt în numar foarte mare, accentul se pune pe capacitatea individului de a alege unul dintre produse.
|
