O MIE SI UNA DE PATIMI SAU O NOAPTE INGROZITOARE

O MIE sI UNA DE PATIMI

SAU

O NOAPTE ĪNGROZITOARE

Roman īntr-o singura parte, cu epilog

(Dedicat lui Victor II.uijo)

^■N turnul catedralei O-suta-patruzeci-si-sase-de-mucciiici, oro-I logiul b'itu miezul noptii. 11211d34l M-am cutremurat. Sosisi' coagul. _|_ L-ani apucat īnfrigurat pe Theodore de mīna si am iesit eu el īn strada. Cerul era negru ca tusul de tipografie. Kra Īntuneric ca īntr-o palarie trasa peste ochi. O noapte īntunecoasa egte ziua īntemnitata īntr-o gaoace de nuca. Ne-ain īnfasurat īn mantalele noastre si am pornit. Vīutul taios ne patrundea pīsia la oas". Ploaia si zapada - ■- fratii acestia umezi - - iu- bieiuiau cumplit obrajii. Desi īn plina iarna, fulgere brazdau cerul īn toate directiile. Tunetul, cumplit si maiestuos tovaras de drum al fulgerului, fer­mecator ca licarirea unor ochi albastri si iute ca gīndiil, cutremura īnsp'utnīiitator vazduhul. Credule lui Theodore capatasera, luciri electrice. Spiridusi de foc ne zburau sforaitul pe deasupra capului. Am privit īn sus, īnfiorat. Cine nu se īufioara īn fata maretiei naturii? Pe cer trecura īn zbir eītiva meteori stralucitori. M-ain apucat sa-i numar: erau _!>\ li arat ai lui Theodore. - S'inu rau! - mormai el, palid ca o statuii¹ de marmora de Carrara. Vīutul gemea, urla si plīugea cu hohote... (icamatul vīntului este geamatul unei eonstiiiit" īnecate īn crime īngrozitoare. La doi pasi de noi, trasnetul lovi si aprinse o casa cu opt etaje. Dinauntrul ei se auzira, urlete. Ani trecut īnainte. (V-ini pasa de casa īn flacari, «-īmi īn piept īmi ardeau o suta cincizeci de (ase? Undeva, īn spatiu, im clopot bltea trist, īncet, monoton. Lupta stihiilor era īn toi. Ai fi zis ca niste forte ne< uuosi ute se munceau sa contribuie la armonia lor īnfricosatoare. Care sīut aceste forte? Le va afla omul Vreodata?

Vis timid, dar cutezator!!!

Ani ejriniit un cocher¹. Ne-am urcat īu trasura si am pornit In goana. Birjarul era frate cu vīntul.' (joueam asa cum goneste visul īndraznet prin lainicele īntortocheri ale erei-ndui. Strei urai īn mina b'rjarului o punga cu aur. Aurul ajuta biciului sa sporeasca iuteala picioarelor crilor.

- - l ude ma duci. Antonio?-g°imi Tlieodore. Ai o privire de geniu rau... īn ochii tai n^gri luceste infernul... īncep sa ma tem...

Bicisnicul! Fricosul! Nu i-am raspuns. O iubea. si rn īl iubea patimas... Da, trebuia sa-l ucid, fiindca eu o iub am pe ea mai mult

j-l

doua mea natura. Cīnd traiesc īn acelasi īnvelis, aceste doua surori pustiesc totul; sīnt niste adevarati vandali spirituali.

- Opreste! - i-am strigat birjarului, cīnd trasura ajunse unde trebuia. Am sarit jos cu Tlieodore. Luna ne privea rece de dupa nori. Luna este martorul tacut si nepartinitor al clipelor dulci de iubire si de razbunare. Ea trebuia sa fie martorul mortii unuia dintre noi. īn fata noastra era o prapastie, un hau iara fund, ca butoiul criminalelor fiice ale_ lui Danaos. Ne aflam pe marginea craterului unui vulcan stins. īn popor circulau legende īngrozitoare despre acest vulcan. Brusc, am facut o miscare cu genunchiul si Theodore se prabusi īn prapastia īnfricosatoare. Craterul vulcanului era gura de fiara a pamīntului.

- Blestem!!! - striga el, raspunzīnd blestemului meu.

Un barbat voinic, care īsi arunca dusmanul īn craterul unui vulcan pentru ochii frumosi ai unei femei, este o priveliste mareata, grandioasa si instructiva! Nu lipsea decīt lava!

Birjarul! Birjarul este o statuie, ridicata de fatalitate, ignoran­tei. Jos cu rutina! Birjarul īl urma pe Theodore. Simtii ca īn piept nu-mi mai ramasese decīt dragostea. Cazui cu fata la pamīnt si īncepui sa plīng īn extaz. Lacrimile de extaz sīnt rezultatul reactie; divine, petrecute īn adāncurile unei inimi mistuite de iubire. Caii nechezara vesel. Ce dureros e sa nu fii fiinta umana! I-am eliberat de viata lor animalica, de martiriu, ucigīndu-i. Moartea este si īnca­tusare, si eliberare de catuse.

Intrai la hotelul "Hipopotamul Violet" si baui cinci pahare de vin ban.

Trei ceasuri dupa savīrsirea razbunarii eram la usa ei. Pumnalul, prietenul mortii ma ajutase sa ajung la aceasta usa, calcīnd pwt» cadavre. Am tras cu urechea. Nu dormea. Visa. Eu ascultam. Iu tacea. Tacerea tinu vreo patru ceasuri. Pentru un īndragostii patru ceasuri sīnt patru secole al nouasprezecelea! īn sfīrsit, īs cīiema slujnica. Fata īn casa trecu pe līnga mine. Am privit-o demo­nic. Ea īntīlni privirea mea si īsi pierdu mintile. Am īnjunghiat-o Hai bine sa mori decīt sa traiesti fara minte. - Aneta 1 - strige ea. De ce nu vine Tlieodore? Dorul īmi roade sufletul. Ma sugruma un fel de presimtire rea. O, Aneta! Du-te dupa el. Sīnt siguri ci acum chefuieste cu nelegiuitul, cu īngrozitorul Antonio!... Doamne, pe cine vad?! Antonio!

Intrai la ea. Se facu palida...

- Pleaca de aici! - striga ea, si groaza īi schimonosi trasaturile nobile, minunate.

O privii. Privirea este spada sufletului. Se clatina. Pe fata mea citise totul: si moartea lui Theodore, si patima mea demonica, si miile de dorin ti omenesti... Atitudinea mea era maretia īnsasi. Ochii mei scaparau. Parul mi se facuse maciuca. Vedea īnaintea ei un demon īn īntruchipare omeneasca. Nu-si mai putea lua privirea de la mine. Tacerea monnīntala īn care ne contemplam unul pe altul tinu de asemeni, vreo patra ceasuri. Se auzi un tunet si ea īmi cazu la piept. Pieptul bai batului este cetatea femeii. Am strīns-o īn brate. Am tipat aniīndoi. Oasele ei trosnira. Un curent galvanic alerga prin trupurile noastre. O sarutare fierbinte...

Se īndragostise de demonul din mine. Dar eu voiam sa se īndra­gosteasca de īngerul din mine. - Donez un milion si jumatate de franci saracilor! - am fagaduit cu. Atunci se īndragosti de īngerul din mine si se porni pe plīns. Am īnceput sa plīng si eu. Ce lacrimi am varsat īmpreuna!!! O luna dupa aceea, īn biserica Sfintii Tit si Hortensia, avu loc o nunta solemna. Ma cununam cu eo. Ea se cununa cu mine. Saracii ne binecuvīntau! Ea ma ruga sa-mi iert dusmanii pe care īi uci-Besem. īi iertai. Plecai cu tīnara mea sotie īn America. Tīnara si iubitoarea mea consoarta era un īnger pogorīt īn padurile virgine ale Americii, un īnger īn fata caruia se plecau leii si tigrii. Eu eram un tīnar tigru. Trei ani dupa casatoria noastra, bltrīnul Sam se plimba tinīnd de mīna un baietel cu parul cret. Baietasul semana mai mult cu mama-sa decīt cu mine. Acest lucru ma supara. Ieri mi s-a nascut un al doilea fiu... iar eu ra-am spīnzurat de bucurie... Al doilea baietel al meu īsi īntinde minutele spre cititor, rugīndu-l ga nu dea crezare taticului sau, fiindca taticul sau nu numai ca nu a avut copii, dar nici macar nevasta. Taticul lui se teme de īnsuratoare ca de foc. Baietelul meu rm minte. E un copil. Lvi ea-i dati crezare. Copilaria este o vīrsta efīnta. Nimic din toate acestea nu 8-a petrecut vreodata... Neapte huna!