ALTE DOCUMENTE
|
|||||||||
A, AL,
AI, ALE
ARTICOL POSESIV
PRONUME
SEMIINDEPENDENT
Articolul posesiv sau genitival însoteste un substantiv ori un pronume la genitiv.
EXEMPLU:
caiet al elevului
- obiectul - posesorul obiectului
posedat - caiet -
Denumirea posesiv vine de la faptul ca, 19519d310t în majoritatea cazurilor, acest articol preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut substantival(pronominal) genitival, care indica pe posesorul unui obiect.
Articolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda în gen si numar cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele la genitiv.
Acest acord se poate observa mai bine când genul sau numarul substantivului la genitiv este altul decât al substantivului determinat.
EXEMPLU:
copil (m.;sg.) al (m.;sg.) vecinelor (f.;pl.)
fata (f.;sg.) a (f.;sg) vecinului (m.;sg.)
Articolul posesiv intra în componenta pronumelor posesive.
Astfel, articolul posesiv care indica regimul genitival al substantivelor si al pronumelor va pierde aceasta functie atunci când formele al, a, ai, ale, urmate de un pronume posesiv exprima cazul nominativ sau acuzativ.
EXEMPLU:
Ai mei au plecat. ( ai - m.; sg.; N.- pronumele are functie sintactica de subiect )
A vorbit despre ai mei. ( ai - m.; sg.; Ac. - pronumele are functia sintactica de complement indirect )
Cazurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, urmat de formele pronumelui posesiv.
EXEMPLE: alor mei, alor tai, alor sai etc.
Alor mei le-ai dat prea multa importanta.( alor-m.;pl.;D.-pronumele are functia de complement indirect)
Problemele alor mei sunt grave.( alor-m.;sg.;G.-pronumele are functia de atribut pronominal genitival)
Articolul posesiv intra în componenta numeralelor ordinale.
EXEMPLE : al doilea, a doua etc.
Formele AL , A indica nominativul sau acuzativul iar pentru a reda dativul sau genitivul este nevoie de un alt articol, cel demonstrativ (adjectival): celui de-al doilea, celei de-a doua etc.
Al doilea a plecat.(al-m.;sg.;N.-numeralul ordinal are functia sintactica de subiect)
Discutia cu al doilea este tensionata.(al-m.;sg.;Ac.-numeralul ordinal are functia de atribut prepozitional)
Celui de-al doilea i-am dat atentie.(al-nu mai indica regimul cazual, ci articolul demonstrativ celui, urmat de prepozitia simpla de; numeralul are functia sintactica de complement indirect, dativ)
AL - ARTICOL SAU PRONUME ?
PERSPECTIVA UNIVERSITARĂ
Facultatea de Litere BABEs-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA
DESPRE AL, CU APLICARE LA O STRUCTURĂ PROBLEMATICĂ
Problemele sunt generate de modurile diferite în care este vazut statutul lui AL ( al, a, ai, ale ):
AL - ARTICOL
programa scolara, manualele alternative avizate de MEC;
Iordan(1954), G.Romalo(1973, 1974), M. Avram(1986), Brîncus, Gramatica Academiei(1966);
AL - PRONUME
- Puscariu, Zdrenghea(1965), Manoliu(1968), Coteanu(1969), Florea;
AL, în structurile fara subiect / obiectul posedat la stânga lui: AL + G. sau Adjectiv pronominal posesiv
1. AL - ARTICOL sau PRONUME ?
Întrebarea nu constituie deloc o falsa problema, câta vreme exista lucrari, care, în pofida substituibilitatii evidente ( ai/ copiii vecinului ; ai/ copiii sai ), îl considera pe AL articol. Perspectiva universitara clujeana (D.D.Drasoveanu) elimina aceasta falsa problema si afirma ca AL este pronume în structurile de mai sus, fapt recunoscut si de Gramatica Academiei, 2005. Astfel, AL, ca orice pronume calchiaza, în principiu, toata sintaxa substantivului.
Ai mei au plecat.
ai - subiect ( N.) - mei - adjectiv pronominal posesiv ( în toate situatiile de acest fel )
2. Spune-le alor mei ca am plecat.
alor - complement indirect ( D. ) - mei - adjectiv pronominal posesiv;
Nici aceasta
alternativa nu este o falsa problema, date fiind afirmatii
ca:
AL - este semn al cazului genitiv ;
AL - formeaza grup comun cu substantivul în genitiv ;
AL - intra în componenta pronumelui posesiv ;
Încercând sa identificam cauzele care au facut posibile astfel de afirmatii, presupunem ca aceste cauze sunt:
Neglijarea paradigmei lui AL, care, ori nu este data, ori are o prezentare ambigua ( ex. , în GA.,1966, p.105, nu sunt mentionate cazurile N. si Ac. ale lui AL ), ori cu opozantul alor lipsa ( Iordan ), ar putea constitui un motiv sa fie scos din paradigma sau sa fie mentionat în subsidiar.
Alta cauza, o presupunem a fi denumirea de ( articol ) genitival, denumire care nu a fost data pentru ca AL ar sta în cazul G., ci pentru ca dupa el apare un G., atunci când nu apare un adjectiv pronominal posesiv.
AL - INTRAGENITIVAL SAU EXTRAGENITIVAL ?
OBSERVAŢIE: Nici în prima situatie si cu atât mai putin în a doua, denumirea genitival nu se justifica.
. O a treia cauza pe care o presupunem este figurarea lui AL - între paranteze sau nu - în dreptul genitivului, la paradigmele Sl-ului( substantival, substantiv denumind orice parte de vorbire cu valoare substantivala- substantive, pronume ., inclusiv autonimele ) din manuale, fapt care a putut crea, de asemenea, imaginea ca AL ar sta el însusi în genitiv, când el nici macar nu are la singular, în limba româna contemporana, forme pentru G. - D. ( în limba veche, existau forme de genitiv - dativ, singular: alui- masculin ; alei- feminin ).
Cele trei cauze de mai sus ne îndreptatesc sa reactualizam, fara a cadea în didacticism, paradigma desfasurata a lui AL:
|
|
![]() |
||||||
|
|
|||||
![]() |
|
|
![]() |
| alor |
![]() |
| alor |
CONCLUZII
În consecinta,
a) AL este extragenitival;
b) nefacând parte din structura genitivului, el nu poate fi luat împreuna cu acesta;
c) el este un termen regent, fie al unui genitiv, fie al unui adjectiv pronominal posesiv;
Observatie: Denumirea de (pronume) semiindependent, propusa de Manoliu, 1968, p.91, nu are nici un înteles sintactic; el poate fi termen regent si atunci este total nedependent, sau poate fi termen subordonat si atunci este total dependent.
AL - ARTICOL SAU PRONUME ?
PERSPECTIVA GRAMATICII ACADEMIEI 2005
AL - cunoaste doua realizari în urmatoarele situatii:
Exemple:
- b - A mea haina este noua.
Astfel, vom distinge doua unitati lexicale omonime :
AL 1 - formant în structura posesivului ( în exemplul 1 -a- si -b- );
AL 2 - pronume demonstrativ semiindependent ( a carui actualizare depinde de existenta în structura a unui determinant obligatoriu, posesivul nominal în genitiv- în exemplul de tip 2);
În traditia gramaticii românesti
■adjectivul posesiv este considerat atribut adjectival, determinând nominalul regent;
ex. Haina mea este noua.
-mea -atribut adjectival ( adjectiv pronominal posesiv )
■ pronumele posesiv este considerat substitut al nominalului, ocupând pozitii tipice substantivului;
ex.
▪ Ai tai au plecat.
ai tai -subiect ( pronume posesiv )
▪ Pe ai tai i-am vazut.
pe ai tai - complement direct ( pronume posesiv )
▪ Se teme de ai tai.
de ai tai - complement indirect ( pronume posesiv ) - în noua gramatica, acest complement se numeste complement prepozitional -
Reconsiderarea statutului lui AL are urmatoarele consecinte asupra interpretarii
sintactice :
►daca se considera doua unitati lexicale omonime, AL 1 este formant, fara functie sintactica;
► AL 2 - pronume semiindependent, îndeplinind toate functiile sintactice specifice substantivului pe care îl substituie; lexemul posesiv ( meu, tau, sau etc. ) va fi interpretat, în toate ocurentele, determinant direct sau indirect al unui nominal ( cartea mea, o carte a mea ), respectiv al pronumelui semiindependent;
|