A, AL, AI, ALE
ARTICOL POSESIV
PRONUME
SEMIINDEPENDENT

PERSPECTIVA GIMNAZIALĂ

Articolul posesiv sau genitival īnsoteste un substantiv ori un pronume la genitiv.

EXEMPLU:

caiet al elevului

- obiectul - posesorul obiectului

posedat - caiet -

Denumirea posesiv vine de la faptul ca, 19519d310t īn majoritatea cazurilor, acest articol preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut substantival(pronominal) genitival, care indica pe posesorul unui obiect.

Articolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda īn gen si numar cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele la genitiv.

Acest acord se poate observa mai bine cānd genul sau numarul substantivului la genitiv este altul decāt al substantivului determinat.

EXEMPLU:

copil (m.;sg.) al (m.;sg.) vecinelor (f.;pl.)

fata (f.;sg.) a (f.;sg) vecinului (m.;sg.)

Articolul posesiv intra īn componenta pronumelor posesive.

Astfel, articolul posesiv care indica regimul genitival al substantivelor si al pronumelor va pierde aceasta functie atunci cānd formele al, a, ai, ale, urmate de un pronume posesiv exprima cazul nominativ sau acuzativ.

EXEMPLU:

Ai mei au plecat. ( ai - m.; sg.; N.- pronumele are functie sintactica de subiect )

A vorbit despre ai mei. ( ai - m.; sg.; Ac. - pronumele are functia sintactica de complement indirect )

Cazurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, urmat de formele pronumelui posesiv.

EXEMPLE: alor mei, alor tai, alor sai etc.

Alor mei le-ai dat prea multa importanta.( alor-m.;pl.;D.-pronumele are functia de complement indirect)

Problemele alor mei sunt grave.( alor-m.;sg.;G.-pronumele are functia de atribut pronominal genitival)

Articolul posesiv intra īn componenta numeralelor ordinale.

EXEMPLE : al doilea, a doua etc.

Formele AL , A indica nominativul sau acuzativul iar pentru a reda dativul sau genitivul este nevoie de un alt articol, cel demonstrativ (adjectival): celui de-al doilea, celei de-a doua etc.

Al doilea a plecat.(al-m.;sg.;N.-numeralul ordinal are functia sintactica de subiect)

Discutia cu al doilea este tensionata.(al-m.;sg.;Ac.-numeralul ordinal are functia de atribut prepozitional)

Celui de-al doilea i-am dat atentie.(al-nu mai indica regimul cazual, ci articolul demonstrativ celui, urmat de prepozitia simpla de; numeralul are functia sintactica de complement indirect, dativ)

AL - ARTICOL SAU PRONUME ?
PERSPECTIVA UNIVERSITARĂ
Facultatea de Litere BABEs-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA

DESPRE AL, CU APLICARE LA O STRUCTURĂ PROBLEMATICĂ

Problemele sunt generate de modurile diferite īn care este vazut statutul lui AL ( al, a, ai, ale ):

AL - ARTICOL

programa scolara, manualele alternative avizate de MEC;

AL - ARTICOL, CU MENŢIUNI, SUBIACENTE, CU VALOARE DE PRONUME

Iordan(1954), G.Romalo(1973, 1974), M. Avram(1986), Brīncus, Gramatica Academiei(1966);

AL - PRONUME

- Puscariu, Zdrenghea(1965), Manoliu(1968), Coteanu(1969), Florea;

AL, īn structurile fara subiect / obiectul posedat la stānga lui: AL + G. sau Adjectiv pronominal posesiv

EXEMPLE: ai vecinului, ai sai

1. AL - ARTICOL sau PRONUME ?

Īntrebarea nu constituie deloc o falsa problema, cāta vreme exista lucrari, care, īn pofida substituibilitatii evidente ( ai/ copiii vecinului ; ai/ copiii sai ), īl considera pe AL articol. Perspectiva universitara clujeana (D.D.Drasoveanu) elimina aceasta falsa problema si afirma ca AL este pronume īn structurile de mai sus, fapt recunoscut si de Gramatica Academiei, 2005. Astfel, AL, ca orice pronume calchiaza, īn principiu, toata sintaxa substantivului.

AL - PRONUME

Ai mei au plecat.

ai - subiect ( N.) - mei - adjectiv pronominal posesiv ( īn toate situatiile de acest fel )

2. Spune-le alor mei ca am plecat.

alor - complement indirect ( D. ) - mei - adjectiv pronominal posesiv;

AL - INTRAGENITIVAL SAU EXTRAGENITIVAL ?

Nici aceasta alternativa nu este o falsa problema, date fiind afirmatii ca:

AL - este semn al cazului genitiv ;

AL - formeaza grup comun cu substantivul īn genitiv ;

AL - intra īn componenta pronumelui posesiv ;

Īncercānd sa identificam cauzele care au facut posibile astfel de afirmatii, presupunem ca aceste cauze sunt:

Neglijarea paradigmei lui AL, care, ori nu este data, ori are o prezentare ambigua ( ex. , īn GA.,1966, p.105, nu sunt mentionate cazurile N. si Ac. ale lui AL ), ori cu opozantul alor lipsa ( Iordan ), ar putea constitui un motiv sa fie scos din paradigma sau sa fie mentionat īn subsidiar.

Alta cauza, o presupunem a fi denumirea de ( articol ) genitival, denumire care nu a fost data pentru ca AL ar sta īn cazul G., ci pentru ca dupa el apare un G., atunci cānd nu apare un adjectiv pronominal posesiv.

AL - INTRAGENITIVAL SAU EXTRAGENITIVAL ?

OBSERVAŢIE: Nici īn prima situatie si cu atāt mai putin īn a doua, denumirea genitival nu se justifica.

. O a treia cauza pe care o presupunem este figurarea lui AL - īntre paranteze sau nu - īn dreptul genitivului, la paradigmele Sl-ului( substantival, substantiv denumind orice parte de vorbire cu valoare substantivala- substantive, pronume ., inclusiv autonimele ) din manuale, fapt care a putut crea, de asemenea, imaginea ca AL ar sta el īnsusi īn genitiv, cānd el nici macar nu are la singular, īn limba romāna contemporana, forme pentru G. - D. ( īn limba veche, existau forme de genitiv - dativ, singular: alui- masculin ; alei- feminin ).

AL - INTRAGENITIVAL SAU EXTRAGENITIVAL ?

Cele trei cauze de mai sus ne īndreptatesc sa reactualizam, fara a cadea īn didacticism, paradigma desfasurata a lui AL:

	singular		plural

			al, a		ai,ale

			al, a		ai,ale

			-		alor

 

			-		alor

 

CONCLUZII

Īn consecinta,

a) AL este extragenitival;

b) nefacānd parte din structura genitivului, el nu poate fi luat īmpreuna cu acesta;

c) el este un termen regent, fie al unui genitiv, fie al unui adjectiv pronominal posesiv;

Observatie: Denumirea de (pronume) semiindependent, propusa de Manoliu, 1968, p.91, nu are nici un īnteles sintactic; el poate fi termen regent si atunci este total nedependent, sau poate fi termen subordonat si atunci este total dependent.

AL - ARTICOL SAU PRONUME ?
PERSPECTIVA GRAMATICII ACADEMIEI 2005

AL - cunoaste doua realizari īn urmatoarele situatii:

Exemple:

1. - a - O haina a mea este noua.

- b - A mea haina este noua.

2. A mea este noua.

Astfel, vom distinge doua unitati lexicale omonime :

AL 1 - formant īn structura posesivului ( īn exemplul 1 -a- si -b- );

AL 2 - pronume demonstrativ semiindependent ( a carui actualizare depinde de existenta īn structura a unui determinant obligatoriu, posesivul nominal īn genitiv- īn exemplul de tip 2);

Īn traditia gramaticii romānesti

■adjectivul posesiv este considerat atribut adjectival, determinānd nominalul regent;

ex. Haina mea este noua.

-mea -atribut adjectival ( adjectiv pronominal posesiv )

■ pronumele posesiv este considerat substitut al nominalului, ocupānd pozitii tipice substantivului;

ex.

▪ Ai tai au plecat.

ai tai -subiect ( pronume posesiv )

▪ Pe ai tai i-am vazut.

pe ai tai - complement direct ( pronume posesiv )

▪ Se teme de ai tai.

de ai tai - complement indirect ( pronume posesiv ) - īn noua gramatica, acest complement se numeste complement prepozitional -

Reconsiderarea statutului lui AL are urmatoarele consecinte asupra interpretarii

sintactice :

►daca se considera doua unitati lexicale omonime, AL 1 este formant, fara functie sintactica;

► AL 2 - pronume semiindependent, īndeplinind toate functiile sintactice specifice substantivului pe care īl substituie; lexemul posesiv ( meu, tau, sau etc. ) va fi interpretat, īn toate ocurentele, determinant direct sau indirect al unui nominal ( cartea mea, o carte a mea ), respectiv al pronumelui semiindependent;