Descrierea structurii silogismului:
silogismul categoric
Este tipul fundamental de inferenta deductiva mediata in care o propozitie categorica este derivata in calitate de concluzie din alte doua propozitii categorice care au calitatea de premisa. In componenta lor exista 3 termeni, fiecare aparand in 2 din cele3 propozitii.
ex Toti oamenii sunt muritori. ------- premisa majora
Toti grecii sunt oameni. ------- premisa minora.
Toti grecii sunt muritori
Termen mediu Termen minor ermen major
Termenul mediu apare in cele doua premise dar nu si in concluzie si el mediaza raportul logic dintre ceilalti doi termeni, care, luati impreuna se mai numesc si termeni extremi ai silogismului.
Forma logica: MaP
SaM
Figuri si moduri silogistice: Sap
Primul criteriu de clasificare al silogismelor este pozitia termenului mediu in premise. Distingem astfel 4 figuri silogistice. Al doilea criteriu este calitatea si cantitatea
I. MP II. PM III. MP IV. PM premiselor si a concluziei si distingem
SM SM MS MS astfel modul silogismului.
SP SP SP SP
Primele 3 legi generale ale silogismelor se refera la termeni:
Intr-un silogism valid exista 3 si numai 3 termeni.
In cel putin una din premise termenul mediu apare ca termen distribuit, altfel spus cel
putin una din premise trebuie sa dezvaluie intreaga extensiune a lui M.
Oricare din termenii extremi apare ca distribuit in concluzie numai daca el a aparut ca distribuit si in premisa car.
Urmatoarele 3 legi generale ale silogismului se refera la calitatea premiselor:
Din 2 premise afirmative rezulta o concluzie afirmativa.
Cel putin o premisa trebuie sa fie afirmativa, daca ambele premise sunt negative atunci silogismul este nevalid.
Dintr-o premisa afirmativa si-o alta negativa rezulta o concluzie negativa.
Premisele instituie un raport de opozitie intre S si P
Ultimele 2 legi se refera la cantitate:
Cel putin o premisa trebuie sa fie universala. Daca ambele premise sunt particulare atunci silogismul este nevalid. Daca din doua premise particulare am deriva o concluzie am incalca implicit una din cele 6 legi admise deja.
Dintr-o premisa universala si o alta particulara rezulta o concluzie particulara. Uneori legile 6 si 8 sunt contopite in formularea: Concluzia urmeaza partea cea mai slaba din premise. Astfel prop. negative sunt considerate mai slabe decat cele afirmative si propozitiile particulare mai slabe decat cele universale.
|