. Alegoria (lat. allegoria
= vorbire figurata
Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari,
comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte,
prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucruri 11411o141l lor.
Ex: In balada miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin
alegoria moarte - nunta.
Domeniul alegoriei il constituie mitologia. fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in
care se prezinta indirect anumite realitati).
. Antiteza (gr. antithesis
= opozitie)
Este figura de stil
care consta in asocierea, in acelasi
context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.
Ex: In poezia scrisoarea III, mihai eminescu foloseste antiteza ca
procedeu de compozitie.
Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat,
Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de
un alt carmuitorde tara.
. Comparatia (lat.
comparatio = asemanare, stabilire)
Este figura de stil cu ajutorul careia se
exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa
evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara,
numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical,
comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni
concreti: "Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi " (Iarna de
Vasile Alecsandri).
. Enumeratia (lat.
enumeratio)
Este figura de stil care consta in insiruirea unor
argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: "Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina
in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului".
. Epitetul (gr. epitheton =
cuvant adaugat)
Este figura de stil care consta in
determinarea unui
substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile
lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care
l-au impresionat pe scriitor.
Dupa numarul de termeni pot fi:
-simple: "pasare cernita" (Greuceanu - basm popular);
"rautate draceasca" (Greuceanu - basm popular);
"turbare furtunoasa" (Scrisoarea III de Mihai
Eminescu);
-duble: "fiinta furtunoasa" (Greuceanu - basm popular);
"somnoros si lin se bate" (Calin (file din poveste) de
Mihai Eminescu);
-triple: "intinderea pustie, fara urme, fara drum" (Iarna de
Vasile Alecsandri).
Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:
-cromatice: "codri de arama";"(glasuirea) padurii de argint"
(Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-cu rol personificator: "Precum asteapta zimbrul de lupi
incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe
campul spaimantat" (Dan, capitan de plai de
Vasile Alecsandri).
. Hiperbola (gr. hyper si
ballein = a arunca)
Este o figura de stil prin care se
exagereaza proportiile,
numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari
expresivitatea.
Ex: In balada culta pasa hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde
groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias
- imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete ("salbatecul",
"crunte", "gigantica").
. Inversiunea (fr.
inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)
Este figura de stil care consta in abaterea
de la topica
propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a
sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor.
