GRADE DE COMPARATIE - italiana

GRADE DE COMPARATIE - italiana

COMPARATIVUL

(Il comparativo)

Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggio-ranza) se formeaza cu ajutorul adverbului più asezat inain­tea adjectivului. Ex.: La luna è più piccola della terra (Luna este mai mica decat pamantul).

O serie de adjective pastreaza pentru comparativ (si super­lativ, v. mai sus) formele neregulate, sintetice din limba latina dar pot prezenta si formele analitice cu adverbul più. Aceste adjective sunt:

buono - migliore dar si più buono (mai bun)

cattivo - peggiore dar si più cattivo (mai rau)

grande - maggiore dar si più grande (mai mare)

piccolo - minore dar si più piccolo (mai mic).

Intre cele doua serii de forme nu exista identitate absoluta. Formele sintetice, simtite uneori drept adjective indepen­dente sunt oarecum specializate. Se spune astfel: uno studio d'importanza minore (un studiu de o mai mica importanta) dar una scatola di dimensioni più piccole (o cutie de dimen­siuni mai mici).

In aceasta categorie de comparative sintetice sunt uneori incluse si adjectivele anteriore (anterior), posteriore (pos­terior), superiore (superior), interiore (inferior), interiore (interior), esteriore (exterior).

Adjectivele molto si poco (a nu se confunda cu adverbele molto si poco), desi nu sunt calificative admit comparatia si prezinta formele sintetice più (mai mult, mai multa etc.) si meno (mai putin, mai putina etc.), ambele invariabile.

Sensul formelor de comparativ poate fi intarit cu ajutorul adverbelor molto si, mai rar, assai, bene, ancora asezate inaintea formelor de comparativ. Ex.: La grammatica mi sembra molto più utile del lessico (Gramatica mi se pare mult mai folositoare decat lexicul); Sono ben più triste di te (Sunt mult mai trist decat tine); Ci sono dei veicoli ancor più veloci dell'automobile (Exista vehicule si mai rapide decat automobilul).

Pentru sublinierea intensificarii in timp a calitatii se foloseste adverbul sempre inaintea formei de comparativ. Ex.: Lo sviluppo della scienza e sempre più rapido (Dezvol­tarea stiintei este tot mai rapida).

Comparativul de inferioritate (Il comparativo di minoranza) se formeaza cu ajutorul adverbului meno care preceda adjectivul. Ex.: Oggi sono meno stanco che ieri (Astazi sunt mai putin obosit decat ieri).

Ca si comparativul de superioritate, comparativul de inferioritate poate fi intarit cu ajutorul adverbelor molto si, mult mai rar, cu assai, bene, ancora. Ex.: Il quinto capitolo è molto meno interessante degli altri (Capitolul al cincilea este mult mai putin interesant decat celelalte).

Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se exprima cu ajutorul corelativelor (tanto) quanto, (così) come, din care primul termen poate lipsi. Punctele indica locul unde se insereaza adjectivul. Ex.: Era (tanto) alto quanto sua sorella (Era tot atat de inalt ca sora sa).

Comparativul de egalitate se mai poate exprima cu aju­torul marcilor non più (di, che), non meno (di, che), al pari (di), intercalate intre adjectiv si complementul sau. Ex.: Erano poveri non più degli altri (Nu erau mai saraci decat altii); La madre era preoccupata non meno di me (Mama nu era mai putin ingrijorata decat mine); Sono preparata al pari di lui (Sunt la fel de pregatit ca si el). In primele doua cazuri exprimarea comparativului de egalitate se face prin negarea formelor de comparativ de superioritate sau infe­rioritate.

Ideea de comparatie poate fi subliniata insistandu-se asu­pra raportului de proportie cu ajutorul corelativelor: (in) tanto più (in)quanto più, tanto meno quanto meno, tanto più quanto meno, tanto meno quanto più. Ex.: Un regalo è tanto più bello quanto meno atteso (Un dar este cu atat mai placut cu cat e mai putin asteptat).

COMPLEMENTUL COMPARATIVULUI

Elementul de relatie care introduce complementul depinde de tipul de constructie si in ultima instanta de natura termenilor comparatiei.

Complementul comparativului de inegalitate (de superiori­tate si inferioritate). Cele mai frecvente cazuri sunt:

1. Atunci cand comparatia se instituie intre doua elemente (acestea pot fi substantive, cu determinantii lor, sau pronume) in ce priveste calitatea exprimata de un adjectiv, comple­mentul (al doilea substantiv sau pronume) se introduce cu prepozitia di, mai rar cu conjunctia che sau che non (in care non nu are valoare negativa, ci emfatica). Ex.: L'atlelica è più difficile della ginnastica (Atletismul este mai greu decat gimnastica); Ci sono molti libri meno interessanti di questo (Exista multe carti mai putin interesante decat aceasta); L'insegnante, più vecchio di me, aveva un'aria giovanile (Profesorul, mai batran decat mine, avea un aer tineresc).

2. Atunci cand comparatia se face intre doua adjective care califica acelasi element (substantiv cu determinantii sai, pronume), al doilea adjectiv se introduce cu ajutorul conjunctiei che sau (rar) che non (in care non are valoare emfatica). Ex.: Le api sono più utili che belle (Albinele sunt mai mult folositoare decat frumoase).

3. Comparatia se poate face intre doua circumstante in care un singur element (substantiv, pronume) prezinta cali­tatea exprimata de adjectiv in grade diferite, in acest caz intre cele doua complemente circumstantiale se foloseste conjunctia che. Complementele circumstantiale pot fi ex­primate prin. substantive cu determinantii respectivi sau pronume, introduse de o prepozitie, sau prin adverbe. Cir­cumstantele pot fi locale, temporale, cauzale etc. Ex.: Sono più occupato oggi che ieri (Sunt mai ocupat azi decat ieri); Il clima è più mite a Napoli che a Firenze (Clima este mai blanda la Napoli decat la Florenta); Ero più felice in quei giorni che prima (Eram mai fericit in zilele acelea decat mai inainte); Tutto questo ha un'importanza maggiore per te che per me (Toate acestea au o importanta mai mare pentru tine decat pentru mine); L'insegnante era più contento del mio lavoro che del tuo (Profesorul era mai multumit de lu­crarea mea decat de a ta).

4. Cand al doilea termen al comparatiei este o propozitie, aceasta se introduce prin:

a. Che (non) in constructii ca: Egli e più malato che non sembri (El este mai bolnav decat pare).

b. Di quanto (non), di quel che (non), di come (non): Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo (Calatoria a fost mai lunga decat ma gandeam); Lo spettacolo riusci più divertente di quel che (non) fosse stato previsto (Spectacolul a iesit mai distractiv decat se prevazuse).

Non nu are sens negativ, ci doar emfatic.

In toate cazurile cand al doilea termen al comparatiei este o propozitie, in aceasta propozitie se poate folosi atat indi­cativul cat si conjunctivul.

5. O situatie speciala prezinta formele sintetice de com­parativ ale adjectivelor molto si poco (più, meno). Exista urmatoarele posibilitati:

a. Comparatia se face intre adjectivul più (sau meno) si un numeral cardinal, ambele determinand acelasi substantiv sau   pronume. In acest caz numeralul este introdus de pre­pozitia di. Exista doua situatii: cand grupul più + di + numeral este apozitie sau nume predicativ, subiectul pro­pozitiei este un substantiv cu articol hotarat sau cu un alt determinant, sau un pronume: I soldati erano più di trenta (Soldatii erau mai mult de treizeci). Cand grupul più + di + numeral preceda substantivul la care se refera, artico­lul acestuia se poate omite: Più di dieci mila operai (Mai mult de zece mii de muncitori, peste zece mii de muncitori). Sa se remarce constructia: I più di dieci mila operai (Cei peste zece mii de muncitori).

b. Comparatia se face intre doua substantive nearticulate in ce priveste cantitatea exprimata de adjectivul più (sau meno). Al doilea substantiv se introduce cu che: Erano più professori che studenti (Erau mai multi profesori decat studenti). Atunci cand cele doua substantive au articol hotarat sau sunt substituite prin pronume, elementul de relatie este prepozitia di: I professori erano più degli studenti (Profesorii erau mai multi decat studentii).

c. Comparatia se face intre doua elemente care poseda un obiect  (substantiv nearticulat) intr-o cantitate diferita, exprimata de adjectivul più (sau meno). In acest caz, al doilea termen al comparatiei se introduce cu prepozitia di: Egli aveva più matite di me, del suo compagno (El avea mai multe creioane decat mine, decat colegul sau).

d. Atunci cand al doilea termen al comparatiei este o pro­pozitie intreaga, aceasta este introdusa prin che non, di quanto (non), di quel che (non) (v. si § 76,4): Sono più che non sembrino (Sunt mai multi decat par); Sono più di quanto (non) me l'aspettavo (Sunt mai multi decat ma astep­tam).

6. Formele sintetice de comparativ mostenite din latina au un regim deosebit:

a. Ele se folosesc in marea majoritate a cazurilor la asa-zisul comparativ absolut (termenul de comparatie neex­primat): Cerco un alloggio migliore (Caut o locuinta mai buna). Termenul de comparatie este subinteles: Caut o locuinta mai buna decat aceasta, decat aceea pe care o am etc.

b. Adjectivele migliore, peggiore, maggiore, minore intra in constructiile de la punctele l, 3 si 4. Nu intra in constructia de la punctul 2 (nu se pot compara cu alte adjective care determina acelasi nume), in aceste cazuri se recurge la formele regulate, analitice. Adjectivele superiore, interiore, anteriore, posteriore, interiore, esteriore intra numai in constructia de la punctul 1, modificata in ceea ce priveste elementul de relatie: prepozitia a in loc de di: Questo saggio è superiore a quel'altro (Acest eseu este superior celuilalt).

Complementul comparativului de egalitate nu pune pro­bleme deosebite intrucat este introdus de elementul care constituie insasi marca de comparativ (come, quanto) indi­ferent de natura morfologica a acestui complement (substan­tiv, pronume, adjectiv, propozitie). Ca si la comparativul de inegalitate exista urmatoarele constructii posibile:

1. Se compara doua elemente (substantive, pronume) in ce priveste calitatea exprimata de un adjectiv: L'aspirapolvere è tanto utile quanto la lavatrice (Aspiratorul este tot asa de folositor ca si masina de spalat).

2. Comparatia se face intre doua adjective care califica acelasi element: Questo romanzo è tanto ameno quanto istruttivo (Acest roman este tot atat de placut pe cat de instructiv).

3. Comparatia se face intre doua circumstante in care un element prezinta calitatea exprimata de adjectiv in grade diferite: Il tempo era tanto bello a Palermo quanto a Napoli (Timpul era tot asa de frumos la Palermo ca si la Napoli). Primul circumstantial nu are o pozitie fixa. Se mai poate spune deci: A Palermo il tempo era così bello come a Napoli; Il tempo a Palermo era così bello come a Napoli;
Il tempo era a Palermo così bello come a Napoli.

Al doilea termen de comparatie este o propozitie: Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa (Soarele e tot atat de stralucitor cat era si acum o mie de ani).

In cazul exprimarii comparativului de egalitate cu aju­torul lui non più (di, che) sau non meno (di, che), intrucat acest procedeu consta din negarea unui comparativ de inega­litate (superioritate sau inferioritate), complementul se introduce conform schemelor de la § 76, 1 - 3: Il giglio è bianco non più della neve (Crinul nu este mai alb decat zapada); Le vacanze sono necessarie non meno che piacevoli (Vacanta nu este mai putin necesara decat placuta).

Elementul de relatie al pari (di) se foloseste numai in cazul compararii a doua elemente in ce priveste calitatea exprimata de un adjectiv. Complementul este introdus de prepozitia di: Io sono preparato al pari di te (Eu sunt pregatit la fel ca tine).

SUPERLATIVUL RELATIV

(Il superlativo relativo)

. Marca superlativului relativ este adverbul più, pentru superlativul de superioritate (superlativo di maggioranza) sau adverbul meno pentru superlativul relativ de inferiori­tate (superlativo di minoranza) precedat de articolul hotarat. Ex.: bello (frumos) - Il più bello (cel mai frumos), Il meno bello (cel mai putin frumos).

Adjectivele buono, cattivo, grande si piccolo pot forma superla-tivul relativ fie adaugand articolul hotarat la forma sintetica de comparativ (Il migliore, il peggiore, il maggiore, il minore) fie in mod analitic, regulat: Il più buono etc. Sens de superlativ relativ au si formele mostenite din latina ottimo, pessimo, massimo, minimo, precedate de articol ho­tarat (v. § 70).

Adjectivele la superlativ relativ pot sta inaintea substan­tivului: Il più bel quadro (cel mai frumos tablou) sau dupa substantiv, si in acest caz articolul nu se mai repeta: il quadro più bello (tabloul cel mai frumos). Cand insa substan­tivul are articol nehotarat se pune si articolul superlativului, acordat cu substantivul respectiv: un quadro, il più bello (un tablou, cel mai frumos). Aceasta constructie este insa mai rara. Adjectivul la superlativ relativ poate fi folosit si singur, ca nume predicativ: Questo quadro e Il più bello (Acest tablou este cel mai frumos).

COMPLEMENTUL SUPERLATIVULUI

. In cadrul superlativului relativ, comparatia se face in privinta unei calitati exprimate de adjectiv intre un element si o multime de elemente in care este inclus primul. Mul­timea de elemente este reprezentata de complementul super­lativului. Complementul superlativului este introdus cu ajutorul prepozitiilor di sau fra: Questo è il più bel quadro di tutti (Acesta este cel mai frumos tablou din toate); Susanna è la più studiosa fra le mie colleghe (Suzana este cea mai studioasa dintre colegele mele).

In cazul neexprimarii, complementul superlativului este subinteles datorita contextului: Questa stanza è la più larga (Aceasta camera este cea mai mare /din aceasta casa, din apartamentul meu). Intr-un exemplu ca Questo è il vestito più elegante di mia zia (Aceasta este rochia cea mai eleganta a matusii mele), di mia zia nu este complementul superlativului, ci atributul substantivului vestito. Comple­mentul superlativului este subinteles: Questo è il vestito più elegante / tra i vestiti / di mia zia (Aceasta este rochia cea mai eleganta / dintre rochiile / matusii mele).

EXTINDEREA COMPARATIEI LA CLASA SUBSTANTIVULUI

I limba moderna si mai ales in stilul stiintific sau al reclamelor categoria comparatiei este extinsa la clasa sub­stantivelor. Este preferat in primul rand superlativul format cu ajutorul prefixelor: ipersensibilità (hipersensibilitate), superuomo (supraom), iperspazio (spatiu cu mai mult de trei dimensiuni); de asemenea se foloseste sufixul -issimo, -a, -i, -e: Occasionissima! (Ocazie formidabila!).