Ortopedie, ortodontie, ortoepie etc

Ortopedie, ortodontie, ortoepie etc. dar mai ales gramatica si traduceri

Instructiuni generale de folosire a manualului

Manualul, adres ndu-se unui public c t mai variat - at t din punctul de vedere
al v rstei, c t si al nivelului de pregatire -, reprezinta un stadiu intermediar de
recapitulare a unor cunostinte anterioare si de dob ndire a altora noi. Pe de o parte
se propune o sistematizare a unor notiuni, iar pe de alta parte nsusirea lor temeinica
si perfectionarea lor prin exercitii de mai multe feluri, dar predominant prin traducere
si retroversiune.

Telul principal l constituie obtinerea unui grad mediu sau chiar superior de
osmoza ntre limba materna si cea engleza n ceea ce priveste vocabularul curent,
structurile si formele gramaticale cele mai importante si, mai ales, exprimarea
uzuala, de fiecare zi, nu numai n engleza, ci si n rom na! Fara nici o suparare, insist
asupra ideii destul de rasp ndite ca nvatând o limba straina ne clarificam ori
perfectionam si limba materna. (Probabil ati observat si dumneavoastra ca punerea
unor probleme de gramatica engleza ne sileste sa deschidem ochii asupra unor
aspecte de gramatica rom na pe care le uitasem, de care nu eram constienti, sau pe
care nu le-am stiut teoretic ci doar empiric.)

-E vorba de punerea si mentinerea n paralel, ntr-o osmoza din ce n ce mai buna mai activa si mai fireasca, a cunostintelor de vocabular, gramatica si chiar stilistica n ambele limbi. Pornim ntr-un fel de ia principiul vaselor comunicante: daca nivelul cunostintelor e ridicat n limba materna si cel al cunostintelor de engleza poate urca tot at t de sus (si, evident, daca adaugam o alta limba si aceasta are sanse de a fi nsusita si poate chiar mai repede).

Desigur, se nt mpla multora dintre noi sa avem cunostinte ntr-o anumita limba de pilda, engleza - limitate la unul sau doua domenii - de pilda, sa putem citi texte
tehnice, medicale etc., dar sa nu putem vorbi; invers, sa putem face o conversatie
obisnuita si eventual chiar sa pronuntam frumos, dar sa nu citim literatura s.a.m.d.

Ca atare, mi revine n minte (sau poate nu m-a parasit niciodata) obsesia ca limba engleza este pentru cei mai multi dintre noi, chiar pentru cei cu nzestrari si talente iesite din comun, o fortareata, care nu poate fi cucerita daca e atacata dintr-o singura parte: sa zicem ca un om are o perseverenta diabolica (perseverenta spun eu, mai ales despre mine nsumi) si nvata pe dinafara fie sute de versuri, piese de Shakespeare, texte de c ntece, fie lectii, manuale ntregi, fie chiar dictionare ntregi. Daca nu asculta radioul, televizorul, discuri, filme etc., nu-si poate concretiza si verifica nici macar transcrierea fonetica a cuvintelor sau poate chiar a unor texte pe care le-a nvatat s rguincios.

Pentru a nu mai lungi vorba, cum propun eu sa procedam?

In toate felurile: Orice metoda, traditionala sau moderna, deprinsa din carti sau chiar personala, este foarte buna, mai ales daca e combinata cu altele!

VII

n fond, propun (mai ales astazi, c nd dispunem de at tea mijloace si posibilitati noi) sa ne exersam toate simturile si puterile, pun ndu-le n slujba nvatarii active a limbii engleze (ca si a altor limbi).

Sa ne punem la contributie i/azt///oc/?//dilat ndu-ne mai intens pupilele, concentr n-du-ne mai mult privirea c nd observam un cuv nt sau o forma din engleza altfel dec t corespondentul rom nesc, altfel dec t ne asteptam noi sa fie, scrise pe tabla altfel dec t n carte sau viceversa. Sa ncercam sa nregistram forma autorizata, corecta dupa ce am verificat-o cu ajutorul dictionarelor sau al altor carti de referinta. Acest lucru l vom realiza mai bine, mai cu spor, daca ne vom ajuta memoria vizuala prin scris. Co­pierea permanenta a cuvintelor, sintagmelor, dar mai ales a contextelor, a unor citate care ne plac, a unor versuri celebre, ne va aduce pe de o parte rezultate imediate, iar pe de alta parte va avea rezultate cu bataie lunga (vom retine modelele de exprimare si chiar de g ndire, vom avea exemple pe care sa le predam la r ndul nostru altora). Ace­lasi lucru l-am putea spune si despre ureche/auz: Trebuie sa exersam zilnic, si chiar sa profitam de ceea ce putem auzi ntr-o limba straina c nd nu lucram propriu-zis cu ea: exercitiile de ascultare lenta, de ciulire a urechilor" pentru a detecta particularitati de pronuntare a sunetelor sau mai ales de accentuare a cuvintelor n propozitii si fraze, de asimilare a intonatiei, cu deosebire n situatiile curente, banale, de fiecare zi, ne vor ajuta sa absorbim o engleza (sau alta limba) c t mai fireasca

Dar, pentru aceasta, si urechea trebuie sa fie constientizata", cum spun profe­sorii, adica cel putin pe parcursul unor perioade de 10-15 minute sa fim atenti la felul :um se vorbeste, nu numai la continutul si sensul conversatiei etc. Asa cum, ca rofesori, ca parinti, ca sefi etc. suntem atenti la felul de a vorbi al celor mai putin ivatati dec t noi (uneori chiar cu intentia vadita de a-i prinde cu greseala), inver- nd lucrurile, sa ne exersam n mod s rguincios constienta lingvistica, observ nd si chiar not nd) diferite elemente de pronuntare, dupa cum am mai spus, at t a uvintelor individuale, c t si a unor segmente mai mari de vorbire.

De pilda, nu stiu daca ati remarcat si dumneavoastra, dar pe mine experienta i-a nvatat ca foarte adesea ni se nt mpla sa nu observam nici greselile pe care le ic unii sau altii n jurul nostru ( n conversatie, la televizor, n parlament etc.), dupa um, lucru mult mai grav- sau n orice caz mult mai neplacut pentru scopul nostru e a nvata limbi straine - sa nu observam ca cei care au de pilda engleza ca limba laterna, pronunta prefixul dis- chiar asa (si nu -/z/-), ca toti spun Harvard (fireste, in moment ce e scris cu v si nu cu w), ca o multime de cuvinte si mai ales de nume roprii care ncep cu e- (echo, Edward, Edgar, Edmund, Eliotsau Elliott, Edinburgh te.) nu sunt niciodata pronuntate cu /i/ (adica englezii habar n-au de ideea reconceputa rom neasca dupa care orice e ar fi n engleza Iii, orice ys-ar pronunta ii/s.a.m.d.).

Am constatat ca uneori si mie mi-au trecut pe l nga ureche pronuntarile corecte

Ne unor cuvinte, ( au ricosat" pe l nga creierul meu) fara sa ma traga de m neca si

B-mi arate cu degetul (auditiv): Plymouth nu se pronunta Yplaimut/ ci /piimoO/. De-

enind cu timpul constient de aceasta inconstienta a mea, am observat mai atent ce

nt mpla cu altii din jur- studenti, elevi, colegi etc. si am constatat ca fenomenul

destul de rasp ndit. Un exemplu destul de recent: m'ai multi studenti mi pronunta

mod repetat pluralul de la apology, respectiv apologies/a'potecfeiz/ ca pe verbul to

m

apologize, si nu-mi pot explica de ce; nu cred ca au auzit vreodata pe cineva pronuntând astfel, trebuie sa fie vorba doar de imaginatie. De multe ori proiectam n vorbirea sau n scrierea noastra diverse prejudecati, idei preconcepute, impresii subiective, sperante, asteptari etc. si le luam ulterior drept realitati. (Apropo!, spiritual are accentul numai pe prima silaba, niciodata pe a doua, n engleza.) Se pot trage mai multe concluzii, care toate mi dau apa la moara pentru aceste povete batr nesti pe care vi le dau. n primul r nd, dupa proverbul Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din t rg", ar fi absolut imposibil ca n vreo limba straina sa gasim exact aceleasi elemente ca n limba noastra n al doilea r nd, nu cred ca am nt lnit pe cineva care sa spuna sau sa scrie ca imaginatia serveste la ceva n materie de nvatare propriu-zisa a unei limbi straine. Ea poate fi foarte utila pentru inventarea unor jocuri, situatii, metode ( n special c nd e vorba de a-i atrage pe copii, fac ndu-i sa vorbeasca sau sa nvete). Iar cine se ncumeta sa imagineze reguli, explicatii, pronuntari, ortografii etc. devine poate un creator n domeniul poeziei (sau chiar al prozei, ca James Joyce), dar daca exemplul nu-i va fi urmat si de altii, el va ram ne un solitar, un original (si nu n sensul cel mai bun al cuv ntului), un ne nteles (mare sau mic). Cu alte cuvinte, sa ne exersam si sa ne perfectionam memoria (auditiva vizuala etc.) mai ales dupa observatii atente, dupa selectarea constienta si judi­cioasa a lucrurilor care merita sau trebuie sa fie memorate. (Expresii ori cuvinte curente, auzite sau vazute de mai multe ori, ntrebari sau raspunsuri tipice, formule consacrate, proverbe, citate celebre etc.)

Apoi sa nu uitam dictionarele. Dec t sa ne straduim minute bune sa deducem sensul unui cuv nt sau al unei expresii, mai bine pierdem o jumatate de minut uit n-du-ne n dictionar si verific nd daca ceea ce gasim acolo (sensul 7 sau 3 din 10, de pilda) se potriveste n context. Yes, my friends, do not avoid dictionaries, they are friendlylZau asa: pe fiecare dictionar, mai ales pe cele mari, ar trebui sa scrie: Cine nu ma iubeste, greseste. Sau: Cine nu ma foloseste, se pacaleste.

Deci, vrem-nu vrem, fara dictionare nu putem sa nvatam corect o limba straina si -fie spus n paranteza, dar nu neaparat- nici macar limba noastra (dovezi cutremura­toare ne sunt oferite din pacate zilnic de vorbitori mai ales n cea mai populara dintre mass-media, televiziunea, de catre oameni de tot felul, cel mai culpabil inconstienti de raspunderea pe care o au fiind fie universitarii, fie traducatorii si gazetarii cititi sau ascultati de zeci ori sute de mii de nevinovati!). Probabil unul din sfaturile cele mai banale si totodata cele mai temeinice pe care pot sa vi le ofer este acela de a va exersa si rabdarea si mai ales capacitatea de asimilare si de reproducere a exemplelor, contextelor si sensurilor corecte din dictionare. Mai n gluma, mai n serios, as spune n spiritul frazelor si reclamelor curente astazi: Dictionarele sunt cu noi! Cititi zilnic dictionarele limbii rom ne si engleze! Ele sunt marfa culturala cea mai ieftina de pe piata rom neasca si internationala

Dictionarele nu mint, nu nsala si nu cruta pe nimeni! Dictionarele-publicatii care nu trebuie sa lipseasca de pe masa si din casa nimanui! Cititi zilnic dictionarele si veti vedea ca ele va ofera mai multe surprize dec t romanele politiste (nu ntot­deauna agreabile pentru cei ce pacatuiesc). Nu puteti ntelege ce se nt mpla n familiile Ewing, Howard si nici macar n Twin Peaks, si nici vreun alt mister, daca nu cautati mai nt i n dictionare rezolvarea enigmelor!

IX

Cea mai palpitanta lectura a secolului nostru: Dictionarul de pronuntare a limbii engleze! Senzatii agreabile si de mari proportii! Cititi c te o pagina seara si nu veti mai putea dormi toropiti de banalitatea cotidiana! Minunea minunilor! DIC IONA­RELE STOPEAZ AGRESIUNILE sl VIOLEN A MPOTRIVA LIMBII sl LOGICII!

Dictionarele bune au nsa - indiferent de autorul lor- un mare defect: sunt prea mari. Nu le putem avea l nga noi sau la noi n orice moment. Putem eventual sa pur­tam n buzunar vreun glosar, vreun dictionaras portabil, vreun ghid de conversatie pentru ca sa putem exersa limba straina si mai ales corespondenta cu limba rom na (nu uitati: nici plantele n-ar putea supravietui fara o osmoza permanenta), chiar si c nd nu lucram" ori studiem". De pilda n autobuz, tramvai, metrou, tren, chiar si n masina (de preferinta nu c nd conducem noi - dar asta nu exclude osmoza lingvistica din minte: nu am deveni mai originali si mai mondiali daca am njura englezeste co-participantii la trafic?). Cu alte cuvinte, folositi si timpul neconven­tional" de nvatatura. Cum? Dupa cum va taie capul si perfection ndu-va mereu metoda sau metodele.

Sa va dau un exemplu din propria mea experienta, o metoda pe care mi-am fau-rit-o acum aproape o jumatate de veac (ba nu, la nceputul celor 45 de ani de totalita­rism comunist, c nd toti speram ca dupa nemti si rusi vor veni englezii si americanii). Trebuie sa marturisesc (si nu pentru prima data n public) ca am o memorie foarte proasta si tocmai n domeniul lingvisticii. Mai exact ar fi sa spun aveam, pentru ca mi-am exersat-o, dezvoltat-o, perfectionat-o mereu si, ceea ce am realizat n privinta nsusirii vocabularului englez, am extins ulterior si la alte limbi (chiar si n cele mai dificile pentru mine, macar vocabular tot sunt n stare sa nvat). Mai concret, vaz nd ca prin simpla cautare a cuvintelor n dictionar nu realizam mare lucru, ba chiar ma apuca disperarea c nd trebuia sa caut acelasi cuv nt dupa doua-trei pagini de lectura si, incredibil, uneori si pe aceeasi pagina, pentru ca-l uitam ndata ce-mi satisfaceam nevoia imediata de rezolvare si ntelegere a unei fraze), am ncercat metoda clasica a carnetelelor de cuvinte" - adica scoaterea lor din dictionar si notarea pe doua coloane, dupa lectura fiecarui text. Efectele au fost destul de slabe n ceea ce priveste retinerea macar pasiva a cuvintelor, si dezastruoase pentru cea activa. Mai palpabile au fost progresele n domeniul ortografiei, fireste. (Dar nu si al pronuntarii, pentru ca nimeni nu ma nvatase sa copiez si transcrierea fonetica din dictionare - si de fapt, pe atunci, n 1947, nu aveam dictionare cu transcriere fonetica, nici anglo-rom ne, nici de alt fel.) Am ncercat atunci cu ajutorul unui reper­toriu: mi notam cuvintele la litera respectiva, dar tot nu le asimilam. Mai mult dec t at t, am constatat ca ce alcatuiesc eu este tot un dictionar (vocabular), dar mai mic si mai prost dec t cele tiparite! Ca sa nu mai lungesc vorba, iata metoda cu care am nvatat ntr-un an circa 10000 de cuvinte (suficient ca sa citesti curent multe carti), majoritatea ram n ndu-mi bine nfipte n memorie p na n ziua de azi, desi nu le-am mai nt lnit dec t dupa 5, 10 sau poate chiar 20 de ani. n treacat fie spus - si nu e lipsit de importanta - asta arata ca nu facusem o selectie judicioasa, adica las nd la o parte sau am n nd termenii" - denumirile botanice, ihtiologice, mineralogice etc. -si alte cuvinte exotice, arhaice, specializate (tot n vocabularele specializate" intr nd si argourile, dialectele, jargoanele, vulgarismele).

X

nvatam nt i circa 20 de cuvinte pe zi (pe urma, memoria s-a organizat si s-a daptat', cuprinz nd p na la 50-60 de cuvinte pe zi, ceea ce este prea mult, de fapt), rra a consacra acestei operatiuni mai mult de un sfert de ora n prima faza n cele _matoare merg nd p na la o ora - pentru 60 de cuvinte), mi luam n fiecare zi o foaie de h rtie, o mparteam n 4 coloane, scriam cuv ntul englezesc (eventual cu _Dronuntarea) p_{e C0}|_oana a 2-a si echivalentul rom nesc pe coloana a 3-a.

C nd terminam aceasta operatie, reciteam cuvintele, fara nici un efort de me­morare. Apoi ndoiam h rtia la mijloc si a doua zi scriam data pe coloana 1 si vedeam la ce cuvinte mi aduceam aminte echivalentul sau echivalentele. Fireste, ram neau 3-4 locuri goale. Nu conta. Desfaceam h rtia si verificam daca mi-am nsusit corect sensurile - si pronuntarile si particularitatile gramaticale - notate pe coloana 3. Descopeream, fireste, ca dadusem traduceri gresite si le notam cu (-); traduceri aproximative si le notam cu (X); la acestea se adaugau locurile goale, pe care le completam, dar le notam cu (?).

Aceste cuvinte - 6-8 de obicei, daca totalizam (?), (-) si (X) - le rescriam n capul listei de a doua zi (fara sa-mi smulg parul de pe cap, sa ma manifest autocritic n alt fel si fara un efort de memorare) - le rescriam pur si simplu, ca si cum ar fi fost noi. n continuare, notam circa 20 de cuvinte de care ma lovisem n lecturile si activitatile din a doua zi, si iarasi ndoiam lista la mijloc.

n a treia zi, mi ncepeam activitatea prin citirea cuvintelor de pe coloana 3 (rom nesti) si ncercarea de a completa coloana 4 cu echivalentele englezesti -deci, ncerc nd sa revin (a coloana 2. Cu aceasta mi si verificam performanta, des­chiz nd h rtia, si-mi manifestam dezamagirea sau nemultumirea pun nd iarasi (?) n locurile goale, (-) la traducerile eronate si (X) la cele aproximative. Aceste cuvinte stigmatizate astfel le treceam n capul listei din a treia zi, naintea celor noi, pe care urma sa le nvat - luate de proaspete - n ziua respectiva

Rezultatul era ca unele cuvinte - mai rebele, nfierate prin semnele acelea (?-X) -reveneau de nca cel putin doua ori, si pe lista de traducere din engleza n rom na si pe lista de traducere din rom na n engleza n felul acesta aplicam dictonul repetitia est mater studiorum ntr-un mod mai specific, adecvat (constient sau inconstient) scopului propus.

De altfel, mi aduceam si mi aduc si acum aminte, din cauza acestui proces de repetitie pisaloaga, de o anecdota pe care mi-o spunea tatal meu:

Cica un neamt, care era si columbofil si geometrofil (adica îsi iubea grozav porum­beii pe care-i crestea, dar era pasionat si de geometrie), a ncercat sa faca o sinteza ntre hobby si stiinta: mai bine zis, a vrut sa si reverse dragostea asupra porumbeilor si sub forma planului de a le ridica nivelul cultural-stiintific, nvatându-i geometrie. Drept care le-a^aranjat boabele/grauntele de porumb sub forma principalelor figuri geome­trice - patratul, triunghiul si cercul - si c nd pasarile se repezeau sa se nfrupte din toate,^ el le dadea pedagogic n cap la cele care ciuguleau din triunghi si cerc, nelas ndu-le acces dec t la patrat. Fireste ca operatia a trebuit repetata zilnic si mtr-adevar, dupa at ta bataie n cap, porumbeii, turturelele si chiar si gugustiucii au ajuns^sa nteleaga interdictia care acoperea figurile 2 si 3 si s-au multumit cu'boabele ^d|n patrat. Dupa ce a constatat nsusirea acestei figuri geometrice de catre toti elevii, ^neamtul i-a promovat la triunghi. Au trebuit si aici c teva saptam ni de scolarizare si,

XI

RBWW^^

n sf rsit, nvataceii si-au largit cunostintele cu a doua figura geometrica de baza procedat la fel si cu cercul, si p na la sf rsitul trimestrului, siliti de mprejurari, scolari) au nvatat sa distinga cele trei figuri geometrice.

Satisfacut de rezultatele programei sale analitice si ale metodelor sale educatio-nale, neamtul a trimis la Academia din Berlin o comunicare stiintifica prin care arata ca pentru nvatarea patratului porumbeii au nevoie de 27 de lovituri n cap (elevii m; silitori) si de 37 (codasii clasei), pentru triunghi de c teva batai mai putin si penti cerc de si mai putine - ceea ce dovedea progresele realizate de toti porumbeii dini rasa mai evoluata sau mai napoiata n nsusirea geometriei euclidiene.

Eu n-am scris o comunicare pe aceasta tema si de fapt este prima data c nd astern pe h rtie aceasta anecdota, dar presupun ca ea este destul de semnificativa pentru a va dovedi roadele nvatarii zilnice, ale exercitiilor ne ntrerupte.

Sa va mai povestesc ceva din experienta personala. De multi ani, chiar de decenii, as putea sa spun, foarte multi oameni, de ndata ce ma prezint ca profesor de engleza mi pun o ntrebare mai mult sau mai putin identica n c t timp as putea nvata si eu englezeste?" Dupa ce multa vreme n-am prea stiut ce sa raspund, acum mi-am standardizat o formula n o mie de ore". Nedumeriti, oamenii ma ntreaba ce vreau sa spun si atunci le dau urmatoarea explicatie:

Pentru a atinge un scop restr ns (de pilda citirea cartilor de medicina, lectura romanelor SF sau politiste, conversatie banala cu strainii, cumpararea unor marfuri din magazin, scrierea unor scrisori comerciale etc.), daca alocam o mie de ore si le repartizam diferentiat, introduc nd o mare varietate n exercitii, si le facem zilnic, avem foarte cur nd rezultatele scontate."

Bine, dar o mie de ore nseamna c t timp?" Pai depinde numai de dumnea­voastra", raspund eu. Daca aceste ore le concentrati n 6-10-12 luni se cheama ca nvatati ce v-ati propus ntr-un an. Daca le mprastiati si nu faceti exercitii cu regu­laritate, treaba se ntinde pe ani si ani de zile, succesul e din ce n ce mai mic (invers proportional cu cel obtinut prin exercitii cotidiene), rezultatele se lasa asteptate si, dupa c te am observat, oamenii mai si abandoneaza pe parcurs (fie din descu­rajare, fie din plictiseala, fie ca sunt luati de alte treburi etc.).

n rezumat, as spune ca daca ne-am propus ca tel nvatarea englezei, si mai ales daca ne limitam si ne concentram asupra unui anumit aspect (fara sa ncercam sa nvatam si piesele lui Shakespeare, si vocabularul sportiv, si corespondenta comer­ciala n acelasi timp), si daca mentinem regularitatea exercitiilor, precum si varie­tatea lor, obtinem n timp rezultatele scontate, pe care ni le-am propus de la nceput.

Sigur, mai exista si alte conditii de ndeplinit: de pilda, existenta cartilor de exer­citii, a dictionarelor si a altor lucrari de referinta, timp disponibil s.a.m.d.

Chiar daca nu avem conditii ideale, n orice caz, n momentul de fata dispunem de c teva carti de exercitii (de fapt ele s-au publicat mai tot timpul, chiar si n anii grei), avem tot mai multe dictionare, majoritatea bune, chiar si dictionare mai ample si unele specializate. Deci, ca baza materiala" stam ceva mai bine si probabil vom sta si mai bine.

Mai ram ne n principal chestiunea timpului - adica a celui disponibil si a celui ce-l afectam nvatarii limbii engleze. Aici se pune acut problema finalitatii - adica a ntelegerii serioase, profunde a scopului propus si chestiunea hotar rii de a ne ndeplini scopul, de a-l atinge c t mai repede (repet ce spuneam mai sus, cu c t ne

XII

traduim sa-l atingem mai repede, cu atâte mai bine, adica ntr-adevar l vom atinge

l _vom realiza un lucru temeinic).

nsa mai toti ne pl ngem ca nu avem timp. Probabil foarte multi dintre dumnea­voastra veti fi z mbit fie trist, fie ironic, daca nu chiar dispretuitor, citind mai sus ca un |j_ste de cuvinte, g ndindu-va ca aceasta v-ar lua ceasuri ntregi pe zi. Eu vad ca nu. n fond, alcatuirea unei liste de 20 de cuvinte (pentru ca tot pierdem" timp caut ndu-le n dictionar) si verificarea listelor engleze-rom ne si rom ne-engleze din zilele anterioare nu ia n principiu mai mult de o jumatate de ora. De aceasta dispunem toti (unii avem timp chiar si la birou). Dar aceasta jumatate de ora presupune cel putin jumatate de ora de lectura. Aceasta trebuie s-o gasim. Juma­tate de ora de exercitii scrise, jumatate de ora de ascultare a unor benzi, casete, la care s-ar mai adauga acele c teva ore de film (pe care-l vedem la televizor, de pilda) si totul s-ar mai ridica la circa doua ore pe zi. Poate sa fie prea mult, dar mai putin nu cred ca se poate, n schimb, eu va propun o solutie de compromis", sau mai bine zis, un mod de a gasi timp neconventional": n tramvai, tren, autobuz, la cozi sau c nd avem alti timpi morti", nimic nu ne mpiedica sa scoatem din buzunar listuta pe patru coloane si sa ne uitam la ea (eventual chiar pe cele din zilele anterioare, d nd atentie n special ortografiei). Ce ne mpiedica n acesti timpi morti" sa rememoram substantivele care denumesc obiectele sau persoanele nconjuratoare, adjectivele care denumesc culorile, formele sau alte senzatii percepute de noi, actiunile pe care le fac cei din jur sau masinile, obiectele s.a.m.d.?

De fapt, eu recomand si traducerea g ndurilor" p na la automatizarea unora din ele - evident cele banale, care se repeta zilnic. Mi se pare chiar la mintea cocosului ca dimineata c nd ne sculam, nt i sa traducem n engleza, iar apoi, dupa 3-4 exercitii, sa g ndim direct n englezeste: A sunat desteptatorul. M-am trezit. Ma dau jos din pat. mi caut papucii, mi fac cafeaua, ( mi aprind o tigara - daca e cazul.) Nu-m^gasesc bricheta. Unde o fi ibricul sa-mi fac o cafea? Ma spal. Ma barbieresc, (sau: mi fac unghiile, buzele, pantofii etc.) Ma tem sa nu nt rzii. Alerg la statia de autobuz/tramvai/ metrou etc. Ma asteapta o zi grea la birou. Nu sunt pregatit pentru ora de fizica/ economie politica" si c te si mai c te.

Deci, dupa c teva zile de repetitii vom alcatui din ce n ce mai repede propozitiile sau frazele englezesti care corespund acestor g nduri si ele se vor automatiza. Vor iesi ca prin apasarea unui buton ( n ultima vreme, unii, cel putin, sunt deprinsi sa apese pe un buton si pe ecranele calculatoarelor sa apara un mesaj de acest tip. Nu arn^ dec t cuvinte de lauda pentru cei care îsi modernizeaza astfel viata, ca n strainatate). Daca izbutim sa pastram n paralefcele doua limbi, adica tot ce g ndim m rom neste sa exprimam si n englezeste n mod involuntar, fara un efort deosebit, vom reusi sa stocam n minte un mare numar de propozitii si fraze uzuale pe care le ^vom Putea rechema din memorie" (adica operatia de recuperare a informatiei stocate" n fractiuni de secunda n fond, viteza computerelor este aceea a mintii omenesti care le-a creat dupa chipul si asemanarea ei).

Asadar, nu va blocati c nd auziti de pretentiile mele de a face 2-3 ore de exercitii

^e engleza zilnic, pentru ca s-ar putea ca foarte putin din acest timp sa trebuiasca sa-l Petreceti la masa de lucru. Mult mai economic, si deci ( ntr-o economie de piata) mai ^recornandabil este sa folositi orice moment liber: n sensul ca aceste momente nu sunt

XIII

smulse altei activitati care va preocupa mai mult, ci sunt o valorificare a unui timp altfel irosit (iar daca ne g ndim la cozi, asteptarea mijloacelor de transport etc. nseamna si o calmare constructiva a spiritului: deci, hai sa spunem cuvinte sau chiar njuraturi englezesti n loc de cele rom nesti).

Dar p na si aceasta operatie" trebuie facuta nu numai cu masura, ci si cu metoda si logica) pentru a da rezultatele didactice optime: sa nu repetam aceleasi cuvinte (si nici aceleasi njuraturi), ci sa le diversificam c t mai mult, pentru a obtine un limbaj nu numai colorat, ci multicolor. Sa avem o varietate, o diversitate care constituie adevarata bogatie (asta apropo de lucrarea marelui economist englez, ntemeietorul economiei de piata, Adam Smith: Bogatia natiuni/of).

Cu alte cuvinte sau, ca sa ne exprimam altfel (toputitdifferently), sa nvatam ca practic orice cuv nt (poate doar cu exceptia produselor chimice si a altor termeni stiintifici si tehnici) are unul sau mai multe sinonime. Jocul cu sinonimele- nvatarea lor, discriminarea lor (diferentierea n cunostinta de cauza), stabilirea nuantelor precise, a contextelor, a registrelor stilistice/ stilurilor functionale n care se foloseste fiecare dintre ele - poate si chiar trebuie sa devina un hobby agreabil si benefic: sa nu uitam, de pilda, ca pentru a nvinge sotul, sotia sau alt partener de scrabble, ca si pentru a dezlega cuvinte ncrucisate (si oare, ce poate fi mai frumos dec t asta, mai ales n tren, sau pe gradenele tribunelor, n asteptarea nceperii meciului?) un aliat de nadejde l constituie SINONIMELE. si nu numai, asa cum am spus limitativ mai nainte, restr ng nd lucrurile la cuvinte: dimpotriva, sinonimia sintagmelor, expre­siilor, frazelor, replicilor etc. n fond, de multe ori morala unei fabule este sau devine un proverb; altfel spus, ceea ce exprimam printr-o parabola sau fabula se poate formula cel mai concis - si deci mai usor de memorat - ca maxima, proverb, aforism (adica apoftegmatic, zic stilistii).

Deci, sinonimie la toate nivelurile, dar nu numai n cadrul unei singure limbi (de pilda, cea materna, sau cea nvatata), ci n am ndoua. Sper sa nu i se para ciudat ori suspect nimanui, dar eu cred n principiul vaselor comunicante, asa cum afirmam mai nainte, si mai cred ca aceste substante din vasele comunicante trebuie sa fie daca nu identice, cel putin similare, si n orice caz la fel de fluide. Altfel spus, sino­nimia n traducere: seturi de sinonime bine asimilate (asa cum aratam n paragraful anterior), bine grupate, bine stocate pentru a fi usor recuperate oric nd, printr-o simpla apasare pe buton. Asa ne nvata informaticienii din zilele noastre: sa sema­nam din ce n ce mai mult cu calculatoarele (sau invers, sa nu uitam ca aceste com­putere reproduc mai tehnic operatiile facute de mintile cele mai bine organizate).

si, p na vor ajunge si computerele sa traduca bine texte mai ample si mai variate, deocamdata sa folosim noi paralelismul ntre sistemele celor doua limbi puse n cauza: sa tinem ntr-o m neca vocabularul (bine sistematizat) al limbii materne si n cealalta m neca lexicul judicios asimilat al limbii straine. si c nd ntindem m inile, sa fie aproape la fel, sa stie dreapta ce face st ngal Pentru mine traducerea este de multi ani o forma de manifestare (vesnic perfectibila) a sinonimiei bilingve. Repet, sinonimie micro" (la nivelul cuvintelor) p na la sinonimie macro" (la nivelul unei poezii etc.). Spun uneori ca traducerea poeziei este forma suprema de sinonimie pentru ca (asa cum voi arata mai pe larg n manualul de traduceri pe care-l pregatesc), n cadrul acestei faze a procesului de traducere ne exersam mintea sa

XIV

Tilocuiasca un substantiv, sau modificatorul lui, sau pe am ndoua, sau cazul ori ' umarul unuia dintre ele, vreo forma a unui cuv nt sau a unei mbinari de cuvinte /sintagma sau structura) sau a unui grup de cuvinte cu sens deductibil (expresie) au nedeductibil (idiom, expresie idiomatica). Mai mult, daca poezia originala are o rozodie rigida, clasica sau specifica, jocul de-a sinonimele trebuie sa mearga la nivelul ntregului vers, iar c nd mai e vorba si de rima, la nivelul ntregii strofe sau chiar poezii (pentru ca exista si monorima sau alte sisteme complicate, ca ottava rima sau strofa spenseriana practicate de Byron pe parcursul a zeci de mii de _versurj _ si, n paranteza fie spus, traduse tot asa n rom na de Aurel Covaci). si, oric t de incredibil ar parea, si exemplul citat dovedeste ca daca vrei, poti".

Deci, juc ndu-ne de-a sinonimele, câstigam partide de scrabble, dezlegam cuvinte ncrucisate si alte rebusuri, iar n subsidiar nvatam sa si traducem. Sunt sigur ca si dumneavoastra veti mpartasi placerea pe care o am eu de a putea nlocui printr-un sinonim adecvat un cuv nt ori o sintagma care se repeta. (Ah, draga repetitiile si cacofoniile sunt moartea mea!)

Si.'sariu-mi uit vorba, c nd spun sinonimie si ma g ndesc ca si altii la cuvinte, mi amintesc de profesorul Leon Levitchi si de minunata lui carte Sinonime n gramatica limbii engleze. Desi destul de pregatit sufleteste (adica prin frecventarea cursurilor lui, prin conversatii nesf rsite despre gramatica), marturisesc ca si pe mine titlul m-a surprins putin. si totusi, va rog s-o rasfoiti si apoi s-o studiati cu atentie (sper ca editura TEORA s-o publice foarte cur nd) si veti vedea cum mai toate cunostintele noastre de gramatica engleza se pot restructura pe baza ideii de sinonimie grama­ticala. De pilda, daca avem pe someone n paralel, desi mai putin frecvent, cu somebody, de ce sa nu ne g ndim si la nobodysau no onem loc de notanybodysau not anyone (mult mai rar)? lata deci doua perechi de sinonime de natura gramati­cala, fara implicatii deosebite. Dar c nd ne g ndim la formele de exprimare n engleza a lui trebuie" si vedem ca sunt 5-6 verbe si 3-4 locutiuni verbale pentru exprimarea aceleiasi modalitati, si cu tot soiul de diferentieri mai mici sau mai mari si nca astea se pot nvata mai usor, dar sunt si altele mult mai subtile), atunci zicem: Halal sinonime!"

Da, de sinonimie nu putem scapa si atunci trebuie sa o pacalim ca pe un dusman, nvatându-i toate trucurile, toate fineturile, mai ales daca avem nevoie.

Aceasta conceptie fundamentala de sinonimie la toate nivelurile sta la baza formei practice n care se prezinta cheile exercitiilor de traducere si retroversiune din cartea de fata - cu alternative date dupa bara oblica (/) sau (pentru versiunile mai departate) ntre paranteze. Asta poate sa deruteze putin la nceput, poate chiar sa-l enerveze pe vreunul dintre dumneavoastra, dar cu timpul ne deprindem si cu raul de acest fel. Ba chiar, poate deveni o deprindere: obisnuinta de a socoti ca fiecare lucru pe care-l spunem sau scriem se poate exprima si n alt fel sau chiar n mai multe feluri. De pilda, data fiind nclinatia englezilor catre folosirea diatezei pasive, iar a rom nilor catre constructiile reflexiv-pasive (mai ales cu sens impersonal), cele mai simple fraze ^ori propozitii pot avea minimum trei variante si ntr-o limba si n cealalta. Spuneam ca Profesorii care cred ca exista o singura traducere pentru propozitiile dintr-un exercitiu s ca numai ei o stiu, nu prea au mare legatura cu traducerile. Invers, scriitorii si poetii c nd traduc, procedeaza la fel ca si atunci c nd scriu, sterg nd si refac nd la

XV

infinit, demonstreaza si bogatia de mijloace a fiecarei limbi (de pilda si oameni ca Levitchi sau Dutescu demontau" asertiunea ca rom na e mult mai saraca dec t engleza si dovedeau n practica contrariul). si, poate cele mai simple si mai graitoare exemple care-mi vin n minte sunt cele 19 variante pe care le-a dat Eminescu perfection nd ultima strofa din Luceafarul sau cele 10-12-18 variante rom nesti ale cutarei ori cutarei poezii de Baudelaire sau Edgar Poe. Sa nu uitam asemenea exemple, pentru ca sunt prea frumoase! si daca scrisoarea asta pe care v-o adresez, dragi ucenici n ale englezei si traducerii (si probabil si iubitori ai lui Michael Jackson si Heavy Metal), nu e prea sistematica si nici prea bine organizata - acestea fiind doar eufemisme, ca sa nu spun autocritic ca sunt dezorganizat si nesistematic sau digresiv, discursiv, dezl nat etc. - atunci dati-mi voie sa ma ntorc la ideea de sinonimie gramaticala, atrag ndu-va atentia chiar prin fraza aceasta asupra faptului ca am folosit aici o forma elementara de sinonimie: exprimarea pozitivului prin doua negative (av nd un efect de moderatie, aproape ca eufemismul). De fapt, e o metoda destul de simpla de a ne diversifica exprimarea prin trecerea de la o forma negativa la una interogativa sau interogativ-negativa - cu at t mai mult cu c t n traducerea din engleza n rom na suntem adeseori siliti de realitatile limbii sa procedam astfel: ntr-adevar, daca am analiza din punct de vedere gramatical c teva pagini din textele englezesti, am constata doua caracteristici fundamentale, diferite de limba rom na si poate si de alte limbi. Una dintre ele este numarul mic de negatii pro-priu-zise. Foarte multe enunturi negative sunt deghizate de englezi sub forma unor cuvinte care contin explicit sau implicit sensuri negative. Oricare dintre dumnea­voastra, daca sade si cugeta o clipa îsi va aminti ca a nu prinde trenul" este to miss the train, a nu veni la o nt lnire" este to fail (to come) an appointment, un r u nu prea ad nc" este a shallow river, a nu prea vrea sa se duca" este to be reluctant to gos.a.m.d. Din propozitiile si frazele pe care le veti traduce, c nd le veti confrunta cu cheile propuse de mine, veti constata ca n multe cazuri exista cel putin o varianta "deghizat negativa" pentru un enunt negativ.

Ca atare, traduc nd n engleza e bine sa c ntarim fiecare nu" din rom na, sa vedem daca nu putem reda constructia respectiva fie prin cuvinte ca never, nowhere, nobodyeic., fie prin verbe specifice ca to miss si to fail (de ex.: n-a trecut examenul = he failed in his exam), fie prin constructii interogative, uneori foarte curente n conversatie: nu vrei sa bem o cafea?" = Shall we have coffee? Sau: Nu vrei sa deschizi putin fereastra?" = Wouldyou mind opening the window? s.a.m.d.

O alta caracteristica foarte generala a exprimarii englezesti este folosirea mult mai frecventa dec t n alte limbi a constructiilor pasive. Fie din discretie, fie din politete, fie din alte motive, englezii folosesc infinit mai multe structuri pasive dec t noi, si n primul r nd acolo unde nici noi nu exprimam explicit subiectul propozitiei: pe de-o parte n propozitiile impersonale propriu-zise, cu constructii reflexiv-pasive ( se crede ca...", se zvoneste ca...", redate prin it is believed that..., it is presumed/ supposed that..., itis rumoured/saidthat...); pe de alta parte, n propozitii cu dativul reflexiv ( mi s-a spus...", mi s-a povestit...", mi s-a explicat...", redate prin: / was told..., sau it was explained to me/ The explanation was given me/to me that...), n care se poate banui ideea de discretie.

XVI

dOricum am lua-o, ceea ce ne intereseaza n momentul de fata este varietatea posibilitatilor de exprimare. Cu alte cuvinte, daca ne g ndim numai la trecerea de la forma afirmativa la cea negativa sau mai departe, la cele interogativa si intero-gativ-negativa (cu nsusirea buna a paradigmelor specifice, adica a modificarilor de structura - mici n cazul englezei), deja suntem stap ni pe un numar de variante. Este util si adeseori chiar indispensabil sa fim mereu constienti de posibilitatile de schimbare a cuvintelor si chiar a exprimarii n ansamblu pentru ca de multe ori trebuie sa evitam repetitiile etc. (asa cum spuneam si mai nainte).

Dar sa nu uitam celalalt aspect sau, ca sa spun asa, reversul medaliei: daca am nvatat sa transformam propozitiile englezesti de tipul / have been toldsau de tipul Many reforms have been introduced prin constructii rom nesti reflexiv-pasive cu sens impersonal - Mi s-a spus" si respectiv S-au introdus/ facut numeroase reforme", atunci este la mintea cocosului ca trebuie sa ajungem sau sa ne ntoarcem la ele c nd traducem din rom na n engleza si sa nu facem constructii artificiale si mai mult dec t subrede ntr-o engleza d mboviteana" (cum spunea regretatul critic si traducator Nicolae Argintescu-Amza) de tipul *There have been built many blocks sau *// nas been introduced a reform/measure etc. (retineti ca ceea ce este gresit sau neobisnuit ntr-o limba e incriminat de lingvisti prin asteriscul cu care e nfierat-asemenea exemple fiind numite sfa/redexamples - nu chiar branded).

Toate aceste lucruri le-am spus pentru a sublinia nca o data si nca o data necesitatea nsusirii si stocarii n paralel a formelor curente de exprimare n alte limbi, pentru a asigura usor transferul de pe linia nt i pe linia a doua etc. (dar nu pe linie moarta

Tot o chestiune relativ generala pe care vreau sa v-o transmit cu insistentele de rigoare (pentru a putea sa v-o inculc, eventual) este ca ne vom largi capacitatea de asimilare a vocabularului daca vom nvata mai usor procedeele de compunere a cuvintelor n engleza: pe de o parte sistemul din limbile germanice de modificare mai mult sau mai putin substantiala sau chiar totala a sensului unui substantiv, duc nd la traduceri diferite n alte limbi. Exemplul cel mai simplu room - camera, dar bedroom e dormitor, dining-room e sufragerie, dassroom e clasa, drawing-room e salonas etc. Daca ne g ndim mai mult, daca observam cu atentie c teva sute de echivalente ale unor cuvinte rom nesti (si nu numai substantive), vom vedea ca - teoretic cel putin -englezul poate forma orice cuv nt compus vrea, c nd are nevoie, si ca multe din aceste creatii ad-hoc se rasp ndesc si cu timpul intra n vorbirea curenta, deci si n dictionare. Practic vorbind, desi engleza pare at t de moderna si cuprinde creatii lexicale de o diversitate, am putea spune, nspaim ntatoare (pe l nga faptul ca mprumuta orice si de oriunde), procedeele fundamentale de formare a cuvintelor au ramas aceleasi de aproape un mileniu, daca nu chiar mai mult: compunerea si afixatia (adica folosirea prefixelor si a sufixelor, ca si n rom na si alte limbi, cu mentiunea ca n engleza sunt mult mai productive - cam cum ar fi n momentul de fata n rom na prefixele anti-sau neo-si sufixele -itatesl -ism).

Dar at t prefixele c t si sufixele sunt de doua feluri: create n engleza si deci specifice (ca atare trebuind sa fie echivalate altfel n alte limbi - ca prefixele over-, out- sau sufixele -ness, -hood, -ship) sau mostenite de prin elina, latina sau greco-latina, latina medievala s.a.m.d. (pe acestea le avem ndeobste si noi, mai

XVII

ales n limbajul cult, stiintific, specializat - numit astazi ISV, adica International Scientific Vocabulary).

n aceasta privinta si, n treacat fie spus, e vorba de mii, daca nu de zeci de mii de cuvinte, n functie de domeniul la care ne referim), ne lovim cel putin de doua dificultati principale: prima este aceea ca nu toate limbile, si deci nici rom na, au aceleasi prefixe si sufixe sau nu at t de multe ca engleza. Chiar ieri am avut un asemenea exemplu, corect nd tezele de la examenul pentru obtinerea certificatului de traducator. Poate si din cauza contextului insuficient de amplu, propozitia He was outnumbered n-a fost tradusa bine dec t de un singur candidat. Dintre ceilalti, unii n-au cautat deloc cuv ntul n dictionar si au inventat niste aiureli, altii l-au cautat n dictionare prea mici pentru a-l putea gasi, câtiva au luat din dictionare primul sens, cov rsit", coplesit", fara a-l integra n context. De fapt, citind textul n continuare, si reg nd'indu-l, toti candidatii ar fi putut usor sa adapteze sensul de cov rsit" la contextul respectiv: persoana despre care e vorba s-a vazut (pusa n minoritate" ( n alte contexte ar fi mers depasit numericeste", dar aici nu se putea pentru ca era un singur om - deci s-ar fi putut eventual spune s-a trezit singur n fata mai multor dusmani", dar asta ar fi lungit prea mult traducerea). Daca deschidem un dictionar mare sau foarte mare, gasim sute de cuvinte formate cu prefixe ca over-, under-, out-lara echivalente directe n alte limbi. Ce altceva putem face dec t sa le redam prin perifraza", adica alcatuind structuri (pseudonegative, cum spuneam mai sus) de tipul lipsit de...", depasit de..." sau cuvinte cu prefixul sub" - s.a.m.d.

A doua problema de care ne izbim este faptul ca nu cunoastem ntelesul sau utilizarile curente ale unor prefixe sau sufixe din limbile clasice. si uneori nici macar cuvintele sau termenii de larga circulatie. De pilda, am avut o surpriza negativa ntreb ndu-i pe studenti sensul unor termeni gramaticali (dar at t de rasp nditi) ca morfologie", sintaxa", sintagma", adjectiv". Fireste, nici eu nici alti lingvisti, poate, n-am fi nvatat sensul etimologic al elementelor din care se compun asemenea cuvinte daca n-am fi frecventat asiduu dictionarele limbii rom ne, engleze etc. Totusi, cei mai multi dintre noi avem carente fundamentale n materie de latina si probabil totale n materie de elina. Poate sa vi se para ridicol, dar cred ca eu am nvatat majoritatea cuvintelor grecesti pe care le stiu, si mai ales prefixele, traduc nd texte medicale, religioase, de arhitectura - deci specializate - n care terminologia este aceeasi sau aproape aceeasi n mai multe limbi moderne (sau n orice caz este un domeniu de convergenta lexicala ntre engleza si rom na). Cu diferenta ca n scriere, englezii respecta aproape cu sfintenie ortogra­fia din greaca si latina, iar n pronuntare pastreaza ireprosabil accentul din limbile clasice (aceasta se refera si la numele proprii, pe care noi le pocim" dupa modelul francez sau mai stiu eu cum).

Asadar, dragi prieteni care i admirati pe Mircea Eliade si pe Constantin Noica, urmati-le exemplul n nvatarea limbilor straine si acceptati o parafraza a ndemnului pe care l dadea acesta din urma discipolilor lui si care a rodit asa de frumos la marii intelectuali pe care-i avem acum - Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu (sper ca sunt si favoritii dumneavoastra - iar pe Petru Cretia nu l-am mai pomenit pentru ca este chiar specialist n elina si latina): Vreti sa nvatati elina nvatati bine englezeste - caut nd n dictionarele mari si etimologia. Invers, Vreti sa nvatati englezeste? nvatati mai nt i

XVIII

greceste si latineste. Cum o dati, de cultura nu scapati! (Câti dintre noi subscriu la dictonul modern Cu c t suntem'mai multi, cu at t suntem mai culti"?)

Apropo de oameni culti si inculti. Eu cred ca un bun traducator trebuie sa aiba o cultura generala ampla si'foarte diversificata (pentru ca traduc nd texte variate este solicitat sa rezolve o sumedenie de probleme de tot soiul) si sa si-o consolideze zilnic (zi de zi, ceas de ceas si n proportie de masa - iata un cliseu care i poate fi deviza nu neaparat n mod constient, programatic, ca un proiect de studiu, ci mai degraba consult nd dictionarele, enciclopediile si alte materiale de referinta ori de c te ori e nevoie. si, slava Domnului, ca nevoie este mereu. Daca ar fi sa mentionez doar c teva din lucrurile pe care a trebuit sa le verific zilele acestea apropo de cutare sau cutare traducere (apropo de tun - era un banc despre unul care nu stia dec t un singur banc si nu gasea prilejul de a-l plasa n conversatie), as pomeni primul vers din Divina comedie a lui Dante, anii si titlurile poetului italian Silvio Pellico, faptul ca termenul neavenit" se foloseste numai n sintagma juridica nul si neavenit" si nseamna inexistent" (nu cum zic diversi oameni, chiar de nivel universitar, si n locul de maxima raspundere, si anume televiziunea), sensul si pronuntarea exacta a cuv ntului Saliste", ca si etimologia lui, etimologia cuv ntului nasar mba" (pe care dictionarele n-o dau), anul mortii cutarui scriitor, pronuntarea exacta a orasului Montpellier s.a.m.d.

Asta mi aduce aminte de unul din bancurile despre rivalitatea dintre ingineri si arhitecti: inginerul le stie pe toate, si nca ceva pe deasupra, pe c nd arhitectul nu stie nimic, dar le rezolva pe toate. Ei bine, traducatorul e din punctul acesta de vedere un inginer ( inginer al sufletelor" spunea Stalin despre intelectuali!), pentru ca trebuie sa le stie pe toate si nca ceva pe deasupra. (Permiteti-mi sa traduc, totusi, sau sa interpretez: trebuie sa stie ce nu stie sau ce nu stie exact ori perfect, iar pe deasupra trebuie sa stie cum sa si ndrepte aceste lipsuri, adica n ce dictionare, enciclopedii, atlase, ghiduri sau alte carti pline de informatii poate gasi ceea ce i trebuie. Sigur ca tuturor ne lipseste un mare dictionar enciclopedic, cum sunt /.arousse-urile n mai multe volume, dar macar Micul dictionar enciclopedic tot trebuie sa-l consultam).

Mi-as ngadui sa va mai spun acum, fiindca acum mi-a venit n minte, viziunea mea, evident saraca si restr nsa despre informatica sau teoria informatiei asa cum era acum c teva decenii. Astazi ne bazam mult pe computere ca sa faca mai repede ceea ce de fapt facem si noi toti (iar traducatorii simultani, aproape la fel de repede ca si calculatoarele). Daca regula elementara nvatata n clasele primare (orice compozitie trebuie sa aiba o scurta introducere, o tratare ampla si o concluzie concisa) este valabila si pentru alte genuri de lucrari sau scrieri ( n fond si o scrisoare banala, ca si una comerciala, respecta aceeasi regula), atunci s-o privim si din unghiul nostru de vedere. Eu le recomand elevilor si studentilor care au de scris o compozitie la vreun examen (de admitere sau de alt fel) sa exerseze zilnic, adica sa scrie n fiecare zi c te o compozitie de proportii limitate la 30 de r nduri de caiet (300 de cuvinte spun anglo-americanii, care fac toate socotelile dupa numarul de cuvinte), n care sa expuna 10-12-14 idei aranjate de preferinta astfel: o idee foarte generala si o idee generala pentru partea introductiva, 7-10 idei n tratare, dezvoltate sub forma unei fraze pentru fiecare, si 1-2 idei pentru concluzie (eventual repet nd

XIX

ideile din introducere sub o alta forma, pe baza celor demonstrate n tratare. Eu numesc acest procedeu sistemul p lnie" pentru ca porneste de la mai mare catre mai mic (mai de amanunt, particularitati, exemplificare) sau sistemul clepsidra" pentru ca partea a treia poate fi o dezvoltare noua, o noua generalizare, facuta prin extrapolare (de exemplu, de la un personaj asupra caruia ne-am concentrat, la altele similare din aceeasi carte, apoi din alte carti ale aceluiasi autor, sau portretizate de alti autori din aceeasi literatura, apoi si din literatura noastra sau din cea universala etc.; iarasi, extrapolarea se face pe verticala", adica diacronic sau, cu alte cuvinte, de-a lungul istoriei), n felul acesta, se creeaza o baza larga a clepsidrei", la fel ca generalitatile de la care am pornit (deci i spun clepsidra pentru ca este reversibila. Se putea ncepe cu concluzia, trec nd prin tratare si ajung nd la introducere).

Acum, daca tot v-am convins ca acesta este un model (nu neaparat ideal, dar unul dintre ele, cel putin cu valoare provizorie, p na ne faurim altul mai bun) pentru iesirea din criza informationala", sa vedem n ce consta aceasta criza. De obicei nu e vorba de absenta informatiei ci de absenta mijloacelor de informare (un aspect major al crizei noastre intelectuale este faptul ca nu avem n librarii nici o enciclo­pedie, mai nici un dictionar mare, prea putine dictionare mici si mai nici unul specializat). Pe de alta parte, pe plan mondial toata lumea spune ca problema cea mare este abundenta prea mare de informatii, bombardamentul informational", potopul/inundatia/inflatia de informatii" s.a.m.d. ntr-adevar, cu exceptia unor oameni anormali" (adica cei nzestrati cu o memorie formidabila), cei mai multi dintre noi avem o memorie limitata ia un domeniu sau altul. Daca stim toate r urile din Argentina, e greu de presupus ca putem reproduce asa pe loc (stante pede) si tabloul lui Mendeleev sau anii de domnie ai regilor Angliei (si probabil nimeni nu poate enumera si data precis navalirile mai mult sau mai putin barbare pe teritoriul Rom niei). Sigur ca solutia este sa ne documentam mai bine, nainte de a traduce o carte, despre domeniul la care se refera ea. Iar ca sa fim siguri ca vom evita greselile, va trebui sa verificam mereu ortografia unor cuvinte sau a unor nume proprii, sensul unor locutiuni sau citate latinesti, al unor termeni muzicali sau stiintifici etc.

Iar daca e vorba sa memoram anumite lucruri, de pilda, cuvinte, expresii, fraze model sau uzuale, titluri de opere (stiti cum se spune Cenusareasa n fiecare din limbile pe care le cunoasteti?), trebuie sa procedam ca si n cazul invitatiilor pe care le facem: nu putem pofti la masa (ori sa gazduim) mai multi musafiri dec t scaunele pe care le avem (mai ales daca nu stam n bloc si nu putem lua de la vecini). Adica nu ne putem stradui - ori, mai bine zis, ne straduim degeaba - sa nvatam prea multe lucruri daca nu avem loc n cap pentru ele.

Hai sa va mai spun o poveste pe care o socot graitoare. Fiind silit odata sa ascult conversatia dintre doi frati tineri care nu se mai vazusera de multa vreme, am fost uluit de doua lucruri: au vorbit numai despre sportul rege" (nu s-au ntrebat ce mai fac familiile si prietenii din orasele unde locuia fiecare din ei) si stiau la perfectie unul din componentii echipei S.C.P., cine si cum si n ce minut a marcat n meciul din 23 mai cu F.C.B. si cine a ratat a treia lovitura de la 11 m (din penalti, cum ziceau ei) s.a.m.d., iar celalalt i stia la perfectie (chiar si ca pronuntare) pe toti fotbalistii din

XX

campionatul italian. Cuprins de o netarmurita admiratie fata de memoria lor infinit superioara celei pe care mi-o vad parasindu-mi cutia craniana precum r ndunelele toamna, am exclamat mintal: Dar oare ei mai au n cap loc si pentru vreo poezie de Eminescu, vreun citat din Caragiale?" (Asta se petrecea nainte de noul nostru Parlament, care ne umple casa de Catavenci).

Cu alte cuvinte, daca ne-am propus un anumit obiect de studiu, trebuie sa-i rezervam una sau mai multe ncaperi n mintea noastra, sa le amenajam pentru a folosi bine - adica ordonat, sistematic - tot spatiul de care dispunem. Daca tr ntim lucrurile gramada, nu le mai gasim c nd ne trebuie, dar metoda, de pilda de nvatare a cuvintelor, ne ajuta sa folosim acest spatiu, mping nd mai departe aceasta metafora sa pornim de la premisa ca nu ne putem umple de carti si sufrageria si dormitorul si baia si camara, ca avem un spatiu limitat pentru biblioteca si deci trebuie sa facem o selectie riguroasa, sa ne punem c t mai aproape cartile de referinta si sa le ordonam n asa fel nc t sa le putem gasi ntr-o clipa, dupa nevoi. Prin transfer (de notiuni sau imagini), sa nvatam c t mai bine cuvintele, sintagmele, notiunile de prima nece­sitate, datele esentiale despre scriitorii mai importanti, principalele reguli grama­ticale (dar si interdictiile, exceptiile, falsii prieteni"), sa punem alaturi cartile nrudite (adica sinonimele mai apropiate), sa punem l nga enciclopedia savanta si o carte cu imagini, care sa ilustreze evenimentele, persoanele, notiunile din cartea de referinta (traduc: sa avem si un set de exemple mereu la ndem na pentru ilustrarea regulilor gramaticale sau de folosire a cuvintelor) s.a.m.d.

Dragi fani" si fane" ale lui Michael Jackson, Heavy Metal, Gabriel Cotabita Depeche Mode, stimati hardisti, metalisti, rockeri, depechisti-modisti, va rog sa ma iertati daca dupa obiceiul meu de a nu cruta pe nimeni am sa va spun - asa ntre patru ochi - ceva care s-ar putea sa va supere. Daca, ascult ndu-i pe prezentatorii de la radio F n sau Fun (nu Funar) sau Contact sau Sibiu sau Cluj sau Radio Rom nia Cultural, veti afla ca melodia F... my mother" a urcat n top de pe locul 37 n saptam na a treia a lunii martie, pe locul 14 n saptam na a doua a lunii aprilie, iar acum este a doua la concursul interstar de la Pittsburgh si asta pentru ca John Johnes, celebrul baterist al formatiei Alb si Rosu" a emigrat din Rom nia si a fost cumparat cu 127 de mii de dolari pentru a participa la concertele grupului Black Devii" etc., etc., etc. (vedeti sa nu ziceti ca altii eccetera" ci etcetera" = si altele), credeti ca veti putea tine minte aceste lucruri senzationale si coplesitor de impor-'._ tante macar p na la a noua emisiune Vineri noapte n direct" c nd veti afla ca situatia s-a inversat si melodia de pe locul unu a cazut (era sa zic n B) pe locul patru, iar locul ei a fost luat de... pentru ca chitaristul... a trecut de la formatia... la grupul... . pentru suma de... dolari, iar aranjamentul melodiei... n-a mai fost facut de... ci de... si nregistrarea s-a facut n studioul... din orasul...? S-ar putea sa ma nsel eu, cel cu memoria mbatr nita n rele, dar tare ma tem ca ncarc ndu-va mintea cu asemenea amanunte nu numai irelevante, dar si ngrozitor de efemere (Topurile se schimba de la o saptam na la alta, nu? Dar locurile n clasamentul de toamna si de primavara?) n-o sa mai aveti loc pentru lucruri mai durabile, pentru bunuri de folosinta ndelungata", cum sunt cuvintele, expresiile, regulile gramaticale sau stilistice din limba rom na si

XXI

din limbile straine pe care le nvatati. Vorba majurului aceluia, V-am mai spus de o mie de ori si, daca nu v-am spus, v-o repet nca o data": nvatati si pe dinafara, dar nu at t reguli, c t citate - si nu numai din clasici, din piesele lui Shakespeare, din poeziile lui Byron sau ale lui Emily Dickinson, c t din neclasici, din vorbirea de toate zilele si chiar din scrierea de toate zilele: anunturi, afise, reclame, fraze-cheie, clisee verbale si mai ales bancuri, bancuri si iar bancuri. Acestea din urma, poate chiar mai mult dec t citatele celebre, va pot mbogati conversatia, va fac sa pareti mai spirituali (cu costuri financiare sau sociale reduse), ba chiar va pot scoate si din ncurcaturi.

Poate nu va e chiar at t de usor sa nvatati pe dinafara lucruri numai din auzite. E firesc. Deci e bine sa va folositi casetofoanele si aparatura Hi-Fi si pentru a nregistra dialoguri din filme (poate asa o sa ajungeti sa ntelegeti si Twin Peaks", ca eu n-am izbutit) si ascult nd banda de mai multe ori, si mai ales pe segmente mici, ajungeti si sa deprindeti sensul si sa copiati nregistrarea de pe aparatura mecanica pe una mult mai rafinata: urechea dumneavoastra, adica de fapt vreo circumvolutiune-doua de pe undeva din creierasul dumneavoastra (dar, ca sa ma exprim modern, fac nd iar aluzie la prietenii mei cu echipele de fotbal, cu conditia sa mai aveti c teva milioane de megabytes disponibile n hard-diskul de la etajul superior al aparaturii dumneavoastra bio-electronice! Sau va trebui sa va curatati memoria de niste informatii" inutile, degradabile sau perisabile, stocate involuntar sau voluntar n memoria de lunga durata" n locul celei de scurta durata").

De asemenea, sunt convins ca niste exercitii de transcriere dupa nregistrarea de pe banda sau caseta nu v-ar strica - chiar si n celebrul manual Levitchi-Dutescu nvatati limba engleza fara profesor (c nd a aparut, acum vreo trei decenii, unii spuneau fara speranta") sunt exercitii excelente de scriere a textelor (sau de refacere a lor) pe baza transcrierii fonetice! O metoda pe care ati putea s-o aplicati si dumneavoastra, daca ati avea niste transcrieri fonetice la ndem na n orice caz, eu va promit ca veti avea un manual de fonetica (nu numai cu sunetele, ci si cu intonatia) si probabil nsotit de casete sau discuri care sa va ajute sa faceti nca un pas nainte n drumul catre Buckingham Palace si Trafalgar Square. Deocamdata, eu va rog sa fiti c t mai securisti sau urechisti" (mai degraba dec t zvoneri") trag nd cu urechea la orice material vorbit: daca e n engleza ncercati sa-l traduceti n rom na si sa retineti formularile, mai ales care se repeta. Daca e n rom na ncercati sa-l traduceti n engleza. Veti izbuti foarte putin n prima zi, dar veti avea un câstig de 5-10 la suta de la o zi la alta, n functie de c te minute veti consacra acestui exercitiu n fiecare zi. Eu va recomand sa ncepeti cu 5-10 minute si sa cresteti treptat p na la o jumatate de ora (Mai mult e cam prea mult, dupa experienta mea si dupa standardele internationale ale traducerii simultane), n principiu, daca ati practicat un timp exercitiul recomandat anterior, de a numi obiectele, actiunile, notiunile, culorile etc. din jur, daca ati facut zilnic si exercitiul de traducere a g ndurilor, probabil veti reusi la nceput sa traduceti n ntregime cam o fraza din patru sau cinci, si incomplet una sau doua, iar dupa saptam ni de exercitiu veti ajunge sa traduceti n ntregime conversatiile banale (fireste, cu exceptia unor cuvinte mai rare pe care de fapt nici dumneavoastra nu le-ati folosi toata ziua, buna ziua). Poate nu veti izbuti nici sa redati cuvintele propriu-zise dec t n proportie de 70-80 la suta, dar daca veti reda sensul frazelor si contextele, e foarte bine. n general, ncercati sa ncadrati cuvintele n context, sa le

XXII

deduceti sensurile din context si sa reproduceti segmente de conversatie (folosind n special cuvintele cu frecventa mai mare, observate de dumneavoastra si nvatate ca atare), nvatati pe dinafara asemenea segmente, precum si segmentele care contin adjective, substantive, verbe cu probleme", adica acelea care au microcon-texte diferite de cele din rom na - de exemplu, prepozitiile care preced numele zilelor, ale partilor zilei sau cele care urmeaza adjectivelor din seria caracteristic" si din seria specific" (observ nd ca n rom na primele sunt urmate de pentru, iar celelalte de dativ, pe c nd n engleza primele sunt urmate de of, iar celelalte de f o). Descoperiti singuri care va sunt lacunele n aceasta privinta si ncercati sa nvatati nu cuvinte izolate, ci asemenea secvente sau segmente.

si, cu riscul ( asumat") de a ma repeta, atrag atentia asupra sinonimiei: pentru ca va veti plictisi sa repetati aceleasi cuvinte, ncercati sa va amintiti ca, de pilda efort" are si sinonimele stradanie", sfortare", straduinta" etc., ca nainte de a importa din Anglia verbul a realiza" cu sensul de a-si da seama", noi, rom nii, eram foarte multumiti si chiar fericiti c nd ne dadeam seama de realitati (si nu ne straduiam sa vorbim fifty-fifty" n genul Gagiul n-a realizat ca pipita vrea sa-l traga-n piept"). Dar nu ma refer numai la sinonimia lexicala ci si la cea gramaticala Ca sa dau un singur exemplu, si tot n foarte dificila limba rom na (pare-se din ce n ce mai slab cunoscuta de noi, nca de c nd Rom nia a devenit o tara n curs de subdezvoltare"), frazele conditionale se pot exprima n 4-6 feluri diferite n rom na Daca stiam/ Sa fi stiut/ Daca as fi stiut ca nu vine cu trenul ala, nu-l mai asteptam/ nu l-as mai fi asteptat ieri trei ore degeaba la gara"-fraza mea favorita pentru ca, pe de o parte, demonstreaza imposibilitatea traducerii directe, n pripa, iar pe de alta parte arata ca sunt 6 variante posibile, dintre care cea mai frecventa n conversatii este cea familiara: Daca stiam... nu-i asteptam...). P na si engleza, chiar asa rigida ca sintaxa cum e, totusi are variante de exprimare gramaticala - de exemplu, sinonimia formelor de viitor: nedefinit, modal, apropiat - vreo 6 cu totul.

Deci, nca un cuv nt-cheie: sinonimia (dar sa nu uitam legatura acesteia cu contextul: forma familiara vine n contradictie cu limbajul academic si, evident, viceversa).

Pentru a retine mai usor unele lucruri care merita sa fie nvatate pe dinafara, cautati sa stabiliti si unele asocieri normale: grupati cuvintele care rimeaza pentru a va nsusi pronuntarea lor; grupati exceptiile de la reguli (de pronuntare, de gramatica etc.) cu prototipul regulat, cu cuv ntul cel mai usor de retinut; procedati la fel si n scris pentru a retine omografele si a le deosebi de omofoni si omonime propriu-zise. Grupati, de asemenea, nume de scriitori cu titluri de opere, cu personaje din acestea, cu localitati, ; nume de teatre, hoteluri mai bine cunoscute, pentru ca si acestea vor avea pentru dumneavoastra o valoare destul de mare, fie n conversatia de salon, fie pentru fixarea unor cunostinte, chiar pentru exemplificarea unor reguli etc., atunci c nd veti deveni si dumneavoastra profesori.

Mai notati-va si nume proprii auzite prin filme (englezii au un stoc mult mai limitat, americanii nu cunosc limite nici n aceasta privinta, orice combinatie de 3-5 litere poate deveni nume de botez - dupa cum vedem si auzim zilnic).

si, sa nu uitam ca exista si tot felul de jocuri - cuvinte ncrucisate, rebusuri, prin reviste, ziare (chiar si n Capcanele limbii engleze de Bantas si Radulescu). De ce sa

XXIII

nu nvatam limba engleza c nt nd" (cum se spunea pe vremuri), juc nd, cert n-du-ne, njur nd s.a.m.d.? Acum ca avem multi dintre noi c te un pisoi (vreau sa zic PC - Personal Computer - si aveti grija sa nu adaugati si R!), faceti-va si altfel de jocuri dec t cele programate n mod obisnuit: notati-va pronuntari (macar aproxi­mative) de nume proprii si mai ales de cuvinte, nmagazinati-le (salvati-le) si aranjati-le ntr-o ordine oarecare (listati-le), apoi testati-va memoria, verific nd daca le mai stiti ortografia. Luati-va la ntrecere cu bitii si octetii la verbele neregulate, la personajele dintr-o carte, la numeralele ordinale si chiar la zilele saptam nii, la titlurile operelor cutarui dramaturg sau romancier, la statele din SUA, comitatele din Anglia, lista presedintilor americani, a formatiilor de hard-rock (sau de soft-rock" daca si softistii or fi av nd un grup preferat).

Sigur ca eu personal as prefera ca n exercitiile de pronuntare, gramatica compozitie si mai stiu eu ce, sa acordati mai multa importanta lucrurilor mai putin efemere,' sau chiar perene, cum se spune foarte des, adica valorilor durabile: personaje, citate, versuri, titluri, nume de locuri - din romane, piese de teatru, muzica, arte plastice etc. De exemplu, ncercati sa descoperiti semnificatia unor nume proprii: veti observa usor ca unele personaje ale lui Shakespeare sau Dickens au un sens si deci contin o aluzie, o ironie, uneori destul de transparenta: ca sa dau un singur exemplu, n romanul Vremuri grele al lui Dickens, orasul se numeste Coketown - nu de la Coca-Cola, ca nu era pe vremea aia, ci de la cocs- deci orasul carbunelui, iar personajele negative se numesc Gradgrind, care sugereaza ideea de stoarcere sau macinare, si Bounderby, care deriva de la cuv ntul bounder = ticalos, jigodie. Cautati semnificatia acestor nume. Distrati-va si mai tare caut nd sursa numelor unor scriitori. Daca pe doi frati i cheama Mielusel (Lamb), daca pe un romancier celebru l cheama Aghiuta (Dickens), iar altul e scotian p na si ca nume, iar pe Shakespeare l ironizau contemporanii pentru ca numele lui nsemna scutura lance", va las placerea de a afla singuri ce nseamna numele autorului romanelor dupa care s-a facut serialul TV Familia Palliser", Anthony Trollope! lata materie prima pentru jocuri - eventual cuvinte ncrucisate, ( n cariera mea didactica, singurul copil pe care l-am putut nvata ceva a nceput sa suporte mai bine lectiile c nd am introdus n ele lucruri amuzante: i dadeam sa traduca fraze absurde, sa nege _ realitati evidente s.a.m.d. ncercati si dvs., poate merge).

Deci, exercitii putem gasi, si de toate felurile, asa ca sa ne folosim fiecare dintre noi imaginatia si inventivitatea si sa fim pedagogi cu noi nsine, nu numai cu altii, verific nd pe parcurs si care ne sunt punctele slabe si care sunt remediile cele mai potrivite pentru imperfectiunile noastre. De altfel, nu e rau sa facem din c nd n c nd bilanturi provizorii: sa ncercam sa vedem ce romane de Walter Scott cunoastem si, uit ndu-ne ntr-o lucrare de referinta - un dictionar literar sau o istorie literara - sa vedem pe care ar trebui sa-l mai citim. Sa vedem daca putem grupa piesele lui Shakespeare n tragedii, cronici" (piese istorice), comedii si feerii" (piese senine) -si sa ne ntrebam daca am citit sau vazut la teatru ori la televizor macar una reprezentativa pentru fiecare categorie.