Prepozitii si grupuri prepozitionale adnominale

Prepozitii si grupuri prepozitionale adnominale

Tabla de materii

0. Introducere
1. Caracteristici generale ale prepozitiilor din limba romāna

1. 1. Prepozitii lexicale vs. prepozitii functionale

1. 2. Prepozitiile si articolul hotarāt

1. 3. Prepozitiile si cazul

1. 3. 1. Prepozitii lexicale care impun cazul acuzativ

1. 3. 2. Prepozitii lexicale care impun genitivul sau dativul

1. 3. 3. Prepozitiile functionale ca marci cazuale

2. Prepozitiile si grupurile prepozitionale lexicale

2. 1. Grupurile prepozitionale lexicale subcategorizate

2. 1. 1. GP lexicale subcategorizate de nume deverbale

2. 1. 2. GP lexicale subcategorizate de nume relationale

2. 2. Grupurile prepozitionale lexicale nesubcategorizate

2.3. GP lexicale nesubcategorizate ca adjuncti interni vs. externi GD-ului

2. 3. 1. GP lexicale nesubcategorizate ca adjuncti interni GD-ului

2. 3. 2. GP lexicale nesubcategorizate ca adjuncti externi GD-ului

3. Prepozitiile si grupurile prepozitionale functionale

3. 1. Grupurile prepozitionale functionale īn de

3. 1. 1. Tipul o usa de biserica

3. 1. 2. Tipul o floare de colt

3. 1. 3. Tipul un kilogram de mere

3. 1. 4. Tipul douazeci de oameni

3. 1. 5. Tipul prostul de Ion

3. 2. Grupurile prepozitionale complexe introduse de o prepozitie functionala

4. Concluzii

5. Referinte bibliografice

0. Introducere

Ļn capitolul de fata, vom analiza GD-urile care cuprind un GP adnominal. Vom folosi termenul de GD complex pentru a desemna aceste constructii. Luīnd ca punct de plecare proprietatile specifice ale prepozitiilor din limba romāna, vom oferi, īn prima sectiune a acestui capitol, o caracterizare generala a acestor elemente (vezi § 1). Mai precis, vom distinge, īn functie de cīteva criterii, prepozitiile lexicale de cele zise functionale (vezi § 1.1.); vom analiza, īn continuare, comportametul articolului definit īn combinatia cu prepozitia (vezi § 1.2.); vom distinge apoi doua clase de prepozitii lexicale īn functie de cazul pe care acestea īl impun numelui cu care se combina (vezi 1.3.): cele care impun acuzativul (vezi § 1.3.1.) si cele care impun genitivul sau dativul (vezi § 1.3.2.). Prepozitiile functionale vor fi analizate ca marci cazuale (vezi § 1.3.3.). Īn a doua sectiune, vom analiza constructiile īn care GP-urile adnominale sunt introduse de una dintre prepozitiile din clasa celor lexicale (vezi § 2.); doua situatii distincte vor fi īnregistrate: (i) cazuri īn care prepozitiile sunt subcategorizate (vezi § 2.1.) fie de un nume deverbal (vezi § 2.1.1.), fie de un nume relational (vezi § 2.1.2.), (ii) cazuri īn care prepozitiile nu sunt subcategorizate, ci numai proiecteaza adjuncti ai GD-ului (vezi § 2.2.). Īn a treia sectiune a acestui capitol (vezi § 3.), ne vom concentra atentia asupra cazurilor īn care GP-urile adnominale sunt introduse de prepozitia functionala de, care, la fel cu prepozitiile lexicale, poate sau nu poate fi subcategorizata de centrul GD-ului complex (vezi § 3.1.). Mai multe tipuri de constructii nominale īn de vor fi analizate: tipul o usa de biserica, un drum de munte (vezi § 3.1.1.), tipul o floare de colt (vezi § 3.1.2.), tipul un kilogram de mere, un soi de mere (vezi § 3.1.3.). Tipurile douazeci de oameni si, respectiv, prostul de Ion vor fi analizate īn capitolele X (vezi Ion Giurgea) si Y (vezi Ruxandra Visan). Īn ultima parte a acestei sectiuni, vom analiza cīteva cazuri speciale, īn care prepozitia functionala de (si, uneori, pe) se combina cu GP-uri proiectate de prepozitii lexicale, dīnd nastere asa-ziselor prepozitii complexe (vezi § 3. 2.).

1. Caracteristici generale ale prepozitiilor din limba romāna

Prepozitiile constituie o clasa relativ īnchisa de elemente cu grad variabil de gramaticalizare, ai carei membri pot fi caracterizati īn mod asemanator cu cei ai altor clase lexicale (verbe, nume, adjective, adverbe), anume de a fi capuri care se pot combina cu un complement de natura variata (dar īn special nominala) proiectīnd astfel un grup prepozitional. Ele functioneaza fie ca predicate independente, exprimānd de obicei relatii circumstantiale (spatiale: ., locative: ., cauzale: .), dar nu numai (vezi prepozitia cu), fie sunt subcategorizate de un element din structura īn care apar (a crede īn → credinta īn, a lupta īmpotriva → lupta īmpotriva, a opta pentru → optiunea pentru), fie apar din motive pur structurale, raspunzīnd unor constrīngeri impuse de contextul īn care apar (vezi, īn acest sens, prepozitiile care functioneaza ca marci cazuale : o carte a doi copii, o usa de biserica, atribuirea (de burse) la zece elevi). Potrivit acestor distinctii, se vorbeste, īn general, de existenta a doua clase de prepozitii: prepozitii lexicale si prepozitii functionale.

1. 1. Prepozitii lexicale vs. prepozitii functionale

Prepozitiile lexicale se caracterizeaza printr-un sens plin, fiind predicate ce pot aparea, de obicei, dupa copula:

a. Jucaria este din plus. a'. jucaria din (de + īn) plus

b. Casa este līnga plaja. b'. casa de līnga plaja

c. Tratamentul este īmpotriva gripei. c'. tratamentul īmpotriva gripei

GP-urile proiectate de o prepozitie lexicala pot functiona fie ca argumente (i.e. sunt subcategorizate de centrul GD-ului complex), fie ca adjuncti. Īn cazurile īn care sunt subcategorizate, alegerea uneia sau alteia dintre prepozitii depinde de o trasaturile semantice ale numelui care o selecteaza. Prin urmare, alegerea unei prepozitii subcategorizate de catre centrul nominal este constrīnsa, pe cānd acelasi nume se poate combina cu mai multe prepozitii nesubcategorizate. Compara (2) cu (3):

Goana dupa / *la / *catre / *spre succese usoare este proprie persoanelor superficiale.

Īntīlnirile dupa / la / spre prīnz i-au stricat tot programul lui Ion.

De asemenea, este de notat ca prepozitiile subcategorizate nu se pot combina cu o prepozitie functionala (4), pe cīnd cele nesubcategorizate se pot (5) :

*Goana de dupa succese usoare este proprie persoanelor superficiale.

Īntālnirile de dupa / de la prīnz i-au stricat tot programul lui Ion.

Prepozitiile functionale, care sunt īn numar foarte redus, nu au statut de predicat si, īn consecinta, nu pot aparea dupa copula:

a. *Acest pui este de caprioara. a'. acest pui de caprioara

b. *Aceasta fata este de masa. b'. aceasta fata de masa

La fel ca prepozitiile lexicale, prepozitiile functionale pot introduce fie complemente (cf. (7)), fie adjuncti (cf. (8)):

Anul acesta a avut loc o atribuire de medalii victimelor revolutiei.

Am petrecut o vacanta de vara minunata.

Membrii acestei clase au toti un corp fonetic (foarte) redus (alcatuit din maximum 1-2 foneme), apropiindu-se din aceasta perspectiva de clitice. Prepozitiile functionale au capacitatea de a se combina cu cele lexicale atunci cīnd acestea introduc un adjunct. Īn acest caz, prepozitiile functionale ocupa prima pozitie īn structura rezultata (vezi si § 3.2. mai jos) :

a. am pus cartea pe masa a'. cartea de pe masa

b. *cartea pe de masa

Proprie anumitor prepozitii din aceasta subclasa este posibilitatea de a asigura, īn anumite conditii, rolul de cvasi-marci cazuale; a, de pilda, poate marca genitivul (cf. (10)), iar la dativul (cf. (11)):

Emisiunea a fost dedicata cazului unei mame a sapte copii.

Semestrul acesta s-a asigurat distribuirea cartilor numai la zece elevi.

1. 2. Prepozitiile si articolul hotarīt

O proprietate speciala a prepozitiilor care cer acuzativul o constituie faptul ca acestea se pot construi, īn anumite conditii, cu nume fara articolul hotarīt[2]. Acest fenomen corespunde mai multor situatii.

1. 2. 1. Caderea articolului hotarīt cu nume avīnd interpretare definita

♦ Datele

Prima situatie este reprezentata de cazurile īn care articolul definit este exclus pe un nume care nu comporta nici un constituent adnominal (12):

a. o plimbare īn parc

b. *o plimbare īn parcul

Atragem atentia asupra faptului ca interpretarea exemplului (12a) este de tip definit. Altfel spus, omiterea articolului definit nu implica si pierderea trasaturilor [+ definit] ale acestuia :

o plimbare īn parc [+ definit]

Cīnd numele este īnsotit de un constituent adnominal (adjectival, prepozitional ori frazal), articolul devine obligatoriu (14) :

a. o plimbare īn parcul īnverzit a'. *o plimbare īn parc īnverzit

b. o plimbare īn parcul cu castani b'. *o plimbare īn parc cu castani

c. o plimbare īn parcul īn care mergeam cu bunicii c'. *o plimbare īn parc īn care.

Aceasta restrictie se manifesta nu numai īn grupul nominal (i.e. cu GP adnominale), ci si īn grupul verbal (15) :

a. M-am plimbat īn parc.

b. *M-am plimbat īn parcul.

c. M-am plimbat īn parcul īnverzit.

Acest fenomen nu se regaseste īn alte limbi romanice ((16) - (18)), germanice ((19)) ori slavice ((20)) :

(16) F a. une balade dans le parc / dans le parc central

b. *une balade dans parc

(17) I a. una passeggiata nel parco / nel parco grande

b. *una passeggiata in parco

(18) S a. He puesto el libro sobre la mesa / sobre la mesa (roja)

b. * He puesto el libro sobre mesa.

(19) E a. a walk in the park / in the central park

b. *a walk in park

(20) B a. Otpraviam se kam masata / tservenata masa.

b. *Otpraviam se kam masa.

Acest fenomen este īnsa este īntīlnit īn albaneza īn conditii similare cu cele din romāna ((21)):

a. Vuri librin mbi trapezė / *Vuri librin mbi trapezėn.

c. Vuri librin mbi trapezėn qė bėri gjyshi.

♦ Exceptii

Doua exceptii de la aceasta regula pot fi īnregistrate ; prima este reprezentata de prepozitia cu, atunci cīnd introduce un obiect cu valoare generica (22)[4] sau cu sens instrumental (23) ; a doua de prepozitia compusa de-a (24) :

a. jocul cu copiii a'. *jocul cu copii

b. plimbarea cu parintii b'. *plimbarea cu parinti

c. saritura cu coarda c'. *saritura cu coarda

a. operatia cu bisturiul a'. *operatia cu bisturiu

b. scrisul cu creionul b'. *scrisul cu creion

a. jocul de-a hotii (si vardistii) / scoala / detectivii

b. *jocul de-a hoti (si vardisti) / scoala / detectivi

♦ Analiza

Aceasta proprietate generala a prepozitiilor din romāna poate fi analizata ca un tip anume de incorporare / fuziune. Mai precis, 'caderea' articolului definit precedat de prepozitie poate fi īnteleasa ca o operatie morfosintactica de contopire (i.e. incorporare) a doua capuri (i.e. categorii de nivel X⁰) al carei rezultat este un cap complex (deci tot un element de nivel X⁰) continīnd trasaturile capetelor initiale, ca īn reprezentarea de mai jos:

a. GP b. GP

P° GD P° GD

D° N° P° D° D° N°

Acest proces are loc daca si numai daca cel putin doua conditii sunt respectate :

(i) absenta modificatorilor īn cazul numelor cu interpretare definita.

(ii) caracterul sufixal al articolului definit. Aceasta din urma conditie poate fi interpretata ca fiind necesara din moment ce fenomenul pe care īl descriem nu caracterizeaza si articolul indefinit, care nu are statut sufixal īn romāna, ci este proclitic:

plimbarea īntr-un parc (despre care mi-au vorbit niste colegi)

(iii) faptul ca acest fenomen are loc īn general cu nume la singular poate fi īnteles ca o a treia conditie. Mai exact, caderea articolului cu nume avīnd interpretare definita se petrece īn special atunci cīnd acestea sunt la singular (vezi exemplele de mai sus) ; cīnd acestea sunt la plural, interpretarea nedefinita nu este exclusa, ci, dimpotriva, este preferata, ca īn exemplele (27) de mai jos :

a. am vorbit despre filme

b. am aranjat cartile pe rafturi

1. 2. 2. Absenta articolului cu nume avīnd interpretare nedefinita

A doua situatie este reprezentata de cazurile īn care articolul este exclus pe un nume care poate comporta un constituent adnominal (īn general GA ori GP) :

a. o casa cu gradina tropicala

b. o casa cu acoperis de tigla

Atragem atentia asupra faptului ca interpretarea exemplelor (28) este de tip nedefinit, iar modificatorul numelui denota un anume fel de casa, de gradina etc.

Astfel de constructii pot aparea īn diverse pozitii sintactice : (i) pozitie argumentala : subiect (29a), obiect direct (29b), obiect indirect / prepozitional (29c), element predicativ suplimentar (29d) ; (ii) pozitie non argumentala : adjunct (29e) :

a. Casa de munte pe care am vizitat-o data din secolul 19.

b. Am vizitat o casa de munte (din secolul 19).

c. Au vorbit despre o casa de munte (din secolul 19).

d. L-au numit director de fabrica.

e. Mi-am petrecut vacanta cu familia īntr-o casa de munte (din secolul 19).

Spre deosebire de constrīngerea descrisa īn sectiunea precedenta, acest fenomen se regaseste si īn alte limbi romanice ((30) - (32)) ori germanice ((33)) :

(30) F une maison avec jardin (tropical)

(31) I una casa con giardino (tropicale)

(32) S una casa con jardķn (tropical)

(33) E a house with (big) windows

Caderea sau absenta articolului dupa prepozitie nu este functie de distinctia lexical - functional evocata īn sectiunea anterioara. Altfel spus, acest fenomen are loc īn egala masura si cu prepozitiile lexicale ((34a-b)), si cu prepozitiile functionale ((34c)) :

a. o palarie cu boruri

b. un tratament pentru raceala

c. o vacanta de vara

Fenomenul tine īnsa cont de regimul cazual pe care īl impune prepozitia complementului sau (vezi mai sus nota 3 si mai jos sectiunea 1. 4.). Cu alte cuvinte, prepozitiile care se construiesc cu acuzativul admit caderea articolului, pentru ca acest caz nu se realizeaza morfologic pe articol īn limba romāna (35). Spre deosebire de acestea din urma, prepozitiile care se construiesc cu genitivul sau cu dativul nu admit absenta articolului, pentru ca acest caz trebuie sa se realizeze morfologic īn limba romāna, īn speta pe articol (36) :

o lupta pentru drepturi (egale)

a. o lupta contra / īmpotriva privilegiilor īnvechite

b. *o lupta contra / īmpotriva privilegii īnvechite

1. 3. Prepozitiile si cazul

Se admite īn general ca prepozitia este o categorie caracterizata prin trasaturile [-N, -V] si ca, īn virtutea primeia dintre trasaturi, i.e. de a fi [-N], are uneori capacitatea de a atribui caz, la fel cu verbul. Prin urmare, se poate spune ca rolul prepozitiilor īn constructiile de care ne ocupam īn lucrarea de fata este de a atribui caz numelui cu care se combina.

Īn ce priveste termenul de Caz, trebuie distinse, īn cadrul teoretic pe care-l adoptam aici, doua acceptii ale acestuia:

(i)         cea de Caz inerent

Cazul inerent este asociat īntregului grup prepozitional atunci cīnd acesta din urma este subcategorizat de centrul la care se ataseaza. Īn astfel de situatii, prepozitia nu atribuie ea īnsasi caz si rol tematic complementului sau (aceasta functie fiind īndeplinita de centrul la care se ataseaza grupul prepozitional), ci nu face decīt sa le transmita complementului sau. A se nota ca numai verbul poate atribui caz inerent complementului sau. Īn cazurile īn care centrul constructiei complexe este un nume, se vorbeste de caz structural (vezi paragraful urmator) :

(Studentii) alearga dupa succese (usoare).

+K / +Ө +K / +Ө

(ii)       cea de Caz structural

Cazul structural este asociat numai complementului prepozitiei (si nu īntregului grup prepozitional) īntr-una dintre situatiile urmatoare :

● fie cīnd grupul prepozitional nu este subcategorizat de centrul la care se ataseaza ; īn aceasta situatie, prepozitia atribuie atīt caz (structural) complementului sau, cīt si rol tematic :

(Mi-am cumparat) o casa cu gradina (tropicala)

+K / +Ө

-K / - Ө

● fie cīnd grupul prepozitional este subcategorizat de centrul la care se ataseaza, īnsa acesta din urma este un nume (i.e. categorie avīnd trasaturile [+N ; -V]) care nu poate atribui caz ; īn aceasta situatie, prepozitia atribuie numai caz (structural) complementului sau, dar nu si rol tematic (acesta fiind mostenit de la centrul nominal si transmis prin intermediul prepozitiei) :

alergatul dupa succese (usoare)

-K / +Ө +K / -Ө

Din punctul de vedere al morfologiei cazuale, exista, īn limba romāna, doua tipuri de prepozitii : cele care se construiesc cu acuzativul si cele care se construiesc cu genitiv-dativul.

Īn clasa prepozitiilor lexicale exista o subclasa care se construieste cu acuzativul si o alta care se construieste cu genitiv-dativul.

Spre deosebire de prepozitiile lexicale, prepozitiile functionale se construiesc numai cu acuzativul.

1. 3. 1. Prepozitii lexicale care impun cazul acuzativ

Majoritatea prepozitiilor lexicale ale limbii romāne se combina cu un nume īn acuzativ (pentru, spre, la, cu, dupa, īnspre, fara, līnga etc.), fie ca acesta face parte dintr-un grup prepozitional cu statut de argument (i.e. subcategorizat) (40), fie dintr-un grup prepozitional cu statut de adjunct (i.e. nesubcategorizat) (41) :

a. lupta pentru independenta

b. jocul cu copiii

c. apartenenta la Romānia

a. o casa cu gradina (tropicala)

b. o vacanta de vara

c. o cabana fara ferestre (noi)

d. un muzeu pentru deportati

1. 3. 2. Prepozitii lexicale care impun genitivul sau dativul

Mai putin numeroase decīt prepozitiile care se construiesc cu acuzativul, prepozitiile care impun cazul genitiv sau dativ complementului lor pot fi īmpartite īn doua clase :

● prepozitii simple (gratie, multumita, datorita), provin īn general din nume sau sunt īmprumutate din alte limbi :

a. succesele gratie iscusintei

b. eforturile datorita bunavointei / motivatiei

● prepozitii / locutiuni prepozitionale 'articulate', provenite īn general din adverbe care comporta particula sufixala -a / -ul ce poate fi asimilata articolului definit. Prezenta articolului hotarīt este corelata cu asignarea genitivului care, īn general, are loc exclusiv īn context nominal:

a. lupta īmpotriva / contra mentalitatilor īnvechite

b. mersul īn josul apei

Daca numele guvernat de o prepozitie din aceasta clasa este precedat de un determinant care nu poate lua cazul genitiv, atunci inserarea unui prepozitii functionale care se construieste cu acuzativul este obligatorie (vezi si paragraful urmator):

a. lupta īmpotriva a ceea ce s-a īnradacinat īn mintile oamenilor

b. un leac contra a trei boli

1. 3. 3. Prepozitiile functionale ca marci cazuale

Se poate vorbi de un acuzativ structural atunci cīnd prepozitia apare din motive functionale, i.e. pentru a legitima numele pe care-l introduce īntr-o anume configuratie. Īn astfel de cazuri, nu se poate spune ca prepozitia proiecteaza un grup prepozitional. Cu alte cuvinte, aparitia acesteia nu schimba statutul de GD al constructiei nominale pe care o preceda.

Acest lucru este evident, īn primul rīnd, īn constructiile complexe al caror centru este reprezentat de nume deverbale. Acestea mostenesc structura argumentala a verbului de la care sunt derivate, īnsa nu pot atribui caz (din cauza ca nu mai sunt categorii de tip [-N, +V], ci de tip [+N, -V]) si, prin urmare, au nevoie de un alt element, īn speta prepozitia functionala de, care sa legitimeze argumentul mostenit de la verb.

Admitem, īn acest caz, ca de nu este o 'adevarata' prepozitie, ci mai degraba o realizare morfologica a Cazului (i.e. o marca de Caz):

Au atribuit burse studentilor merituosi.

a avut loc o atribuire de burse studentilor merituosi

GV (46') GD

V GK D GN

K GN N GK

N K GN

N

atribuit ACC burse o atribuire de burse

Un fenomen comparabil se poate observa īn sintagmele complexe īn care constituentul adnominal este marcat de genitivul / dativul morfologic (47) : cīnd constituentul adnominal este precedat de un determinant invariabil, i.e. care nu poate fi marcat de genitivul / dativul morfologic, inserarea lui a sau la invariabil este obligatorie (48) (vezi si exemplele (44) de mai sus) :

a. tatal copiilor

b. atribuirea de burse studentilor

c. a apartine unor clase

a. tatal a trei copii

b. atribuirea de burse la zece studenti

c. apartenenta la doua clase

Admitem, si īn aceste cazuri, ca a si la sunt realizari morfologice ale Cazului.

2. Prepozitiile si grupurile prepozitionale lexicale

Vom analiza īn continuare GP-urile adnominale proiectate de o prepozitie lexicala. Asa cum am spus mai sus, acestea pot functiona fie ca argumente, fie ca adjuncti ai GD-ului. Statutul acestora depinde īn mare parte de proprietatile sintactice, semantice si lexicale ale numelui centru de GD complex.

Printre numele care se combina cu un argument putem cita : numele abstracte deverbale : goana, calatorie, plimbare, credinta, privire, observatii, lamuriri ; numele relationale : frate, tata, unchi, var ; numele iconice : fotografie, imagine, portret ; numele clasificatorii : conceptul, notiunea, categoria.

Numele care denota obiecte se combina numai cu adjuncti : sat, casa, ceasca, om, barbat, pod etc.

2. 1. Grupurile prepozitionale lexicale subcategorizate

GP adnominale al caror centru este reprezentat de o prepozitie lexicala pot introduce argumente ale numelui de care depind. Structura acestor GD complexe este urmatoarea:

(i) GD

D GN₁

N₁ GP

P GN₂

N₂

goan_i-a u_i dupa succese

un leac pentru gripa

2. 1. 1. GP lexicale subcategorizate de nume deverbale

Numele deverbale sunt numele provenite de la verbe (i.e. nominalizari). Acestea mostenesc toate proprietatile verbului de la care sunt derivate, mai putin pe aceea de a atribui caz (cf. § 1.4. mai sus si, respectiv, § 3. mai jos). Prin urmare, argumentele de tip GP ale verbelor se mostenesc īn trecerea la GD-ul complex. Compara structurile cu verbe din (49) cu cele din (50), unde GP-urile functioneaza ca argumente ale numelor deverbale.

De asemenea, argumentele din structura verbala pastreaza rolurile tematice si īn structura nominala īn care sunt transpuse. Acestea sunt atribuite de centrul la care se ataseaza GP-ul adnominal si sunt transmise prin intermediul prepozitiei complementului acesteia (vezi si mai sus, exemplele (37) si (39)) :

a. Studentii se orienteaza catre / spre profesii de viitor.

[Agent] [Ţinta / Scop]

b. Unii oameni cred īn superstitii.

[Experimentator] [Sursa]

a. orientarea (studentilor) catre / spre profesii de viitor

[Agent] [Ţinta / Scop]

b. credinta (unor oameni) īn superstitii

[Experimentator] [Sursa]

Fiind mostenite de la verbul-baza (i.e. subcategorizate), prepozitiile care introduc argumentul adnominal nu pot comuta cu altele:

a. *orientarea (studentilor) la / pentru / īn profesii de viitor

b. *credinta (oamenilor saraci) līnga / spre Dumnezeu

Exista īnsa si cīteva cazuri īn care prepozitia din GV poate sa nu se mai regaseasca īn GD-ul complex. Aparitia unei alte prepozitii se coreleaza, īn acest caz, cu o citire diferita (vezi paragrafele de mai jos, citirile de tip eveniment vs. rezultat):

a. īmi amintesc despre / de tine

b. amintirile despre / cu tine b'. *amintirile de tine

Alteori, prepozitia nu apare īn structura cu verb, ci numai īn cea cu numele derivat de la verb (vezi § 3. unde vor fi analizate prepozitiile functionale) :

a. (tezaurul) apartine Romāniei

b. apartenenta (tezaurului) la Romānia / *Romāniei

Īn ce priveste interpretarea numelui deverbal, aceasta poate fi de mai multe tipuri:

2. 1. 1. 1. Eveniment

Acest tip de lectura trebuie īnteles ca proces abstract / generic a carui desfasurare nu este raportata la vreun reper cronologic.

Īn aceasta interpretare, numele centru se caracterizeaza prin urmatoarele constrīngeri:

a) nu pot aparea decīt la singular; forma de plural este posibila, īnsa corespunde unei alte lecturi (vezi mai jos, ex. (68)) :

a. Bugetarii lupta pentru salarii mai mari.

b. lupta bugetarilor pentru salarii mai mari

c. *luptele bugetarilor pentru salarii mai mari (OK cu alta interpretare)

d. *lupte ale bugetarilor pentru salarii mai mari (OK cu alta interpretare)

a. Oamenii mediocri fug / gonesc dupa succese facile / glorie

b. fuga / goana oamenilor mediocri dupa succese facile / glorie

c. *goanele oamenilor mediocri dupa succese facile / glorie

d. *goane ale oamenilor mediocri dupa succese facile / glorie

a. Mistretii se vāneaza cu arcul.

b. vānatoarea / vānarea / vānatul mistretilor cu arcul

c. *vānatorile mistretilor cu arcul (OK cu alta interpretare)

d. *vānatori ale mistretilor cu arcul (OK cu alta interpretare)

a. Candidatul se īncrede īn fortele proprii.

b. īncrederea candidatului īn fortele proprii

c. *īncrederile candidatului īn fortele proprii

d. *īncrederi ale candidatului īn fortele proprii

b) nu se pot combina decīt cu articolul definit ; combinarea cu articolul nedefinit sau cu articolul zero la plural este permisa īn anumite cazuri, īnsa este asociata cu un alt tip de citire (vezi mai jos, ex. (69)) :

lupta bugetarilor pentru salarii mai mari

a. fuga / goana oamenilor mediocri dupa succese facile / glorie

b. *o fuga / o goana a oamenilor mediocri dupa succese facile / glorie

vānatoarea / vānatul mistretilor cu arcul

a. īncrederea candidatului īn fortele proprii

b. *o īncredere a candidatului īn fortele proprii

c) trebuie sa realizeze argumentul intern (i.e. obiectul prepozitional) mostenit de la verbul-baza :

a. *lupta / ??lupta bugetarilor

b. *goana oamenilor caracterizeaza societatea actuala

c. *īncrederea candidatului mi-a ridicat moralul

d) admit realizarea argumentului extern (i.e. subiectul) ca GP īn de catre atunci cānd verbul de la care provine numele centru poate fi pasivizat:

Vānatul / vānarea mistretilor cu arcul de catre bastinasi este o ocupatie milenara a acestora.

Cānd verbul de la care provine numele centru nu poate fi pasivizat, argumentul extern se realizeaza ca GD genitiv :

a. lupta bugetarilor pentru salarii mai mari

b. īncrederea candidatului / lui Ion īn fortele proprii

Realizarea argumentului extern antreneaza efecte de interpretare [+ specific] ca īn exemplele (63) - (64) de mai sus.

e) se pot combina cu modificatori aspectuali (GA sau GP) :

a. lupta neīncetata / necontenita a bugetarilor pentru salarii mai mari

b. goana continua a oamenilor mediocri dupa succese facile

vānarea / vānatul mistretilor cu arcul īn sezonul de īmperechere

f) dimpotriva, modificatorii adverbiali introdusi prin de sunt exclusi :

a. *lupta bugetarilor pentru salarii mai mari din (de + īn) Romānia

b. *goana oamenilor medicori dupa succese facile de acolo

c. *vānarea / vānatul mistretilor cu arcul din sezonul de īmperechere

2. 1. 1. 2. Rezultat

Atunci cīnd numele deverbal refera la una dintre manifestarile particulare ale evenimentului, vom vorbib de o interpretare rezultativa.

Īn acest caz, numele centru se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:

a) poate sa apara la plural :

a. luptele bugetarilor pentru salarii mai mari s-au soldat cu someri

b. lupte ale bugetarilor pentru salarii mai mari s-au īnregistarat īn toata tara

b) se poate combina cu articolul nedefinit :

Mi-a vorbit despre o lupta a bugetarilor pentru salarii mai mari.

c) se poate combina cu anumiti cuantificatori numarabili:

a. Mi-a povestit despre fiecare / o singura lupta a bugetarilor pentru salarii mai mari.

b. Mi-a povestit despre mai multe / cīteva / anumite lupte ale bugetarilor pentru salarii mai mari.

d) poate avea forme diferite fata de numele cu interpretare evenimentiala:

a. vānatoarea mistretilor cu arcul (R)

b. vānarea / vānatul mistretilor cu arcul (E)

a. Atacul turcilor (īmpotriva romānilor). (R)

b. Atacarea romānilor (E)

a. Arsura (prizonierului) cu fierul īncins... (R)

b. Arderea (prizonierilor) cu fierul īncins... (E)

a. Saritura cu prajina / peste garduri e una dintre probele concursului de atletism. (R)

b. Saritul peste garduri la o anumita vīrsta poate provoca leziuni ale oaselor. (E)

e) prepozitia compusa de catre blocheaza lectura de tip rezultativ :

a. *atacul de catre turci (īmpotriva romānilor) (R)

b. *saritura (cu prajina) de catre sportivi

Altfel spus, numai lectura de tip eveniment este posibila, iar numele centru apare cu alta forma :

a. atacarea romānilor de catre turci (E)

b. saritul peste garduri de catre persoanele īn vīrsta

f) de asemenea, GD complexe cu lectura de tip rezultat admit combinarea cu modificatori adverbiali introdusi prin de (77) :

a. atacul turcilor (īmpotriva romānilor) din (de + īn) nordul Dunarii

b. saritura sportivului (cu prajina) de la Olimpiada

c. arsura prizonierului (cu fierul īncins) de pe piept

g) acestea nu admit īnsa combinarea cu modicatori aspectuali (78) :

a. *atacul continuu / neīncetat al turcilor (īmpotriva romānilor)

b. *saritura succesiva a sportivului (cu prajina)

c. *arsura prizonierului (cu fierul īncins) īn mod repetat

♦ Ambiguu

Numele deverbal poate primi o dubla lectura :

(i) una de tip evenimential / abstract

(79) a. Drumul nostru catre vārful muntelui a fost plin de neprevazut.

b. Coborāsul spre malul rāului ne-a luat mai mult de o ora.

(ii) alta de tip obiect / concret, asemanatoare cu cea de tip rezultat analizata īn paragraful precedent:

(80) a. Drumul catre vārful muntelui este extrem de īngust.

b. Coborāsul spre malul rāului este marcat cu pietre calcaroase.

Īn (79), numele deverbale denota o actiune ce implica un itinerar, o deplasare catre o anumita tinta spatiala (i.e. catre vārful muntelui si, respectiv, spre malul rāului). Īn aceasta utilizare, drumul si coborāsul sunt sinonime cu mersul. Īn (80), aceleasi nume denota un obiect concret, īn speta o portiune a spatiului īn care se efectuaza actiunea denotata īn (79). Īn aceasta utilizare, drumul si coborāsul sunt sinonime cu poteca.

2. 1. 2. GP lexicale subcategorizate de nume relationale

Numele relationale denota relatii care se stabilesc īntre indivizi (sau īntre indivizi si proprietati ale acestora). Acestea sunt īn general nume de rudenie (frate, unchi, var etc.) sau alte nume care denota relatii interumane (prieten, amic, tovaras, coleg etc.). Includem īn aceasta clasa si nume care nu denota relatii, dar al caror referent necesita a fi pus īn relatie cu un argument (leac, medicament, remediu etc.).

2. 1. 2. 1. GP lexicale subcategorizate de nume din clasa var, unchi, prieten, coleg

Prepozitiile care introduc constituentul adnominal al acestor nume sunt īn numar destul de restrīns: cu, dupa, dinspre. Īn functie de statutul GP-ului adnominal, doua situatii se īnregistreaza cu astfel de nume :

a. Petre este [var cu Ion].

b. *Petre este [varul [meu] cu Ion].

a. Petre īmi este [var dinspre / dupa mama].

b. Petre este [varul [meu] dinspre / dupa mama].

Cele doua serii de exemple de mai sus se caracterizeaza, pe de o parte, prin cīteva proprietati comune, dar, pe de alta parte, se disting din mai multe puncte de vedere.

Īn ce priveste asemanarile, grupurile complexe formate pe baza acestor nume relationale denota proprietati, tipul <e,t> (īn speta, proprietatea lui Petre de a fi var cu Ion īn (81) si, respectiv, proprietatea lui Petre de a(-mi) fi var dinspre mama īn (82)), asa cum demonstreaza si posibilitatea aparitiei dupa copula īn (81) - (82) mai sus.

Totodata, aceasta explica, pe de o parte, de ce astfel de constructii sunt excluse din pozitii argumentale (83), si, pe de alta parte, de ce numele din aceasta categorie nu accepta, īn aceasta interpretare, nici un fel de determinant, realizīndu-se īn mod obligatoriu ca nume 'nude' (84) :

a. *Īl cunosc pe un var cu Ion.

b. *L-am īntīlnit pe un var / varul / acest var dupa / dinspre mama.

c. *L-am revazut pe un / acest prieten / coleg / tovaras / frate cu mine.

a. *Petre e un var / varul / acest var cu Ion.

b. *Petre īi era un var varul / acest var dupa / dinspre mama

c. *Petre e un / acest prieten / coleg / tovaras / frate cu mine.

Din contra, relatia denotata de numele centru al GD-ului complex nu este īnsa identica īn exemplele date īn (81) si (82). Astfel, īn ce priveste deosebirile dintre acestea, trebuie subliniat ca, īn primul (i.e. exemplul (81)) este vorba de o relatie īntre un doi indivizi (unul denotat de argumentul extern al frazei, i.e. subiectul sintactic Petre si celalalt denotat de complementul prepozitiei cu, i.e. GD-ul Ion). Acest lucru este sustinut si de posibilitetea substituirii GP-ului adnominal printr-un genitiv (sau dativ adnominal):

a. Petre este varul lui Ion.

b. Petre este var lui Ion.

Īn al doilea (i.e. exemplul (82)), este vorba despre o relatie īntre un individ (denotat de argumentul extern al frazei, i.e. subiectul sintactic Petre) si o proprietate (denotata de complementul prepozitiei dinspre, i.e. GN-ul mama) care precizeaza natura relatiei de rudenie. Spre deosebire de exemplele (81) - (81'), GP-urile adnominale date īn (82) nu pot comuta cu genitivul :

*Petre īmi este var mamei.

De asemenea, relatia din (82) comporta si un al doilea individ, realizat ca pronume personal dativ īn (82a) ori ca adjectiv pronominal īn (82b).

Īn termeni mai formali, diferentele pe care tocmai le-am pus īn evidenta pot fi redate prin reprezentarile de mai jos:

(85) <t>

Petre <e,t>

<e> este

var cu Ion

<e,<e,t>> <e>

<t>

<e,t>

Petre

<e> īmi

<e> <e,<e,t>>

este

unchi

<<e,<e,t>,<e,<e,t>>> dinspre mama

<e,<e,t>>

Un alt tip de diferente pe care īl putem observa cu privire la aceste exemple consta īn caracterul simetric al relatiei pe care o denota numele centru. Din aceasta perspectiva, se pot īnregistra doua clase de nume relationale :

(i) numele care exprima o relatie simetrica īntre argumentul extern (subiectul) si cel prepozitional (GP adnominal) ; altfel spus, proprietatea de a fi var (frate, tovaras, coleg, ruda etc.) se aplica, īn egala masura ambelor argumente, iar, din acest punct de vedere, putem afirma ca aceste nume se aseamana cu adjectivele din clasa asemanator (cu), similar (cu) ; īn astfel de situatii, argumentul prepozitional introdus prin cu, poate alterna cu dativul (adnominal) sau cu genitivul (87a-d) si (81') mai sus, dar nu cu un GP introdus printr-o prepozitie alta decīt cu (87e) :

a. Petre este frate / coleg / amic cu mine.

b. Petre īmi este frate / coleg / amic.

c. Petre este frate / coleg / amic mie.

d. Petre este fratele / colegul / amicul meu.

e. *Petre este frate / coleg / amic dinspre / dupa mama.

(ii) nume care exprima o relatie asimetrica, aplicabila numai unuia dintre argumente; altfel spus, proprietatea de a fi unchi (mama, bunic), de pilda, se aplica doar argumentului extren (subiectul), iar nu si celui prepozitional, care are rolul numai de a specifica relatia īn cauza ; īn astfel de situatii, argumentul prepozitional nu poate fi introdus prin cu (88a) si este īn mod necesar introdus printr-o prepozitie din clasa dinspre, dupa (88b):

a. *Petre este unchi / tata cu mine.

b. Petre (īmi) este unchi / bunic dinspre / dupa mama.

O alta diferenta pe care am remarcat-o īn rīndul numelor relationale consta īn aceea ca numai constructiile de tipul celor date īn (87) permit, īn anumite utilizari, interpretarea evenimentiala[5] (si īn care ambele argumente sunt realizate) (cf. (89) mai jos), pe cīnd cele date īn (88) nu o permit (cf. (90) mai jos):

Prietenia / amicitia / īnrudirea lui Petre cu Ion i-a adus numai necazuri.

*Unchenia lui Ilie dinspre mama īl facea sa fie mīndru de originea sa.

2. 1. 2. 2. GP lexicale subcategorizate de nume din clasa leac, medicament, remediu

Nume precum leac, medicament, remediu etc. se apropie de cele analizate mai sus prin aceea ca exprima o relatie īntre doua argumente. Se poate considera, īn egala masura, ca acestea provin dintr-o structura cu verb implicit si ca acesta din urma este cel care exprima o relatie īntre doua argumente de tipul X combate / lupta īmpotriva Y. Aceasta structura se mosteneste īn trecerea la GD-ul complex, primul argument (cu rolul de [Instrument]) fiind reprezentat de chiar centrul GD, iar al doilea (cu rolul de [Ţinta] sau [Destinatar]) de GP-ul adominal, mai exact de complementul prepozitiei:

a. Bunica pregatea un leac īmpotriva bolilor copilariei care nu dadea niciodata gres.

b. Siropul contra tusei īi provocase o alergie a pielii.

c. Cauta cu disperare un insecticid pentru acarieni.

Prepozitia pentru, asa cum apare īn exemplul (91c) de mai sus, ar putea fi interpretata ca diferita, din punct de vedere semantic, de cea din exemplul (92) de mai jos. Īn realitate, suntem de parere ca sensurile diferite actualizate īn cele doua exemple ("negativ" īn (91c) vs. "pozitiv" īn (92)) se datoreaza contextului īn care apare prepozitia si nu este intrinsec acesteia. De altfel, acesta observatie trebuie corelata si cu rolurile tematice diferite pe care le poarta complementul acestei prepozitii ([Ţinta] īn (91c) vs. [Beneficiar] īn (92)), roluri care nu sunt atribuite de prepozitie (ci numai transmise), īn cazul de fata, ci de numele centru la care se ataseaza grupul prepozitional :

Īn vārful acestui munte a fost construit de curānd un adapost pentru oameni.

Asa cum se observa din exemplele (91) de mai sus, GD-ul complex poate aparea īn pozitii argumentale (obiect direct īn (91a, c) si subiect īn (91b)). Spre deosebire de celelalte nume relationale analizate īn sectiunea precedenta (cf. supra § 2. 1. 2. 1.), numele apartinīnd subtipului de fata apar cu dificultate ca nume fara determinant la singular īn pozitie predicativa (i.e. īn fraze copulative), avīnd nevoie de un determinant pentru a fi legitimate īn aceasta pozitie :

a. Acesta este un leac / *leac īmpotriva bolilor copilariei

b. Acesta este un sirop / ??sirop contra tusei

c. Acesta este un insecticid / *insecticid pentru acarieni

Altfel spus, aceste nume nu denota proprietati, ci argumente care necesita a fi puse īn relatie cu alte argumente. Acestea din urma sunt reprezentate de constituentii adnominali, mai exact de complementul prepozitiei.

Din punctul de vedere al denotatiei, GD-ul complex are o denotatie de tip individ (tipul <e>). Vezi, īn acest sens, posibilitatea combinarii numelui centru cu diverse tipuri de determinanti:

a. Am cumparat aceasta otrava pentru soareci.

b. Am descoperit un remediu / leacul īmpotriva īmbatrīnirii.

Constituentul adnominal, mai precis complementul prepozitiei, are o denotatie de tip proprietate care se aplica denotatiei numelui de pe prima pozitie, restrāngāndu-i astfel referinta. Cu exceptia cazurilor īn care este o vorba despre o prepozitie care selecteaza genitivul morfologic (deci un nume cu determinant) īmpotriva soarecilor, contra gripei, complementul acesteia este un nume fara determinant atunci cānd acesta nu comporta un adjunct pentru soareci (dar pentru soarecii albi) (vezi si § 1.3. mai sus). Īn ambele cazuri īnsa, constituentul adnominal are o lectura de tip generic. Acest fapt poate fi pus īn evidenta de imposibilitatea reluarii complementului prepozitiei printr-un anaforic (ca īn exemplele (95) - (96) de mai jos) si redat īn termeni formali ca īn reprezentarea (97) de mai jos :

a. Am cumparat o otrava īmpotriva soarecilor. *Acestia sunt mari si periculosi.

b. Pacientul are nevoie numai de un sirop contra tusei. *Aceasta este seaca.

Cercetatorii au descoperit un remediu pentru īmbatrīnire. *Elaborarea acesteia a durat aproape cinci ani.

(97) <t>

aceasta <e,t>

<e> este

otrava

<e,<e,t>> contra soarecilor / pentru soareci

<k,<e,t>>

2. 2. Grupurile prepozitionale lexicale nesubcategorizate

Īn sectiunea precedenta, am analizat GD-urile complexe care comporta un GP adnominal lexical avānd statut de argument (i.e. care este subcategorizat de centrul GD-ului). Īn aceasta sectiune, vom analiza constructii care comporta un GP adnominal lexical avānd statut de adjunct (i.e. care nu este subcategorizat).

Structura GD-urilor īn care GP-ul lexical are statut de adjunct este urmatoarea:

(i) GD

D GN₁

GN₁ GP

N₁ P GN₂

N₂

o palarie cu / fara boruri

un pod peste / līnga rīu

Īn structurile de felul celei reprezentate īn (i) se pot regasi prepozitii avīnd sensuri dintre cele mai diverse, iar aparitia lor este independenta de existenta (vre)unui predicat ori a unor trasaturi (de subcategorizare) ale centrului. Īn schimb, aparitia lor depinde de trasaturile semantice ale numelui centru, pe de o parte, si de cele ale numelui guvernat de prepozitie, pe de alta parte. Altfel spus, exista o corelatie īntre sensul prepozitiei si cel al numelor care o preceda si, respectiv, care o urmeaza, īn special cīnd prepozitia este alta decīt de (cf. (99)). Prepozitia cu, de pilda, poate introduce adjuncti care exprima un sens asociativ sau instrumental, prepozitia sub adjuncti care exprima un sens locativ sau temporal samd (cf. (98)). Spre deosebire de exemplele discutate īn sectiunea precedenta (vezi discutia despre prepozitia pentru din (91c) si, respectiv, (92)), sensul GP-urilor adnominale din sectiunea de fata nu mai e dat de contextul nominal īn care apare, ci de prepozitie īnsasi. Altfel spus, prepozitia atribuie rol tematic complementului sau :

a. un om cu barba, o oala cu capac, o camera cu pamānt (pe jos), o casa cu gradina

b. un vānt din desert, niste vinuri din Italia

c. un pom īn floare, un om īn vārsta, un bolnav īn agonie, niste limba īn aspic

d. un sat īntre dealuri, o casa lānga plaja, un port la mare, o carare pe nisip, un pod peste rāu, o camera sub scara

e. niste case printre livezi, o calatorie prin corpul uman, un zbor printre astri.

f. note peste medie / nivelul mediu

Dar:

a. *un vīnt sub / cu / la desert

b. *o sopīrla īn / spre / despre guler

c. *un om spre / līnga barba

Totodata, fata de unii adjuncti care sunt de tip explicativ (vezi, de pilda, apozitiile), adjunctii prepozitionali din GD-ul complex sunt exclusiv de tip restrictiv. Rolul acestora este de a restrānge clasa indivizilor denotata de centrul GD-ului complex. Īn exemplul (100) de mai jos, adjunctul prepozitional cu guler are rolul de a restrānge clasa indivizilor care au proprietatea de a fi sopārle numai la aceia care au si proprietatea de a fi cu guler :

N-am vazut niciodata o sopārla cu guler.

Adjunctii prepozitionali adnominali (mai exact complementul prepozitiei) fie pot avea ei īnsisi o denotatie de tip proprietate, fie se combina cu proprietatea denotata de numele centru. Aceasta observatie se coreleaza, īn plan categorial, cu realizarea complementului prepozitiei ca GN (i.e. nume fara determinant) si corespunde mai multor sensuri lexicale:

● calitatea

cāteva note peste / sub nivel

● aspectul, starea

a. un pom īn floare

b. o poveste fara sfārsit

● modul (de realizare)

niste limba īn aspic

● asocierea

a. un barbat cu barba (rosie)

b. o oala cu / fara capac (de sticla)

Alteori, constituentul adnominal (i.e. complementul prepozitiei) are o denotatie de tip individ care se coreleaza, īn plan categorial, cu realizarea acestuia ca GD (i.e. nume propriu sau nume cu determinant). Aceste structuri corespund, īn general, altor sensuri lexicale decīt cele din exemplele (101) - (104) de mai sus:

● sens locativ (i.e. provenienta / originea)

a. un pod peste Dunare

b. o casa lānga Bucuresti

● sens intrumental (generic)

a. o operatie cu bisturiul

b. o plimbare cu trasura

c. o saritura cu coarda / prajina

2. 3. GP lexicale nesubcategorizate ca adjuncti interni vs externi GD-ului

Īn ce priveste modul īn care adjunctii prepozitionali functioneaza, trebuie facuta o distinctie īntre doua tipuri :

2.3.1. Adjuncti prepozitionali interni GD-ului

(i) adjuncti prepozitionali propriu-zisi (i.e. interni GD-ului) :

a. un om cu barba / o sopārla cu guler

b. un pom īn floare

c. niste note peste medie

Acestia pot (108) sau nu pot (109) aparea īn fraze copulative :

a. Acest pom este īn floare.

b. Aceste note sunt peste medie.

a. *Omul (acesta) este cu barba.

b. *sopārla (aceasta) este cu guler.

Īn schimb, acesti adjuncti nu pot fi introdusi de prepozitia functionala de (vezi si § 3.2.) :

a. *un om de cu barba / o sopārla de cu guler

b. *un pom din (de + īn) floare

c. *niste note de peste medie

Structurile de felul celei date īn (110b-c) pot fi analizate si ca apartinīnd unei fraze reduse (small clause). Ļn acest caz, ele sunt interpretate ca predicate temporare (stage level):

a. un pom cīnd este īn floare

b. niste note cīnd sunt peste medie

c. un copil cīnd este īn agonie

Aceasta explica, de altfel, de ce acesti adjuncti prepozitionali nu pot fi introdusi de prepozitia functionala de (cf. (110) mai sus).

2.3.2. Adjuncti prepozitionali externi GD-ului

(ii) adjuncti prepozitionali ai frazei, dar care se pot regasi īn trecerea la GD complex (i.e. externi GD-ului) :

a. Līnga plaja, am construit o casa → o casa de lānga plaja

b. Īntre dealuri, am zarit un sat → un sat dintre dealuri

c. Pe nisip, am urmat o carare → o carare de pe nisip

Acesia pot aparea īn fraze copulative (112) sau īn fraze cu un verb lexical (113) ai caror adjuncti sunt īn structura de origine :

a. Casa (aceasta) este lānga plaja.

b. Satul (acesta) este īntre dealuri.

c. Cararea (aceasta) este pe nisip.

a. Casa (aceasta) se afla / se construieste lānga plaja.

b. Satul (acesta) se zareste / se pierde / se ascunde / se gaseste īntre dealuri.

c. Cararea (aceasta) continua pe nisip.

Spre deosebire de adjunctii prepozitionali interni GD-ului, cei de fata pot fi toti introdusi de prepozitia functionala de:

a. Mi-a placut casa / o casa de lānga plaja.

b. Am vizitat satul / un sat dintre (de + īntre) dealuri.

c. Mi-a vorbit despre cararea / o carare de pe nisip, care ar fi condus la malul marii.

3. Prepozitiile si grupurile prepozitionale functionale