First Steps in English Language
Primii pasi īn limba engleza...
Articolul este partea de vorbire care individualizeaza obiecte si fenomene īndeplinind functia de determinant. Este considerat "determinantul propriu-zis", pentru ca el nu poale fi o parte de vorbire independenta, el contribuie doar la determinarea unica sau individuala a substantivului pe care īl īnsoteste.
Aproape fiecare substantiv dintr-o propozitie engleza este īnsotit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide īntotdeauna cu acela din limba romāna.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotarāt the;
b) articolul nehotarāt a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are pozitie fixa: īnaintea substantivuJui.
Articolul hotarāt (the)
se pronunta [D«] īnaintea consoanelor: the look, the pupil, the window...
- se pronunta [Di] īnaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour...
- pronuntarea [Di]este, de asemenea, folosita pentru subliniere :
"The" is an article. "The" este articol.
Articolul hotarāt se utilizeaza cu substantive numarabile (au forma atāt la singular, cāt si la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se afla pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se afla pe jos.
The student is learning English. Studentul īnvata englezeste.
The boys were running fast. Baetii alergau repede.
The apare dupa prepozitii:
in the library (īn biblioteca)
on the table (pe rnasa)
to the museum (la/spre muzeu)
Īn mod obligaoriu folosim articolul hotarāt cu:
substantive nume proprii de ape, munti,dealuri, oceane, mari, lacuri, insule, golfuri, canale:
the Danube (Dunarea), the Thames (Tamisa),
the Carpathians (Carpatii), the Alps (Alpii),
the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagra),
the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
the English Channel (Canalul Mānecii).
. substantive compuse:
nume de tari:
the United States (Statele Unite),
the United Kingdom (Regatul Unit)
nume de institutii oficiale:
the W'hite House (Casa Alba)
the Kremlin (Kremlin)
the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
the British Museum (Muzeul Britanic)
substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
tile world (Lumea), the earth (pamantul)
nume de vase, ambarcatiuni:
the Titanic, the Christina
nume de evenimente istorice :
the First World War (Primul Razboi Mondial),
the Gulf War (Razboiul din Golf),
the Plague (Ciuma)
nume de ziare:
The Times, The Morning Star
constructii genitivale cu of:
the streets of the town (strazile orasului)
the waves of the sea (valurile marii)
cu substantive urmate de o propozitie care raspunde la īntrebarile: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;
Barbatul care vorbeste este fratele meu.
This is the house which I live in.
Aceasta este casa īn care locuiesc.
the transforma adjective īn substantive
beautiful (adj. - frumos)/the beautiful (subst. - frumosul).
denumeste clase, grupuri, persoane de acelasi fel:
the rich (bogatii), the poor (saracii)
the blind (orbii), the sick (bolnavii)
the English (englezii), the French (francezii)
the Romanians (romānii)
ajuta la formarea superlativului relativ:
the best (cel mai bun)
the earliest (cel mai timpuriu, primul)
ajuta la formarea adjectivelor si numeralelor ordinale:
the second (cel de) al doilea
the fifty-sixth (cel de) al cincizeci si saselea
īn expresii:
for the time being (deocamdata, pentru moment)
in the long run (pāna la urma)
on the whole (īn general)
at the beginning (la īnceput)
in the end (la sfārsit)
by the way (apropo)
in thet seventh heaven (īn al noualea cer)
on the rocks (pe geanta (familiar))
the day after tomorrow (poimāine)
Nota: De regula, numele de persoane nu primesc articol. Dar cānd apare un nume de familie la plural, numele capata sensul de "familia...",
the Browns (familia Brown)
the Kramm (familia Kramer)
the Danes (danezii (popor))
the Poles (polonezii (popor))
Articolul nehotarāt (a/an)
a cu substantive care īncep cu o consoana:
a box, a child, a magazine
an - cu substantive care īncep cu o vocala:
an egg, an idea, an actor
Nota: Se urilizeaza co substantive la singular! Presupune ideea de numar.
- poate īntocui numeralul one:
a hundred (one hundred) - una suta
a map (one map) and two paintings - o harta si doua tablouri
- se foloseste cu substantive care se pot numara (countables):
a man (un om) an idea (o idee)
- se foloseste obligatoriu cu:
denumiri de meserii, profesii, nationalitati:
Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor.
My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic.
He is an Englishman. El este englez.
- numerale, pentru a indica o cifra aproximativa:
(about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane)
- pronumele little (putin) si few (putine), carora le oonfera un plus de cantitate:
I have little time. Am putin timp - deloc.
- se foloseste cu denumiri de masuri (timp, distanta, cantitate):
I have a little time. Am putin timp - destul.
once a day (o data pe zi), twice a week (de doua ori pe saptamāna),
three miles an hour (trei mile pe ora)
- se foloseste īn expresii:
to have a mind to (a avea chef de)
to take a fancy to (a īndragi)
once in a blue moon (din an īn Paste)
to keep an eye on (a nu stabi din ochi)
all of a sudden (brusc)
Atentie! Articolul nehotarāt nu se foloseste cu substantive nenumarabile:
I bought an iron yesterday. Am cumparat un fier de calcat ieri.
dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.
Desemneaza lipsa articolului. Se folosesle:
cu substantive la plural (indica obiectele oarecare īn general):
Clothes do not make the man. Nu haina face pe om.
Books aire on the table. Pe masa se afla carti.
I like milk, coffee, music. Thtatre, games.
Īmi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile.
Īn proverbe si limbaj stiintific:
Haste makes waste. Graba strica treaba.
Light travels faster than sound.
Lumina se deplaseaza mai repede decāt sunetul.
obligatoriu:
cu substantive ce denumese zilele saptamānii, lunile anului, anotimpurile:
I'll meet you on Monday. Ne īntālnim luni.
He left in May and returned in March. A plecat īn mai si s-a īntors īn martie.
I like spring. Īmi place primavara.
cu denumiri de continente, tari, provincii, comitate; orase (exceptie: the Hague (Haga). singurul oras cu articol), cladiri, strazi, poduri:
Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia si Franta.
The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din Scotia, Anglia, Ţara Galilor si Irlanda de Nord.
I live in Bucharest. Locuiesc īn Bueuresti.
We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran.
Our house is on Oxford Street. Casa noastra se afla pe strada Oxford.
We went for a walk on London Bridge. Am facut o plimbare pe Podul Londrei.
cu substantive nume de materie:
Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai usor decāt apa.
cu denumirile limbilor:
I learn English. Īnvat engleza.
cu substantive abstracte care nu au forma de plural:
love,hate. joy, happiness, wisdom etc.
Some people believe in love at first sight.
Unii oameni cred īn dragoste la prima vedere.
- īn expresii:
at random (la īntāmplare)
in time (la timp)
for good (pentru totdeauna)
hand in hand (māna īn māna)
at dawn (īn zori)
bag and baggage (cu catel si cu purcel)
by ear (dupa ureche)
side by side (unul lānga altul)
by mistake (din greseala)
Nota: Articolul zero īndeplinestc functii precise, iar īnlocuirea lui poate atrage dupa sine fie schimbari de īnteles, fie pur si simplu grese1i de exprimare.
Cazuri cānd omitem articolul (situatii care nu produc modificari de sens):
- īn vorbirea familiara: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten de-al meu mi-a spus despre asta.
- īn limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. Angajatii trebuie sa respecte regulile de protectie a muncii.
- īn indicatii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right. Batrāna se īndreapta spre canapeaua din dreapta (scenei).
Substantivul
Denumeste obiecte īn sens foarte larg, adica fiinte, lucruri, fenomene, are categorii de gen, numar si caz, si pe lānga functia de subiect īn 949l111j propozitie mai poate fi echivalentul unei propozitii sau fraze.
Substantivele din limba engleza pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere:
1. Dupa forma
simple: boy, meal, day
compuse (formate din doua elemente): childhood, schoolboy, classroom
prin conversie (din alte parti de vorbire):
- din adjective the good, the evil, the rich
- din verbe: cook, fall, reading, boxing
prin contragere, abrevieri: ad (advertisement), fridge (refrigerator), gym (gymnastics, gymnasium), lab (laboratory), MP (Member of Parliament), Mr. (Mister), Mrs. (Misses), Mirs sau Ms - apelalive pentru femei casatorite sau necasatorite.
2. Dupa continut
comune; denumesc:
- un element dintr-o categorie de obiecte de acelasi fel: table, school
- mai multe elemente de acelasi fel: family, people
substanta constitutiva a unor obiecte: wood, steel
abstractiuni: difficulty, worry, peace
- nume proprii:
persoane: Churchill
localitati, tari, continente, ape, munti: London, Romania, Europe,the Danube, The Alps
diviziuni temporale, sarbatori : January, Sunday, Independence Day
- nume de carti, ziare, reviste: Hard Times, The Sunday Times
nume de institutii: the Grand Hotel, the British Museum
Nota: īn limba engleza substantivele proprii se scriu cu litera mare, inclusiv numele de nationalitati si limbi.
He speaks English. El vorbeste englezeste.
We are Romanians. Noi suntem romāni.
Din punct de vedere al ideii de numar, substantivele īn limba engleza pot fi:
A. numarabile
B. nenumarabile
A. Substantivele numarabi1e au atāt plural, cāt si singular.
a boy - two boys
museum - museums
child - children
Exista doua forme de plural:
- forme regulate
- forme neregulate
pluralul regulat: se formeaza prin adaugarea lui -s la forma de singular:
book - books (carte)
table - tables (masa)
boy - boys (baiat)
class - classes (clasa)
nose - noses (nas)
Exista substantive care au doua forme de plural:
banjo - banjos, banjou (instrument muzical)
motto - motlos, mottoes (moto)
volcano - volcanos, volcanoes (vulcan)
zero - zeros, zeroes (zero)
Nota: Literele, numeralele si abrevierile formeaza pluralul prin adaugarea unui apostrof si -s.
A's; 1920's; MP's etc.
There are two A's and three 2's in the number of that English car.
Sunt doi de A si trei de 2 īn numarul acelei masini englezesti.
Atentie! Forma fara apostrof este mai frecvent folosita.
pluralul neregulat:
-th devine ths: bath - baths (baie) ; mouth - mouths (guri)
-f; fe devin ves: half - halves (jumatate); knife - knives (cutit)
schimbarea vocalei: man - men (barbat)
foot - feet (picior)
mouse - mice (soarece)
terminatia - en : ox - oxen (bou); child - children (copil)
- aceeasi forma la singular si plural:
baracles (baraci); headquarters (cartier general, sediu), series (serie). species (specie), works (uzina) sheep (oaie). deer (caprioara)
Plurale straine (mai ales īn limbajul stiintific):
us→ i stimulus - stimuli
um→ a datum - data
bacterium - bacteria
us →ora corpus - corpom
us → era genus - genera
a → ae alga - algae
larva - larvae
on → a criterion criteria
phenomenon phenomena
o → i graffito - grsfliti
Nota: Aceste plurale pot avea si forme cu -s', īntālnite mai ales īn vorbirea curenta:
antenna → antennas
→antennae
Formula → formulas
→ formulae
bureau → bureaus
→bureaux
B. Substantive nenumarabile au forma nemodificata, deci au forma doar de singular sau doar de plural
. numai forma de singular: sugar, wisdom, bread, butter, chalk, food, fruit, gold, jam, silver, advice, information
- boli: meastes (pojar), mumps (oreion)
nume de stiinte : aesthetics, economicsf, phonetics. politics
- nume de jocuri : billards, bowls, cards, darts
nume proprii: Athens, Naples, Wales
Nota: Pentru a delimita anumite,caantitati se folosesc cuvinte ca :
a piece of, an item of, a bar of, a bag of
piece bacon piece
a of a of bread
slice cake loaf
a bar of chocolate, soap o bucata de ciocolata, sapun
a lump of sugar o bucata (cub) de zahar
a sheet of paper o foaie, coala de hārtie
a piece of advice un simplu sfat
an item of information o farāma de informatie
a bit of interest un pic de interes
. numai forma de plural:
unelte: binoculara, compasses, glasses, scissors
mbracaminte : jeans, overalls, pants, pyjamas, shorts, trousers
Nota: Aceste substantive se numara cu ajutorul cuvāntului pair:
a pair of scissors (o foarfeca, o pereche de foarfece)
a pair trousers (o pereche de pantaloni, un pantalon)
a pair of glasses (o pereche de ochelari)
Atentie! Exista numeroase substantive folosite doar cu forma de plural, de regula terminate īn -s
arms (arme) funds (fonduri bansti)
colours (steag, drapel) manners (purtare)
damages (despagubiri) regards (salutari)
camings (castig) remains (resturi)
fireworks (foc de artificii) savings (economii)
outskirts (periferie) archives (arhiva)
holiday (vacanta) goods (marfa)
Atentie! Exista suhstantive care au doua forme, cu īntelesuri diferite:
advice (sfaturi) advices (instiintari, avize)
colour (culoare) colours (drapel)
glass (pahar) glasses (ochelari)
custom (obicei) customs (vama)
damage (avarie) damages (despagubiri)
pain (durere) pains (osteneala)
Īn limba engleza, īn afara cazurilor īn care genul este marcat formal:
boy - girl (balat - fata);
lion -lioness (leu - leoaica)
genul substantivelor se identifica de obicei cu ajutorul pronumelor care se refera la ele si care au forme diferite dupa gen:
he - el; she - ea;
it - neutru
sau 1. substantive nume de persoane
2. substantive nume de animale
3. substantive nume de obiecte
1. substantivele ce denumesc persoane de sex barbatesc sunt de gen masculin:
man (barbat)
brother (frate)
. cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin:
woman (femeie)
sister (sora)
Nota:
masculin - feminin → cuvinte direrite
father - mother (tata mama)
king - queen (rege regina)
monk - nun (calugar calugarita)
uncle - aunt (unchi matusa)
→ terminatia -ess
actor actress (actor - actrita)
host hostess (gazda)
negro negress (negru - negresa)
→ terminatille -ine, -er, -groom
hero - heroine (erou - eroina)
widow widower (vaduva - vaduv)
bride bridegroom (mire - mireasa)
Genul comun are o singura forma atāt pentru feminin, cāt si pentru masculin:
- artist, chairman (presedinte), friend (prieten(a)),
neighbour (vecin(a)), professor, pupil (elev(a))
Diferentierea se face īn context cu ajutorul pronumelor si a cuvintelor ca: boy, male, female.
The teacher asked the pupil a question.
He asked her a question.
Profesorul (el) a īntrebat elevul (ea).
- boy-friend (prieten) - male-student (student)
- girl-friend (prietena) - female-student (studenta)
2. - numele de animale mari sunt īn general de genul masculin (se īntocuiesc cu pronumele he)
- numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se īntocuiesc cu pronumele it)
- cuvinte diferite pentru sexe diferite
horse (he) - cal cock - hen (cocos gaina)
mare (she) - iapa dog - bitch (cāine - catea)
frog (it) - broasca drake - duck (rata)
gander - goose (gāscan - gāsca)
he-goat - tap tom-cat - motan
she-goat - capra she-cat - pisica
3. - numele de obiecte sunt de genul neutru:
Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta?
It (umbrella) is in my bag. Este īn geanta mea.
Nota: n vorbirea curenta se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca diferite atitudini:
masculin: → anger, fear, munfer, terror (violente)
ocean, river, sun, wind (fenomene naturale)
the Danube (fluvii)
(blāndete, trasaturi de caracter)
feminin: → affection, devotion, faith, hope
→ ambition,jealousy, vanity
→ fortune, liberty, peace, mercy (abstracte)
Tendinte īn vorbirea curenta:
atribuire de gen masculin sau feminin:
. feminin semnifica afectiune pentru:
- vehicule, masini, ambarcatiuni
- tari, localitati ca unitati politice
- atribuire de gen neutru; marcheaza dispret.
Exemple
I am very fond of my car and I wash her every day.
Īimi iubesc msina foarte mult si o spal īn fiecare zi.
Where is the cat ? She is on the bed. Unde este pisica? Ea este pe pat.
You found the girl at last. Where did you find it ?
Ai gasit fata pāna la urma. Unde ai gasit-o?
Cazul substantivelor
Īn limha engleza existai patru cazuri:
. nomimativul este calul de baza al substantivului, aratānd obiectul care desfasoara actiunea exprimata de verb. Este deci cazul subictului si raspunde la īntrebarile: cine? ce?
. genitivul arata posesiunea, apartenenta. Este cazul atributului si raspunde la īntrebarile: al, a, ai, ale cui?
Īn engleza exista doua tipuri de genitiv:
sintetic ('s) - de obicei se foloseste numai pentru fiinte (cazuri exceptionale la lucruri); daca substantivele au terminatia -s, se adauga numai apostroful.
This is the student's book. Aceasta este cartea studentutui.
These are the students' books. Acestea sunt cartile studentilor.
- analitic (of) - se foloseste pentru fiinte si lucruri:
This book is of the student. Aceasta este cartea studentului.
These are the books of the students. Acestea sunt cartile studentilor.
This is the cover of the book. Aceasta este coperta cartii.
These are the covers of the books. Acestea sunt copertile cartilor.
. dativul este cazul complementului indirect si raspunde la īntrebarea: cui?
- se indica prin prezenta prepozitiei to:
Speak to me, please! Vorbeste-mi, te rog!
He brought the newspaper to me. Mi-a adus ziarul.
. acuzativul este cazul complementului direct si raspunde la īntrebarile: pe cine? ce?
I met my brother yersterday. L-am īntālnit pe fratele meu ieri.
Read the letter, please! Citeste scrisoarea, te rog!
Orice substantiv precedat de o prepozitie se afla īn cazul acuzativ, exceptie facānd prepozitia to, specifica pentru dativ.
Nota: Daca īn aceeasi propozitie apare un substantiv la dativ si unul la acuzativ, pozitiile lor īn propozitie pot fi inversate, caz īn care prepozitia to (specifica) este absenta.
Tell me a story! Spune-mi o poveste!
The postman has given my neighbour a letter. The postman has given a letter to my neighbour. Postasul i-a dat o scrisoare vecinului meu.
Este partea de vorbire care tine locul unui substantiv. Pronumele poafe fi clasificat dupa forma si continut.
1. Dupa forma:
. simplu: I, you, he, she, which, what, who
. compus: myself, yourself, somebody, anyone, each other, whatever, the same
2. Dupa continut:
. PERSONAL: indica diferite persoane, are forme īn functie de numar si caz.
|
Pers. |
Nr. |
Nominativ (cine? ce?) |
Genitiv (al, a, ai, ale cui?) |
Dativ (+to) (cui)?) |
Acuzativ (pe cine? ce?) |
|
sg. |
I (eu) |
Mine (al meu, a mea, ai mei, ale mele) |
(to) me (mie, īmi) |
me (pe mine, ma) |
|
|
sg. |
you (tu) |
yours (al tau, a ta, ai tai, ale tale) |
(to) you (tie, īti) |
you (pe tine, te) |
|
|
sg. m. sg. f. sg. N. |
he (el) she (ea) it (pt. lucruri) |
his (al, a, ai, ale lui) her (al, a, ai, ale ei) its (pt. lucruri) |
(to) him (lui) (to) her (ei) (to) it (īi) |
him (pe el, īl) her (pe ea, o) it pt. lucruri |
|
|
pl. |
we (noi) |
Ours (al nostru, a noastra, ai nostrim, ale noastre) |
(to) us (noua) |
us (pe noi, ne) |
|
|
pl. |
you (voi) |
Yours (al vostru...) |
(to) you (voua) |
you (pe voi, v) |
|
|
pl. |
they (ei) |
Theirs (a lor...) |
(to) them (lor) |
them (pe ei, īi) |
Acestea sunt si formele pronumelui posesiv.
Nota:
. īn limba engleza genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv!
. īn limba engleza, I (eu) se scrie īntotdeauna cu majuscula.
He speaks English better than I do. El vorbeste englezeste mai bine decāt mine.
. disctinctie de gen (masculin, feminin sau neutru) se face doar cu pronumele persoanei a III-a singular.
. īn limba engleza exista pronume de politete ca īn limba romāna. You poate īnsemna atāt tu, voi cāt si dumneata, dumneavoastra, īn functie de context. La fel, he, she pot īnsemna el, ea sau dumnealui, dumneaei.
it poate aparea si īn constructii impersonale ca:
It rains. Ploua.
It is cold. E frig.
It is late. E tārziu.
It is important to... Este important sa...
It does not matter if... Nu conteaza daca...
POSESIV: dupa cum am observat din tabelul anterior, pronumele posesive sunt, de fapt, genitivele pronumelor personale.
DEMONSTRATIV: indica distanta īn spatiu sau timp a unui obiect fata de un alt obiect sau identitatea acestuia cu sine īnsusi (pronumele si adjectivul demonstrativ au forme identice).
- pentru apropiere: this (acesta, aceasta) / these (acestia, acestea)
pentru departare: that (acela, aceea) / those (aceia,acestea)
- such: acesta, aceasta sau astlfel
Such was the situation. Aceasta era situatia.
- the same: acelasi lucro, aceleasi
The same may sbe said about the others. Acelasi lucru se poate spune si despre ceilalti.
who
I know people don 'I like 111is wriler.
that
Cunose oameni carora nu le place acest scriitor.
Pronumele relative sunt:
who - care (pentru persoane)
which - care, care dintre (atāt pentru persoane, cāt si pentru lucruri)
that - care (atāt pentru fiinte, cāt si pentru lucruri)
Nota: That are o functie restrictiva. Poate fi īnlocuit prin who sau which. Cānd e la acuzativ, poate fi omis.
the man (that) whom you saw - omul pe care l-ai vazut
'The question (that) you asked - īntrebarea pe care ai pus-o
Astfel de omisiuni au loc mai cu seama īn limba vorbita. Daca se omite un pronume relativ īnsotit de o prepozitie, aceasta se asaza dupa verb:
the bok (...) he was looking for - cartea pe care o cauta
the boy (...) you told me about baiatul de care mi-ai vorbit
Atentie! Pronumele relativ trebuie asezat, pe cāt posibil, lānga antecedentul sau. Nerespectarea acestei reguli poate da nastere la confuzii:
He met the girl in the street that you know.
A īntālnit fata pe strada pe care o cunosti.
He met the girl that you know in the street
A īntālnit fata pe care o cunosti pe strada.
. INTEROGATIV: Pronumele interogative tin locul substantivelor sau pronumelor asteptale ca raspuns la īntrebare.
who - cine (pentru persoane)
what - ce (pentru lucruri)
which - care (selecteaza dintr-un grup de fiinte sau lucruri)
Who are you? Cine esti / sunteti?
What have you got there? Ce ai acolo?
Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun?
how much - cāt de mult (pentru cantitati)
how many - cāt de mult (pentru numar)
what kind of - ce fel de (pentru calitati)
Nota: Who este singurul care are forme diferite īn functie de caz:
Nominativ: who (cine, care?)
Genitiv: whose (al, a, ale cui, carei, caror?)
Dativ: to whom (cui, caruia, carora?)
Acuzativ: who (pe cine, pe care?)
Atentie! Cānd pronumele interogativ este īnsotit de o prepozitie, aceasta se afla īnaintea lui īn limba scrisa, dar īn limba vorbita se aseaza la sfārstilul prnoozitiei:
From what country does she come? Din ce tara vine? - limba scrisa
What country does she come from? - limba vorbita
. REFLEXIV: Pronumele reflexiv īnlocuieste obiectul asupra caruia se excrcita actiunea verbului. Apare dupa cuvāntul pe care īl accentueaza si are sens de īntarire, de singur, de chiar, īn persoana.
myself - eu insumi
yourself - tu īnsuti
himself - el īnsusi
herself - ea īnsasi
itself - el, ea īnsusi/īnsisi (pentru lucruri)
oneself - el īnsusi (cu sens impersonal)
ourselves - noi īnsine
yourselves - voi īnsiva
themselves - ei insisi / ele īnsele
Nota: Precedat de prepozitia by, capata sensul de "singur".
I saw him myself. Eu īnsumi l-am vazut.
He lived there by himself. Traia acolo singur.
. NEHOTĂRĀT: nu ofera nici o indicatie precisa asupra obiectului.
some - ceva, cāteva, niste. De obicei, apare īn propozitii afirmative, dar poate aparea īn īntrebari, atunci cānd se exprima o rugaminte, o dorinta sau o oferta.
any - ceva, niste, cātiva, cāteva, unii, unele, vreun, vreo, oarecare. Apare īn īntrebari sau īn propozitii negative.
no - nici un, nici o, nu. Apare īn propozitii negative (verbul la afirmativ).
none (no one) - nici unul, nici una. Apare īn propozitii negative
(verbul la afirmativ).
Where is the ink? I'll take some. Unde e cerneala? Am sa iau putina.
Any will do. Oricare e buna.
I haven't any. Nu am deloc.
Nota: Spre deosebire de limba romāna, īn limba engleza nu este posibila existenta a doua negatii īn aceeasi propozitie: se poate nega fie verbul, fie subiectul sau obiectul.
I didn't see anybody = I saw nobody. N-am vazut pe nimeni.
Some, any si no ajuta la formarea urmatoarelor pronume compuse:
someone - cineva, careva
somebody - cineva
something - ceva
anyone - oricare, careva, nimeni
anybody - cineva, oricine, nimeni
anything - ceva, orice, nimic
no one - nici unul/una
nobody - nimeni
nothing - nimic
Alte pronume nehotarāte sunt:
every - fiecare (cu compusii: everyone - toti, fiecare
everybody - toti, toata lumea
everything - tot, totul)
other - alt, alta, alti, alte
another - un altul, o alta, īnca un, īnca o
the other - celalalt, cealalta
both - amāndoi, amāndoua, ambii, ambele
several - cātiva, cāteva.
all - tot, toata, toti, toate
one - un, unul, una, cineva
much - mult, multi
many - multi, multe
(a) little - putin, putine
either - oricare (dintre doua elemente)
neither - nici unul, nici una (dintre doua elemente)
Exemple:
Let me tell you something. Sa-ti spun ceva.
He didn't know anything about it. Nu stia nimic despre asta.
Anybody can help you. Oricine te poate ajuta.
Everything is ready. Totul e gata.
Everybody wili be present. Toata lumea va fi prezenta.
Somebody is knocking at the door. Bate cineva la usa.
Something is better than nothing. Mai bine ceva decāt nimic.
One says that... Se spune ca ...
Neither is good. Nici una (dintre cele doua solutii) nu este buna;
Numeralul
Reprezinta partea de vorbire care exprima o cifra, numarul sau ordinea obiectelor. Deseori determina un substantiv, īnaintea caruia apare.
Exista mai multe tipuri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt:
. Numeralul cardinal: exprima o cifra sau numarul obiectclor:
one; two; three; 4 - four; 5 - five; six; 7 -seven; 8 - eight; 9 - nine; 10 - ten; 11 - eleven; 12 - twelve .
īntre 13 si 19, numeralele se compun prin adaugarea terminatiei -teen:
13 - thirteen; 14 - fourteen; 16 - sixteen 17 - seventeen; 18 - eighteen; 19 - nineteen
Zecile (20-90) se rompun prin adaugarea terminatiei -ty:
20 - twenty; 30 - thirty; 40 - fony; fifty; 60 - sixty; 70 - seventy ; 80 - eighty; 90 - ninety;
100 - one hundred; 1000 - one thousand.
īntre zeci si unitati apare obligatorie liniuta de unire: 21 - twenty-one; thirty-five; 79 - seventy-nine...
Īntre sute, mii sau milioane si zeci apare obligatoriu and.
one hundred and twenty-one -
seven hundred and thirty-five -
one thousand and seventy-nine -
Atunci cānd numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea apar la forma de plural: tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii), millions (milioane).
Daca numerele sunt cunoscute, apar la forma de singular:
three hundred - trei sute
ten thousand - zece mii
five million - cinci milioane
Nota: īn limba engleza, cuvāntul care defineste miliardul este billion.
Spre deosebire de limba romāna (unde se foloseste punctul), miile se separa prin virgule.
. Numeralul ordinal exprima ordinea obiectclor sau locul unui obiect īntr-o seris. Īn general, se formeaza prin adaugarea terminatiei -th, la numeralul cardinal, eu exceptia primelor trei:
first (primul, prima)
second (al doilea, a doua)
third (al treilea, a treia)
fourth (al palrulea, a patra)
fifth (a1 cincilea, a cincea)
Abrevierea se face prin adaugarea ultimelor doua litere la cifra: 1st, 2nd, 3rd, 4th.
Dupa cum se poate observa, la unele numerale se produc modificari de scriere: fifth, eigth, ninth.
La zeci, terminatia -ty devine -tieth:
twentieth, thirtieth, fortieth, sicitieth, seventieth, eightieth, ninetieth.
Numeralul ordinal este īnsotit de arilcolul the!
Alte tipuri de numerale sunt:
. Numeralul fractionar, unde numaratorul este exprimat printr-un numeral cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal:
one-third (o treime) 2/10 - two-tenth (doua zecimi)
1/5 - onte-fifth (o cincime) 3/4 - three-fourth (trei patrimi)
. Numeralul colectiv:
couple (doi, doua)
pair, (pereche)
dozen (duzini)
score (douazeci)
. Numeralul multiplicativ, format prin adaugarea terminatiilor -fold sau -times la numeral, exceptie facānd numeralele one si two.
single, once (o data)
double, twice (de doua ori)
threefold, three times (de trei ori)
fourfold, four times (de patru ori)
. Numeralul distributiv, care arata repartizarea īn grupe, se formeaza cu ajulorul lui by sau and.
one by one (unut cāte unul)
three by three (trei cāte trei)
by twos (cāte doi)
by threes (cāte trei)
two and two (doi si cu doi)
three and three (trei si cu trei)
Nota: Aproximarea numerica se exprima prin:
about (circa)
nearly (aproximativ)
almost (aproape)
Depasirea unei cifre se exprima prin:
over (peste)
more than (mai mult de)ā
above (peste)
Exprimarea datei
Ordinea ohisnuita este: luna, ziua, anul pentru engleza americana si: ziua, luna, anul pentru engleza britanica, fiind exprimata prin numeralul ordinal:
June the 5th, 1992
April 22nd, 1978
December 1st 1997
Anii se citesc:
1. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial):
1966 - one thousand nine hundred and fifty-six; nineteen hundred and sixty-six
2. cu ajutorul zecilor (īn limba vorbita):
1966 - nineteen sixty-six
Anul 2000 sc citeste two thousend.
Atentie! Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love
zero: īn matematica si indicarea temperaturii
oh: la numerele de telefon
nil si nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal
love: īn tenis
Exemple:
It is four degrees below zero. Sunt minus patru grade.
Dial 6070... Formeaza...
Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Leeds a cāstigat cu 4:0.
Splārlea leads by 30:0 (thirty-love). Spārlea conduce cu 30 :0.
Exprimarea timpului cronologic
Ora īntreaga se exprima cu ajutorul formei o'clock, iar propozitia īncepe de obicei cu pronumele it.
It is ten o'clock.
It is five o 'clock sharp. Este cinci fix.
Jumatatea de ora se exprima prin half, sfertul de ora prin (a) quarter.
Functiile orare se exprima cu ajutorul prepozitiilor past (īntre 1 si 29 de minute - trecute de ora fixa) si to (īntre 31 si 59 de minute - cele ramase pāna la ora fixa).
It is ten (minutes) past nine. Este noua si zece.
It is a quarter past nine. Este noua si un sfert.
It is half past nine. Este noua si jumatate.
It is twenty (minutes) to ten. Este zece fara douazeci.
It is quarter to ten. Este zece fara un sfert.
Se practica exprimarea orei si īn felul urmator:
two fifteen (doi si un sfert)
five thirty (cinci si jumatate) (mai ales cānd este vorba de orarul trenurilor, ora exacta... ) si cu:
Abrevierile: p.m. (post meridiem) - dupa amiaza
a.m. (ante meridiem) - dimineata
Adjectivul
Este partea de vorbire care exprima īnsusirea unui obiect (fiinta sau lucru). Apare de obicei īnaintea substantivului pe care īl determina si raspunde la īntrebarile: care?, ce fel de? Spre deosebire de limba romāna, īn limba engleza adjectivul este invariabil (nu se modifica īn functie de gen si numar).
Adjectivul prezinta doua categorii de clasificare: dupa forma si dupa continut.
1. Dupa forma, adjectivele pot fi:
. simple (formate dintr-un singur cuvānt): simple, quick, nice, good, brave, bright, real, right, beautiful, interesting
. compuse (formate din doua cuvinte): good-looking, short-sighted, blue-eyed, hard working, ready-made
2. Dupa continut, adjectivele se īmpart īn:
. propriu-zise (calificative), care arata o calitate a obiectului: red, white, bitter, busy, dull, easy, fresh, happy, old, perfect, slow, tall
. determinative, care confera precizie obiectului. Unele dintre acestea provin din pronume. Deosebirea dintre pronume si adjectivele provenite din pronume este functionala: īn timp ce pronumele apar independent, adjectivele provenite din pronume īnsotesc obligatoriu un substantiv.
Adjectivele determinative sunt:
. posesive: indica posesorul unui obiect:
my - al meu, a mea, ai mei, ale mele
your - al tau, a ta, ai tai, ale tale, al, a, ai, ale d-voastra
his - al, a, ai, ale lui (pentru persoane)
her - al, a, ai, ale ei (pentru persoane)
its - ai, a, ai, ale lui/ei (pentru lucruri)
our - al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre
your -al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre, al, a, ai, ale d-voastra
their - al, a, ai, ale lor
. relative: introduc o propozitie relativa:
whose - al, a, ai, ale carui/carei/caror (pentru persoane)
what - ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiinte)
which - care, care dintre (pentru lucruri si fiinte, implicānd selectia dintr-o clasa)
The young man whose book is here was my classmate.
Tānarul a carui carte este aici a fost colegul meu de clasa.
The story is about a girl whose brother is lost.
Povestea este despre o fata al carei frate s-a ratacit.
1 don't remember what / which address this is.
Nu-mi amintesc ce/care adresa este aceasta.
She knows what / which book I am talking about.
stie despre ce / care carte vorbesc.
. interogative: apar īn īntrebari, pentru a determina substantivul asteptat ca raspuns:
whose - al, a, ai, ale carui / carei / caror (pentru fiinte)
what - ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiinte)
which - care, care dintre (pentru lucruri si fiinte, implicānd selectia dintr-o clasa)
Whose car have you driven? A cui masina ai condus?
Whose brother are you? Al cui frate esti?
What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun?
Comparatia adjectivelor se refera la adjectivele propriu-zise (calificative).
Ca si īn limba romāna, īn limba engleza exista urmatoare grade de comparatie:
a) gradul pozotiv - este forma de baza a adjectivului: wise, long, sthort, common
b) gradul comparativ - indica īnsusirea unui obiect prin comparatie cu un alt obiect.
- de inferioritate: not so / as... as (nu asa de... ca)
less... than (mai putin decāt)
not so wise as less important than
not as short as not so beautiful as
- de superioritate:
adjectivele formate dintr-o singura silaba, precum si cele formate din doua silabe (cu terminatia īn -y, -ble, -er) adauga -er la final:
- er than (mai ... decat)
wiser than easier than
shorter than abler than
- majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum si cele formate din mai muite silabe sunt precedate de more:
more ...than (mai ...decāt)
more correct than more interesting than
more prudent than more beautiful than
c) gradul superlativ
- relativ: indica nivelul cel mai īnalt sau cel mai redus al īnsusirii unui obiect īn raport cu un alt obiect:
adjectivele formate dintr-o singura silaba, precum si cele formate din doua silabe (cu terminatia īn -y, -ble,-er) adauga -est la final:
the... -est of (cel mai... dintre)
the wisest of the easiest of
the shortest of the ablest of
. majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum si cele formate din mai multe silabe sunt precedate de most:
the most... of (cel mai. dintre):
the most correct of the most intersting of
the most prudent of the most beautiful of
absolut: indica cel mai īnalt nivel al īnsusirii, fara a se mai face comparatie:
very (foarte)...
Exemple: comparatie regulata
pozitiv comparativ superlativ
small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic)
big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare)
dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat)
noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil)
Un numar de adjective au o comparatie neregulata:
pozitiv comparativ superlativ
good better the best (bun)
bad, ill worse the worst (rau, bolnav)
much more the most (mult)
many
liltle less the 1east (putin)
old older the oldest (vechi, batrān)
elder the eldest (pt. membrii mai vārstnici)
far farther the farthest (departat)
further (suplimentar) the further (īn timp)
late later the 1atest (tārziu)
the latter (ultimul din doi) the last (ultumul)
near nearer the nearest (apropiat)
the next (urmatorul)
Nota: Cu ajutorul lui much, by far si far īntarim ideea exprimata de adjectiv.
much more interesting than
far more interesting than
by far more interesting than (mult mai interesant decāt...)
Verbul
Este partea de vorbire care exprima actiuni, procese care au loc īn timp si sunt legate de un agent.
1. Dupa forma, verbele pot fi:
. regulate, formānd trecutul simplu (Past Simple) si participiul trecut (Past Participle)prin adaugarea terminatiei -(e)d la forma de infinitiv:
to ask - asked - asked
to talk - talked - talked
to open - opened - opened
. neregulate, cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu si participiul trecut:
to be - was - been
to get - got - got
to shut - shut - shut
2. Dupa continut, verbele se pot clasifica dupa cum urmeaza:
auxiliare (ajutatoare): to be, to have, to do,shall will, should, would
Aceste verbe nu au īnteles independent, neputānd fi traduse, īsi schimba forma īn functie de modul, timpul, persoana si numarul cerute, īn timp ce verbul de conjugat ramāne invariabil.
TO DO - formeaza negativul si interogativul timpurilor prezent si trecut.
TO BE - formeaza aspectul continuu, īmpreuna cu participiul prezent -ing:
- formeaza diateza pasiva īmpreuna cu participiul trecut (-ed, la verbe regulate; a treia forma, la verbe neregulate).
TO HAVE - formeaza timpurile perfecte, īmpreuna cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului).
SHALL, WILL - formeaza timpul viitor.
SHOULD, WOULD - formeaza modul conditional si modul subjonctiv analitic.
. modale: can, could, may, might, must, shall, should, ought to, will, would, dare, need.
Aceste verbe īnsotesc īntotdeauna un alt verb, caruia īi modifica sensul: daca verbul comun exprima o actiune propriu-zisa, īn prezenta verbului modal capata o nuanta deosebita (o actiune imaginara, posibila).
. comune (obisnuite), care prezinta cele trei forme (infinitiv, trecut simplu, participiu trecut).
Verbul prezinta cāteva caracteristici specifice, care trebuie avute īn vedere īn analizarea actiunii: persoana care face actiunea, timpul cānd se face actiunea, modul īn care se desfasoara actiunea, aspectul acesteia (durata īn timp), diateza.
PERSOANA care face actiunea este subiectul propozitiei. Īn functie de aceasta, verbul dobāndeste forme diferite pentru a indica īndeplinirea actiunii de catre vorbitor.
TIMPUL actiunii reprezinta momentul sau perioada īn care se desfasoara actiunea. Īn limba engleza exista trei timpuri de baza - trecut, prezent si viitor - si trei timpuri secundare: trecut perfect, prezent perfect si viitor perfect.
MODUL actiunii indica felul cum este conceputa actiunea. Exista moduri personale (care formeaza singure predicatul unei propozitii) si moduri impersonale (care nu pot forma singure predicatul).
Moduri personale:
indicativ: arata o actiune reala, sigura
subjonctiv: descrie o actiune ireala
conjunctiv: descrie o actiune dorita
imperativ: exprima un ordin, o sugestie directa, o rugaminte, un sfat
Moduri impersonale:
infintiv: arata numele actiunii, starii
gerundul: indica actiunea verbala
participiul: cu forme de prezent (aratānd o actiune īn desfaurare) si trecut (indicānd īnsusirea rezultata dintr-o actiune)
Nota: Gerundul si participiul prezinta particularitati care se disting clar fata de gerundul si participiul din limba romāna.
ASPECTUL actiunii reprezinta o categorie verbala specifica limbii engleze, referitoare la durata unei actiuni. Poate fi de doua tipuri:
simpla (actiunea propriu-zisa);
continuu (desfasurarea neīntrerupta a actiunii īntr-o anumita perioada de timp, bine definita)
Aspectul continuu se formeaza cu ajutoruI verbului auxiliar to be si terminatia -ing, adaugata la verb.
Atentie! Exista o serie de verbe care, de regula, nu pot fi folosite la aspectul continuu (atunci cānd totusi apar la acest aspect, īsi modifica sensul): to hear si to see, to smell, to taste, to fell, to sound, to look, to appear; to belive, to consider; to hope, to know, to think, to forget, to love, to want, to regret, to wish, to have, to be, to own, to belong.
DIATEZA difera de cea din limba romāna. Se refera la forma verbului īn functie de actiunea īndeplinita de subiect: daca subiectul este cel care face actiunea, diateza este activa; daca actiunea este īndeplinita de altcineva si este numai suportata de subiect, diateza este pasiva; daca subiectul este cel care indeplineste si, īn acelasi timp, suporta actiunea, diateza este reflexiva. Īn limba engleza diateza reflexiva nu exista ca atare, fiind fie inclusa īn sensul unor verbe, fie introdusa prin prezenta unui pronume reflexiv plasat dupa verb.
He grew fat. S-a īngrasat.
I am washing myself. Ma spal.
MODUL INDICATIV prezinta actiunea, starea exprimata de verb ca reala, īndeplinita chiar. Are urmatoarele timpuri, pe axa lor cronologica:
Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului
Past Present Future
Past Perfect Present Perfect Future Perfect
He returned the book to the library after he had read it.
A īnapoiat cartea la biblioteca dupa ce a citit-o.
I can return the book to the library now. I have read it.
Pot sa returnez cartea la bibtioteca (acum). Am citit-o.
He will return the book to the library next Monday. He will have read it by then.
Va īnapoia cartea la biblioteca lunea viitoare. O va fi citit pāna atunci.
. Past Tense: desemneaza un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit īn prezent).
La verbele regulate se formeaza cu terminatia -ed.
play - plaed arrive - arrived
cross -crossed stop - stopped
study - studied move - moved
La verbele neregulate nu exista o regula; au forme deosebite si trebuie invatate pe dinafara. (o lista cu principalele verbe neregulate se afla la finalul capitolului.)
burn - burnt; creep - crept; hit - hit;
meet - met; sit - sit; grow - grew;
give - gave; begin - began; go - went...
Nota: Past Tense exprima o actiune savārsita si īncheiata īn trecut.
I went to the opera last night. Am fost la opera aseara.
I often visited him. Īl vizitam adesea.
He said goodbye and left. Spuse la revedere si pleca
. Past Perfect: se foloseste cānd vorbitorul se plaseaza psihologic pe o axa a trecutului si desemneaza un eveniment anterior unui eveniment trecut.
I had finished the book before you came. Terminasem cartea īnainte sa vii tu.
Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. Mama gatise deja cina cānd a ajuns tata acasa.
Nota: Este un timp mai utilizat īn limba engleza decāt īn 1imba romāna pentru exprimarea anterioritatii.
Se formeaza din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
had called; had taken; had written
. Future in the Past exprima ideea de viitor īntr-o propozitie secundara, dependenta de o propozitie principala cu verbul la un timp trecut
I knew you would come. stiam ca vei veni.
I knew I would have finished the novel by ten o'clock.
stiam ca voi fi terminat romanul pāna la ora zece.
Nota: Este un timp inexistent īn limba romāna, necesar īn limba engleza pentru respectarea anumitor reguli de concordanta a timpurilor. Se formeaza:
should/would + verb
should read; would go
should/would + have + forma a III-a a verbului
should have read; would have gone
Present desemneaza un eveniment, o actiune, o stare care are loc simultan cu momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii.
I go to school. Merg la scoala
I watch TV in the evening. Ma uit seara la televizor.
Nota: Ca forma este identic cu infinitivul (forma de baza a verbului), la toate persoanele. Persoana a III-a singular adauga terminatia -s (sau -es).
I go / read we go / read
you go / read you go / read
he, she, it goes / read, they go / read
. Present Perfect desemneaza un eveniment, o actiune, o stare anterioara momentului vorbirii, dar a carui anterioritate nu este fixata, avānd un caracter nedefinit.
I've painted a picture. Am pictat un tablou.
Folosirea acestui timp este asociata cu adverbe care exprima o perioada de timp deschisa, neterminata:
- today, this week, this month
- just, already
Nota: Present PerfecI e folosit si pentru evenimente care au avut loc: īn trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor, actiunilor mai exista si īn prezent.
Eugen Barbu has written several novels. Eugen Barbu a scris mai multe romane.
(Eugen Barbu traieste.)
Have you seen the exhibition? Ai vizut expozitia? (Expozitia mai e deschisa.)
John has injured his arm. John s-a ranit la māna. (Īnca īl mai doare, se vede rana.)
Se formeaza cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
I have phoned / seen we have phoned / seen
you have phoned / seen you have phoned / seen
he, he, it have phoned / seen they have phoned / seen
. Future desemneaza un eveniment, o actiune care are loc īntr-un moment viitor, apropiat de momentul vorbirii.
Se formeaza cu shall (pers. 1. sg./pl.) / will (restul persoanelor) + infinitivul verbului.
Īn limba vorbita se foloseste will la toate persoanele.
I will go to the seaside tomorrow. Māine plec la mare.
Vom īntālni des forma scurta: I'll go...
Nota: Future este o forma caracteristica limbii scrise (limbaj jurnalistic, emisiuni de stiri, anunturi oficial, limbajul literar). Īn vorbire, se prefera viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat.
Se formeaza cu: be going to la prezent + infinitivul verbului
I am going to read / write we are going to read / write
you are going to read / write you are going to read / write
he, she, it is going to read / write they are going to read / write
Atentie! Go si come nu pot fi folosite cu forma be going to.
Formele cu going to exprima o:
. actiune viitoare - intentie przenta
We are going to spend our holiday in the mountains.
Intentionam sa ne petrecem vacanta la munte. (Am rezervat deja o camera.)
actiune viitoare - cauza prezenta:
It is going rain. Cred ca o sa ploua. (Uita-te la nori.)
. Future Perfect exprima o actiune, un eveniment viitor care va avea loc īnaintea unui moment viitor sau ajungānd pāna la acesta.
He will have finished the book by the time you come back home.
El va fi terminat cartea pāna cānd te īntorci tu acasa.
He will have worked in this factory for forty years when he retires.
Va fi lucrat īn aceasta fabrica timp de 40 de ani cānd se va pensiona.
Nota: Se formeaza cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului
I shall have written. Eu voi fi scris.
Este o forma verbala caracteristica limbii scrise, fiind mai rar folosita īn limba curenta.
Toate timpurile enuntate anterior au si un aspect continuu, adica exprima actiuni, stari īn desasurare, repetate, neterminate si continuate pe axa prezentului, a trecutului sau a viitorului.
Ele se formeaza cu: to be (conjugat) forma īn -ing a verbului.
a) Prezent Continuous: I am reading
b) Past Continuous: I was reading
c) Present Perfect Continuous: I have been reading
d) Past Perfect Continuous: I had been reading
e) Future Continuous: I will be reading
f) Future Perfect Continuous: I will have been reading
a) Present Continuous exprima o actiune īn desasurare īn momentul vorbirii, o actiune repetata prezentata īn desfasurarea ei, o actiune care nu a fost terminata la momentul vorbirii.
De obicei, Present Continuous este īnsotit de adverbe de timp: now (acum), right now (chiar acum), at this moment (īn acest moment), always (īntotdeauna), all the time (tot timpul), continually, today (azi), this week (saptamāna aceasta).
He is singing in the bathroom now. Cānta īn baie.
I always take my umbrella when it is raining. Totdeauna iau umbrela cānd ploua.
He is doing his homework. Īsi face temele.
He is knocking on the door. El bate īn usa.
He is crying all the time. El plānge īntr-una, tot timpul.
We are leaving tomorrow. Plecam māine.
b) Past Continuous exprima actiuni īn desfasurare la un moment trecut.
I was walking at two o'clock yesterday. Ierie la ora doua ma plimbam.
He was reading a book last night. Citea o carte aseara. (Nu a terminat.)
He was always coming late to the English lesson. Īntoteauna īntārzia la ora de englza.
c) Present Perfect Continuous exprima o actiune, stare, īnceputa īn trecut, continuata īn prezent, poate si īn viitor. Este folosit īn expresii adverbiale ca: for ages (de multa vreme), for three hours (de trei ore), since 19... (din anul 19...), since last year (de anul trecut).
I have been reading for three hours. Citesc de trei ore.
They have been playing tennis for half an hour. Joaca tenis de o jumatate de ora.
He has been living in Bucharest for ten years. A trait īn Bucuresti zece ani.
I've been working at this painting since five o'clock. Lucrez la acest desen de la ora cinci.
d) Past Perfect Continuous are aceleasi valori ca Present Perfect Continuous, momentul de referinta fiind īnca axa trecutului.
I had been waiting for my friend since two o'clock when he finally arrived.
Īl asteptam pe prietenul meu de la ora doua, cānd īn sfārsit a sosit.
He had been writing poems for two years when I met him.
Scria poezii de doi ani cānd l-am cunoscut.
e) Future Continuous exprima actiuni, stari, evenimente īn desfasurare īntr-un moment viitor, posterior momentului vorbirii.
I shall / will be walking at two o'clock tomorrow. Ma voi plimba māine la ora doua.
When he comes, I will be eating. Cānd va veni, eu voi fi īn mijlocul mesei.
She will be walking while I am sleeping. Ea se va plimba īn timp ce eu voi dormi.
f) Future Continuous exprima o actiune īn desfasurare īn viitor, īnainte si pāna la o alta actiune viitoare (si poate si dupa aceea).
When the bell rings, we will be writing for fifty minutes.
Cānd va suna clopotelul, noi vom fi scris de cincizeci de minute.
MODUL SUBJONCTIV indica o actiune ireala, presupusa, dar posibila, realizabila. Dupa forma poate fi:
1. sintetic
. prezent (identic īn forma de baza a verbului); apare īn expresii si exclamatii:
It is important that... Este important ca...
So be it! Asa sa fie...
God bless you! Dumnezeu sa te binecuvānteze!
Come what may! Fie ce-o fi!
Long live...! Sa traisca...!
. trecut (identic cu past Tense); apare īn expresii ca: I wish..., it's time...
- if I were you / if you were me / he were you
would rather, had better
I wish he understood. As dori ca el sa īnteleaga.
It's time we left. Este timpul sa plecam.
If I were you, I would tell him. Daca as fi īn locul tau, i-as spune.
I would rather you left. As prefera sa pleci.
2. analitic, care se formeaza cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is important that; so that; in order that; to suggest, to insist, to demand, to order (that).
It is important that he should come. Este important ca el sa vina.
I shall speak so that he might understand. Voi vorbi astfel īncāt el sa poata īntelege
I insist that you should listen to me! Insist ca tu sa ma asculti.
MODUL CONDIŢIONAL exprima o conditie sau o actiune dorita. Propozitia secundara, care indica o conditie a realizarii actiunii din propozitia principala, poate fi introdusa prin: if, if not, unless, if not, in case.
Īn limba engleza exista trei tipuri de conditional:
. conditie reala: realizabila īn prezent sau viitor. Ideea de viitor se exprima numai īn propozitia principala, niciodata īn cea conditionala.
He will / may understand if you talk to him.
Va īntelege / poate īntelege daca īi vorbesti.
conditie ideala: nu este realizabila īn prezent, dar posibil sa se realizeze īn viitor.
Īn propozitia principala apare wouldl + verb la forma de baza (frara to). Īn propozitia secundara verbul este la Past Tense.
If you talked to him, he would understand. Daca i-ai vorbi ar īntelege.
conditie ireala: nu s-a realizat si este imposibil sa se realizeze. Īn propozitia principala apar would + have + forma a III-a a verbului, īn propozitia secundara, verbul la Past Perfect:
If you had talked to him, he would have understood. Daca i-ai fi vorbit, ar fi īnteles.
MODUL IMPERATIV exprima un ordin, o comanda, un īndemn, un sfat, o urare. Are o singura forma: persoana a II-a singular si plural si coincide cu forma de baza (fara to) a verbului
Stop! Opreste-te !
Come here! Vino īncoace !
Shut up! Gura!
Be quiet! Liniste!
Forma negativa cu ajutorul lui do + negatie + verb.
Do not push me! Do'n push me! Nu ma īmpinge!
Dn't be affraid! Nu-ti fie teama!
Pentru persoanele I si a III-a singular si plural se foloseste constructia cu verbul let.
let (me, him etc.) + verb
Let him come in! Sa intre!
Let's go! Sa mergem !
Don't let him come in! Nu-l lasa sa intre.
Sunt: infinitivul, gerundul si participiul.
INFINITIVUL are doua forme:
- infinitivul lung: cu particula to (to call, to read)
- infinitivul scurt: fara particula to (call, read)
- mai exista infinitivul cu adverb intercalat:
to clearly understand - a īntelege clar
to fully appreciate - a aprecia cum trebuie
to flatly refuse - a refuza categoric
They come to fully realize the importance of the event.
Au ajuns sa-si dea seama pe deplin de importanta evenimentului.
Nota: Aceasta forma este o constructie destul de frecventa īn engleza contemporana. La fel de uzuale mai sunt si constructiile:
a) acuzativ + infinitiv dupa verbe exprimānd:
o activitate mzuala: believe, consider, think
permisiune: allow, permit
ordin, rugainte: order, command, request, beg, ask
We request them to complete the survey. Le-am cerut sa termine ancheta.
Atentie! Dupa - verbe de perceptie: hear see, watch, notice, observe si
- have, let si make se foloseste infinitivul fara to.
I heard them come. I-am auzit venind.
I made her work harder. Am facut-o sa munceasca mai mult.
b) infinitiv cu for ...to:
They were anxious for her to begin her song.
Erau nerabdatori ca ea sa-si īnceapa cāntecul.
Atentie! Verbul know cu sensul de "a sti cum sa" este urmat de: how + infinitiv
She knows how to captivate her audience. stie cum sa-si captiveze auditoriul.
La fel verbele: forget, learn, teach
She taught me how to cath butterflies. M-a īnvatat cum sa prind fluturi.
Nota: Particula to poate fi folosita pentru a īnlocui un verb care a fost deja mentionat.
A. Let's go. Hai sa mergem.
B. I don't want to. Nu vreau (sa mergem).
GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing.
calling, talking; gerond perfect: having called, having taken
Aceasta forma nepersonala a verbulul englez nu are un corespondent īn limba romāna. El nu trebuie confundat cu gerundul romānesc.
Gerundul este folosit:
dupa verbele: to begin, to start, (a īncepe): to go on, to keep on (a continua); to stop (a īnceta)
dupa adjeclivul: wort" (vtednic de)
dupa substantivele: fun (amzament), good, use (folos) → anticipat de it.
- dupa there is no...
There is no contenting some people. Pe unii oameni nu-i chip sa-i multumesti.
dupa: to avoid (a evita), to bear (a suferi), to escape (a scapa de), to fancy (a-si īnchipui), to forget (a uita), to give up (a renunta la), to mind (a avea ceva īmpotriva), to propose (a propune), to try (a īncerca), to remember (a-si aminti),
- dupa: to agree (on) (a cadea de acord sa), to aim (at) (a tinti sa), to apologize (for) (a se scuza pentru), to belive (in) (a crede īn), to bother (about)(a se preocupa de), to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva sa), to excuse somebody (for) (a scuza pe cineva ca), to prevent somebody (for) (a īmpiedica pe cineva sa), to thank somebody (for) (a-i multumi cuiva pentru)
- dupa: alert īn (iute īn), capable of (capabil sa), conscious of (costient ca)
- dupa: to force (a forta), to forsake (a se lepada), to talk (a discuta)
- dupa: chance of (snsa de), experience in (experienta īn), interest in (interes pentru), idea of (idee de), objection to (obiectie īmpotriva), means of (mijloc de), reason for (motiv pentru), right of (drept de), use of (utilitate)
She admitted being wrong. A recunoscut ca a gresit.
It's not worth crying. Nu merita sa plāngi.
She feels like dancing. Are chef sa danseze.
I am used to getting up early. Sunt obisnuit sa ma scol devreme.
This book is worth reading. Aceasta carte merita citita.
It's no sense to try to mend the vacuum-cleaner. Degeaba īncerci/nu are rost sa repari aspiratorul.
You must avoid being late in future. Trebuie sa eviti sa īntārzii īn viitor.
I remember being disappointed. Īmi amintesc ca am fost dezamagit.
He is fond of reading aloud. Īi place sa citeasa cu glas tare.
I remember giving her the parcel. Īmi amintesc ca i-am dat pachetul.
They agreed to her coming. Ei sunt de acord ca ea sa vina.
She was right in refusing him. Ea a facut bine ca l-a refuzat.
PARTICIPIUL. Verbul englez are doua tipuri de participiu: de prezent si de trecut.
a) participiul prezent are forma identica cu gerundul (-ing,). Impreuna cu to be formeaza aspectul continuu al verbelor.
I am trying to learn. Īncerc sa īnvat.
El poate īnlocui o propozitie:
While I was reading the newspaper, I remembered them (while reading the newspaper...)
Īn timp ce citeam ziarul, mi-am amintit de el.
Nota: Participiul este introdus prin while si who. (Gerondul numai prin prepozitii.)
The man crossing the street (who is crossing)...
Barbatul care traverseaza strada...
b) participiul trecut
- este forma cu terminatia -ed a verbelor regulate; cele neregulate au forma lor.
listen - listened; move - moved
ajuta la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have;
este folosit īn constructii absolute.
The customs cleared, we left the airport.
Formalitatile vamale terminate, am parasit aeroportul.
Weather permitting, we shall sleep in tents.
Daca vremea va permite, vom dormi īn corturi.
Diateza pasiva
Atunci cānd subiectul sufera actiunea savārsita de obiect (nu o face), folosim diateza pasiva.
Lucy has written a letter. Lucia a scris o scrisoare.
subiect obiect
Diateza pasiva:
The letter has been written by Lucy. Aceasta scrisoare a fost scrisa de Lucia.
obiect subiect
Diateza pasiva se construieste cu:
to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului
Present: I am called / taken. Am fost chemat / luat.
Past: I was called / taken
Future: I shall be called / taken
Present Perfect: I have been called / taken
Future Perfect: I shall been called /taken
Future in the Past: I should be called / taken
Imperativ: Let me be called / taken
Conditional:
Present: I should be called / taken
Past: I should have been called / taken
Subjonctiv:
Present: (that) I (shall, might) be called / taken
Past: (that) I were called / taken
Present Continuous: I am being called / taken
Past Continuous: I was being called / taken
Nota: Diateza pasiva este, de asemenea, folosita cānd autorul actiunii nu este cunoscut sau exprimat:
The battle was lost. Batalia a fost pierduta.
Atentie! Īn afara de verbul be se mai poate folosi si verbul get pentru formarea diatezei pasive - aceasta mai ales īn vorbirea curenta.
The skirt got caught in the door. I s-a prins fusta īn usa.
All our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele cānd ne-am mutat.
Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptata este verbul become īnsotit de: more and more, increasingly.
The production of this factory is becoming increasingly specialized. Productia acestei fabrici devine din ce īn ce mai specializata.
Prepozitia by indica cine a savārsit actiunea suferita de subiect:
The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost recitata de Maria (nu de Lucia sau Ana).
Nota: By se omite cānd nu se cunoaste cine a savārsit actiunea (A doctor has been sent for. S-a trimis dupa doctor.), cānd vorbitorul nu doreste sa mentioneze, sau el se poate deduce din context (He was elected President. A fost ales presedinte.)
By nu se folosesle īn constructiile cu get sau become.
Verbele modale
reprezinta o categorie speciala cu urmatoarele catacteristici:
infinitiv fara to (ca si verbele care le urmeaza);
nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense;
nu primesc -ing;
formeaza singure forma interogativa si negaliva;
- au echivalente pentru diferite timpuri.
1. CAN = a putea, a sti (īnlocuit cu: to be able to = a fi īn stare, a fi capabil)
Exprima :
. capacitate: I can run very fast. Pot sa alerg foarte repede.
She cannot (can't) cook. Ea nu stie sa gateasca.
. posibilitate, presupunere:
They can be there now. E posibiJ ca ei sa fie acolo.
She can't do that! Nu se poate sa faca asta!
. īn limba vorbita īnlocuieste may pentru a exprima permisiune:
Can I go home? Pot pleca acasa?
You cannot come in! Nu poti intra.
Pentru alte timpuri folosim to be able to:
He was able to run very fast. Putea sa alerge foarte repede.
He will be able to run very fast. Va putea sa alerge foarte repede.
2. COULD exprima:
. capacitate (ca trecut al lui can):
I could run very fast last year. Puteam sa alerg foarte repede anul trecut.
. permisiune mai formala:
Could I go home? As putea pleca acasa?
3. MAY a putea, a avea voie (īnlocuit cu: to be allowed to, to be permitted to) = a se putea, a fi posibil (īnlocuit cu: to be possible to)
Exprima:
. permisiune īn limbaj formal:
May I go home? Pot pleca acasa?
You may not come in. Nu poti / nu ai voie sa intri.
sau: I was allowed to go home. Mi s-a īngaduit sa plec acasa.
He will be permitted to come in. I se va permite sa intre.
. posibilitate, presupunere:
They may be there now. Se poate sa fie / or fi acolo acum.
It may rain in the afternoon. Se poate sa ploua dupa-amiaza.
sau: It was possible to rain. Era / a fost posibil sa ploua.
It will be possible to rain. Va fi posibil sa ploua.
4. MIGHT exprima:
. permisiune (formala):
Might I go home? As putea pleca acasa?
You might not come in. Nu ai putea / nu ai voie sa intri.
. posibilitate vaga:
They might be there now. S-ar putea sa fie acolo acum.
It might rain in the afternoon. S-ar putea sa ploua dupa-amiaza.
5. MUST = a trebui (īnlocuit cu: to have to = a trebui neaparat, a avea obligatia)
Exprima:
. obligatie, datorie:
You must write to them. Trebuie sa le scrii.
I must leave soon. Trebuie sa plec curānd.
. posibilitate, presupunere:
You must be tired. Trebuie sa fii obosit. Trebuie ca esti obosit.
She must be at home now. Trebuie sa fie acasa acum.
Nota: La solicitarea permisiunii, , raspunsul se formeaza cu may, can sau must not.
May I smoke in here? Pot sa fumez aici?
Yes, you may - Da, aveti voie / vi se permite.
No, you musn't. Nu, este interzis.
Daca se pune la īndoiala obligatia, raspunsul se formeaza cu must (impunere) sau need not (lipsa necesitatii).
Must I really go there? Chiar trebuie sa ma duc acolo?
Yes, you must. Da, trebuie / este obligatoriu.
No, you needn't. Nu, nu este necesar / nevoie.
6. SHALL
Ca modal e folosit la toate persoanele si exprima:
. promisiune, ordin:
I shall write the letter. Promit ca voi scrie scrisoarea.
They shall come on time. Trebuie sa ajunga la timp.
. o oferta, propunere, īn care se asteapta opinia interlocutorului (apare īn special cu persoana I) īn īntrebari:
Shall I close the window? Sa īnchid fereastra?
Shall we listen to him? Oare sa īl ascultam?
7. SHOULD ar trebui, ar fi cazul
Exprima:
. sfat:
You should talk to him. Ar trebui sa-i vorbesti.
She shouldn't go to that party. Nu ar trebui sa mearga la petrecerea aceea.
. presupunere:
He should still be at home. Ar trebui sa fie īnca acasa.
They should be on their way now. Ar trebui sa fie pe drum acum.
8. OUGHT TO ar trebui, s-ar cuveni (forma literara, mai protocolara decāt should)
Exprima:
. sfat:
You ought to talk to him. S-ar cuveni sa īi vorbesti.
. presupunere:
He ought be still at home. S-ar cuveni sa fie īnca acasa.
9. WILL:
Ca modal apare la toate persoanele si exprima:
. cerere, invitatie deosebit de politicoasa (apare īn special cu persoana a II-a īn īntrebari):
Would you close the window? Ati vrea sa īnchideti fereastra?
Would you answer my question, please?Ati dori sa-mi raspundeti la īntrebare, va rog?
. actiune repetata:
He would always ask this kind of question Obisnuieste sa puna tot timpul astfel de īntrebari.
Nota: Actiunea repetata īn mod frecvent, dar īn trecut (acum īncheiata), poate fi exprimata prin constructia used to = obisnuiam sa.
I used to ask this kind of questions. Obisnuiam sa pun astfel de īntrebari.
10. DARE a cuteza, a avea curajl. Ca modal apare īn propozitii negative si interogative cu sensul: a īndrazni, a se īncumeta, a se aventura, a avea īndrazneala/neobrazarea.
How dare you? Cum īndraznesti?
She daren't say a word. Nu a īndraznit sa spuna o vorba.
11. NEED a avea nevoie. Ca modal apare īn propozitii negative si interogative cu sensul de a fi nevoie, a trebui:
Need you go now? E nevoie sa pleci acum?
Verbele auxlliare
Sunt verbe cu sens lexical redus si marcheaza modul, timpul, aspectul, persoana si numarul la verbele pe care le īnsotesc - la fel si forma interogativa a verbelor pe care le īnsotesc.
TO DO (a face) did, done
Do, did → intra īn alcatuirea formei interogative si negative a verbelor la prezent si la trecut.
Do you live in this town? Locuiti īn acest oras?
Did he attend this school? A urmat aceasta scoala?
I don't like it. Nu-mi place.
They didn't go. Nu s-au dus.
Nota
. be primeste do la imperativ negativ:
Don't be silly! Nu fi prost!
. have formeaza interogativul si negativul cu do īn limba vorbita:
I don't have enough time to do this. N-am destul timp ca sa fac asta.
. do īntrebuintat pentru subliniere (pronuntat accentuat):
She does make all her dresses herself Īntr-adevar īsi face toate rochiile singura.
Do read this letter to me. Citeste-mi, te rog, scrisoarea.
TO BE (a fi) was / were been
. se foloseste la formarea timpurilor conjugarii continue si a diatezei pasive:
He is sleeping.
I am being examined.
He has been informed.
Nota
. interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaza fara do:
Am I= Are you? Is he?
I am not. You are not.
. imperativul se formeaza cu do:
Don't be afraid! Sa nu-ti fie teama!
Do be attentive, please! Fii atent, te rog!
TO HAVE (a avea) had, had
. formeaza structura formelor perfecte (Present Perfect, Past Perfect...)
He has read.
He had read.
Nota
. interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaza fara do:
Have I? Have you? I have not.
Had I? Had he? I had not.
Exceptie: ca echivalent modal, to have este īnsa frecvent folosit cu do (exprima o posesiune ocazionala, nu permanenta: "a primi", "a lua").
Did you have any luhch today? Ai luat masa de prānz astazi?
We didn't have any letters from him. N-am primit o scrisoare de la el.
Why do you have to be there? De ce trebuie sa fii acolo?
Adverbul
Reprezinta partea de vorbire care exprima caracteristica sau īmprejurarea unei actiuni. Determina un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbul prezinta doua categorii de clasificare: dupa forma si dupa continut:
1. Dupa forma, adverbele pot fi:
. formate prin adaugarea terminatiei -ly la adjectivul corespunzator:
happilly, extremely, finally, immediately, slowly, truly, nicely, equaly, fully, sincerely, simply
. cu forma identica cu adjectivul corespunzator:
back, deep, direct, early, enough, far, fast, hard, ill, just, late, left, little, long, low, much, more, near, pretty, right, short, still, straight, well, wrong
. cu doua forme (una identica cu adjectivul, cealalta formata prin adaugarea terminatiei -ly la adjectiv) si sensuri deosebite:
deep (adānc) - deeply (profund)
direct (direct) - directly (exact, imediat)
hard (din greu) - hardly (cu greutate, abia)
high (sus) - highly (foarte)
just (chiar, tocmai) - justly (drept)
late (tārziu) - lately (recent, de curānd)
near (lānga) - nearly (aproape ca)
short (bruusc) - shortly (pe scurt)
2. Dupa continut, exista adverbe:
. de mod, care arata modul īn care se desfasoara o actiune (raspund la īntrebarea cum?)
fast, hard, badly, easily, shortly
. de timp, care arata timpul cānd se desfasoara actiunea (raspund la īntrebarea cānd?)
lately, ever, never, often, rarely, seldom, sometimes, usually, generally, constantly, today, yesterday, tomorrow, ago, last, next, yet, still, since, before, after...
. de loc, care arata locul unde se petrece o actiune (raspunde la īntrebarea unde?)
here, there, above, below, up, down, abroad, in, out, everywhere...
. interogative:
how?, why?, when?, where?
. de afirmatie si negatie:
yes, of course, certainly, naturally, sure, no, not, at all, by no means
Unele adverbe prezinta restrictii cu privire la pozitia īn propozitie.
. adverbele de timp definit (yesterday, today, tomorrow, next week) pot aparea atāt la īnceputul, cāt si la sfārsitul propozitiei:
I shall be able to meet you next week. Va voi putea īntālni saptamāna viitoare.
She is always asking a lot of questions. Īntotdeauna pune o multime de īntrebari.
. atunci cānd īn propozitie apar mai multe adverbe, ordinea lor este fixa:
mod + loc + timp
She sang beautiful at the concert last evening. A cāntat frumos la concert aseara.
My brother worked hard at the office last week. Fratele meu a muncit mult la birou saptamāna trecuta.
Ca si adjectivele, adverbele prezinta grade de comparatie, urmānd aceleasi reguli:
a) gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adverbului:
soon, hard, early, quickly, beautifully, importantly
b) gradul comparativ indica īmprejurarea prin comparatie
. de inferioritate: not so / as... as nu asa de... ca
less... than mai putin... decāt
. de egalitate: as... as (tot asa de... ca)
as hard as as quickly asā
as early as as importantly as
. de superioritate
- adverbele formate dintr-o singura silaba si adverbul early adauga -er la final:
...-er than (mai... decāt)
harder than earlier than
- advberbele formate din doua sau mai multe silabe sunt precedate de more:
more... than (mai... decāt):
more quickly than more importantly than
c) gradul superlativ
. relativ - indica nivelul cel mai īnalt sau cel mai redus al unei īmprejurari īn care se desfasoara actiunea:
- adverbele formate dintr-o singura silaba si adverbul early adauga -est la finals
the... -est (of) (cel mai... dintre):
the hardest of the earliest of
- adverbele formate din doua sau mai multe silabe sunt precedate de most:
the most... of (cel mai... dintre)
the most quickly of the most importantly of
. absolut - indica cel mai īnalt nivel al īmprejurarii unei actiuni, fara a se mai face comparatie. Se formeaza cu very (foarte)
very hard very quickly
very early very important
Nota: Exista si cāteva exceptii la gradul comparativ de superioritate si la superlativ relativ.
Pozitiv Comparativ Superlativ
(mai...) (cel mai...)
wll better the best
hardly worse the worst
much more the most
little less the least
far farther the farthest (īn spatiu)
further the furthest (īn timp)
- reprezinta partea de vorbire care face legatura īntre doua cuvinte diferite din punct de vedere sintactic: substantivul si articolul sau, verb si complementul sau. Īn limba engleza, prepozitiile uzuale sunt:
|
about - despre above - deasupra across - peste after - dupa against - īmpotriva along - de-a lungul among - printre around - īn jurul at - la before - īnainte(a) behind - īn spatele below - sub beside - alaturi |
between - īntre beyond - īn afara by - lānga, de catre concerning - privind despite - īn ciuda down - jos except - īn afara de for - pentru, de from - de la in - īn into - īn inside - īn interiorul near - lānga |
of - de off - de pe, din on - pe, deasupra out - din outside - īn exteriorul over - peste, deasupra per - prin, din till - pāna to - catre, spre under - sub, dedesubt with - cu without - fara |
Deseori, prepozitiile īsi pot schimba sensul īn functie de context:
through the window (pe fereastra)
in time (la timp)
for work (la lucru)
by bus (cu autobuzul)
on foot (pe jos)
Alteori, prepozitiile pot aparea dupa verbe, carora le confera un sens diferit fata de īntelesul de baza (le transforma īn verbe frazale).
to look (a privi) - to look after (a avea grija de);
- to lok for (a cauta);
to go (a merge) - to go on (a continua);
- to go by (a trece);
to make (a face) - to make into (a transforma)
- to make up (a īntregi, a fixa, a alcatui, a se farda)
Īn alte cazuri, prepozitiile pot aparea dupa substantive sau adjective si trebuie retinute īmpreuna.
at night (noaptea) safe from (ferit de)
at times (uneori) of old (pe vremuri)
at peace (īn pace) proud of (māndru de)
by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu)
by the hour (cu ora) on sale (de vānzare)
by the way (apropo) pale with fright (palid de spaima)
Dupa cum se poate observa, problematica prepozitiei īn limba engleza cuprinde o mare diversitate de sensuri si functii. expresiile ca atare trebuiesc retinute pe de rost.
Ordinea cuvintelor īn propozitie
Īn limba romāna, pozitia partilor de propozitie difera de cea a cuvintelor englezesti īn doua privinte:
a) limba romāna are mai multe forme flexionare decāt limba engleza si deci locul cuvintelor īn propozitie nu este atāt de important.
Engleza Romāna
I never see him there. Niciodata nu-l vad acolo.
(Eu) Nu-l vad niciodata acolo.
(Eu) Nu-l vad acolo niciodata.
(Īn limba romāna, subiectul nu este de obicei exprimat, verbul romānesc fiind marcat formal pentru persoana si numar.)
Engleza Romāna
He speaks English well. El vorbeste bine englezeste.
(subiect + predicat + compl.direct + circ.mod.) (subiect + predicat +
circ.mod. + compl.direct)
I saw him at the cinema last night. L-am vazut aseara la cinema.
(subiect + predicat + circ.de loc + circ.de timp) (subiect + predicat + circ.de
timp + circ.de loc)
Ordinea cuvintelor īn limba engleza prezinta urmatoarele caractzeristici generale:
- īn propozitii enuntiative si exclamative: subiect + predicat + complement
Peter likes Algebra.
How beautiful she is!
- īn propozitii interogatice: predicat + subiect + complement
Complementele urmeaza astfel:
complement direct + indirect + complement circumstantial de mod, de loc, de timp
I read the news quickly in the dining room after the dinner.
sub., pred., compl.dir., circ.de mod, circ.loc, circ timp
Nota: Pentru subliniere, putem aseza alta parte de vorbire īn pozitie initiala.
After dinner I read the news quickly in the dining room.
- doua sau mai multe complemente de acelasi fel urmeaza regula: de la specific la general.
He lives at 55, Franklin street, Bucharest.
- daca avem īn propozitie doua adverbe (de loc si de directie), ordinea este: adverb de directie + adverb de loc
The horse jumped over the fence in the garden.
directie loc
Calul a sarit peste gard īn gradina.
- mai multe complemente circumstantiale de timp: se aseaza de la momentul precis la cel general; de regula īn ordinea: durata, frecventa, moment.
I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood.
durata frecventa moment
timp precizat perioada generala
- atributul precede partea de vorbire pe care o īnsoteste:
a good ideea - o idee buna
brick walls - pereti de caramida
a never-to-be-forgotten remark - o remarca de neuitat
Atunci cānd un substantiv este īnsotit de mai multe atribute, ordinea acestoea este mai mult sau mai putin indiferenta.
New, grey, silk stockings. Ciorapi noi, de matase, gri.
Pentru realizarea ritmului propizitiei, unele pot preceda substantivul, iar altele īl urmeaza.
Before him was the vast forest, dark, dense and misterious.
Īn fata lui se afla padurea vasta, īntunecata, deasa si misterioasa.
Īn concluzie:
. Ordinea obisnuita a cuvintelor īn propozitia afirmativa este:
subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepozitional + circumstantiale de mod + loc + timp
She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner.
. Ordinea cuvintelor īn propozitia negativa este:
subiect + predicat + NOT + complemente
She was not afraid of him.
. Ordinea cuvintelor īn propozitia interogativa este:
predicat + subiect + complemente
Was she afraid of him?
|
