Sunetele limbii engleze

Sunetele limbii engleze

Sunetul este o realitate care se percepe cu auzul =i litera este o realitate care se percepe cu vederea.

Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, din\ii =i coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea =i sunete articulate.

}ntre sunete articulate =i liter[ exist[ o coresponden\[: literele sunt semne grafice prin care se noteaz[ sunetele ]n scris. Fiec[rui sunet ]i corespunde cel pu\in o liter[.

Sunetele limbii engleze se ]mpart ]n: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice; 3.sunete semivocalice.

1.Sunetele vocalice

Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronun\ate printr-o deschidere mai larg[ a gurii, f[r[ ca aerul care iese din pl[m`ni s[ fie ]mpiedicat prea mult. De asemenea, la pronun\area sunetelor vocalice coardele vocale vibreaz[.

Aceste sunete se ]mpart ]n: a) vocale propriu-zise

b) diftongi

c) triftongi

Vocalele

Vocalele sunt sunetele vocalice de baz[. }n limba englez[ vocalele sunt de dou[ feluri, ]n func\ie de durata pronun\[rii:

-vocale scurte(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai scurt[)

-vocale lungi(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai lung[)

OBSERVA|IE: }n nota\ia fonetic[ vocalele lungi se scriu la fel cu

cele scurte corespunz[toare, dar au ]n plus

semnul ":" la dreapta lor.

Vocalele limbii engleze sunt:

[L] - "a" scurt: up, under, butter, mother

a: - "a" lung: ask, arm, fast, last, car

e - elbow, Emma, ten, set

- sunet specific englezesc: as, hat, flat

i - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy

i: - eat, meat, be, me, beast

- "[": at, an, about, under, but, mother

- girl, hurt, Irvine

- on, off, dog, pot

- all, or, call, born, store

u - book, cook, look

u: - moon, fool, cool

Diftongi

Diftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din dou[ vocale propriu-zise, pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[.

ai - my, sky, ice, find

au - out, about, cow

ei - may, eight, make, take, wake

e - airplane, there, chair

[i - ear, clear, fear, hear, dear

u - old, ghoust, go, show

i - oil, boy, toy

[ - door

[u - poor

Triftongi

Triftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din trei vocale de baz[ pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[.

au - our, hour, tower, flower

[ai - iron, lion, fire

ei - player

2.Sunetele consonantice

Sunetele consonantice sunt sunete la a c[ror pronun\are gura este mai pu\in deschis[ dec`t ]n cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din pl[m`ni ]nt`lne=te obstacole. Ele se pronun\[ fie cu vibrarea coardelor vocale, fie f[r[ ca acestea s[ vibreze. Ele sunt:

a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaz[)

b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaz[)

Consoane surde

[p] - pye, play, apple, map, lamp

[t] - top, letter, butter, hat, flat, cat

[k] - book, cat, car, scared, act, stick

[f] - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life

[s] - see, sky, ask, set, last, bus, kiss

q ] - ,,s" cu limba ntre din\i: think, toothpaste, thank

[ς ] - sure, cushion, fashion, trash

[tς] - chair, child, chin, matches, butcher

[h] - house, hat

Consoane sonore

Aceste consoane sunt consoane la a c[ror pronun\are coardele vocale vibreaz[.

Ele sunt:

[b] - bread, boy, about, rabbit, cube

[d] - doll, credit, edit, read, bed, red

[g] - garden, globe, go, English, big, egg

] - pleasure, measure

[l] - lamp, look, elbow, silly, bell

[m] - mouse, may, middle, compas, come

[n] - not, bandit, meaning, men

] - sing, think, ink

[r] - red, rabbit, rose, brush

[v] - volume, leaves, devil, stove

[z] - zero, zebra, visit, rose

] - ,,z" cu limba ]ntre din\i: there

[d - ] - jewel, Jack

3.Sunetele semivocalice

Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane =i se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzi\ie.

Acestea sunt: [j] - yes, yellow, cute, new

[w] - world, window, what, liquid, quick

Consoane =uier[toare

Din grupul consoanelor surde precum =i din grupul consoanelor sonore o clas[ aparte o constituie cea a consoanelor =uier[toare. Consoanele =uier[toare sunt consoanele surde sau sonore a c[ror pronun\are se aseam[n[ cu un =uierat.

+uier[toare surde:  +uier[toare sonore:

[ς] [ - ]

[s] [z]

[q] [ - ]

[tς ] [d - ]

Regulile adjectivului

}n limba englez[, adjectivul se a=eaz[ ]ntotdeauna ]nainte de substantivul pe care ]l determin[.

ex: big plane, nice city, big house

OBSERVA|IE: }n afar[ de pozi\ia din fa\a substantivului,

adjectivul mai poate fi a=ezat dup[ verbul "to be".

ex: -my house is nice

-it isn't a big house

-it's nice and cosy

}n limba englez[ adjectivul nu se acord[ ]n gen, num[r =i

caz cu substantivul pe care ]l determin[. Adjectivul are

]ntotdeauna aceea=i form[, adic[ este invariabil.

ex: a nice girl - a nice boy

nice girls - nice boys

Substantivul

Num[rul substantivului:

}n limba englez[, ca =i ]n limba rom`n[, substantivele au dou[ numere: singular =i plural.

Pluralul este de dou[ feluri: plural regulat =i neregulat.

1.Pluralul regulat

Marea majoritate a substantivelor formeaz[ pluralul prin ad[ugarea termina\iei -s sau -es la forma de singular.

Reguli care arat[ c`nd se adaug[ termina\ia -es:

a) Termina\ia -es se adaug[ ori de c`te ori forma de singular se termin[ ]n urm[toarele grupuri de litere:

-s ex: bus-buses

-ss ex: kiss-kisses

-x ex: box-boxes

-sh   ex: bush-bushes

-(t)ch  ex: watch-watches

-(d)ge ex: bridge-bridges

OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termin[ ]n litera "e", la

plural se adaug[ numai "s" astfel ]nc`t s[ se evite

dou[ litere "e" al[turate.

b) Se mai adaug[ termina\ia -es atunci c`nd forma de singular se termin[ ]n "y" precedat de o consoan[. }n acest caz, la plural "y" se transform[ ]n "i" =i se adug[ -es.

ex: sky-skies

fly-flies

baby-babies

daisy-daisies

c) Termina\ia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termin[ =i ]n litera "o". Este vorba despre substantivele terminate ]n "o" care sunt de origine germanic[.

ex: potato-potatoes

tomato-tomatoes

OBSERVA|IE: }n toate celelalte cazuri substantivele cu plural

regulat primesc la plural termina\ia -s.

ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs,

cat-cats, map-maps, lamp-lamps.

2.Pluralul neregulat

}n limba englez[ exist[ un num[r relativ mic de substantive al c[ror plural constituie o excep\ie la regula form[rii pluralului prin ad[ugarea unei termina\ii la forma de singular.

}n realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze.

Odat[ cu exercitarea tot mai puternic[ a influen\ei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul ]n -s/-es s-a extins ]n dauna pluralului format prin alte mijloace =i care ]=i avea originea ]n limba german[.

Substantivele al c[ror plural este neregulat sunt:

man-men

woman-women

foot-feet

tooth-teeth

goose-geese

child-children

ox-oxen

mouse-mice

louse-lice

die-dice

}n afar[ de acestea mai exist[ c`teva substantive care au aceea=i form[ pentru singular =i plural:

sheep-sheep

deer-deer

fish-fish

trout-trout

series-series

Felurile propozi\iilor =i construirea lor ]n englez[

Dup[ scopul comunic[rii(inten\ia vorbitorului) propozi\iile

pot fi:

1.enun\iative: propozi\ii prin care vorbitorul face o comunicare, o

constatare, ]=i exprim[ o p[rere etc.

2.interogative: propozi\ii prin care vorbitorul se intereseaz[ de

ceva, cere o l[murire, ]ntreab[ ceva etc.

3.exclamative: propozi\ii prin care vorbitorul exprim[, pe l`ng[

informa\ia propriu-zis[, =i atitudinea sa(starea sa

sufleteasc[) fa\[ de informa\ia respectiv[.

Dup[ un alt criteriu, cel al sensului ]n care merge comunicarea, propozi\iile se ]mpart ]n:

a)    propozi\ii afirmative

b)    propozi\ii negative

OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propozi\ii

numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot s[ fie at`t

afirmative c`t =i negative.

Construirea propozi\iilor enun\iative-afirmative

Propozi\iile enun\iative-afirmative au urm[toarea structur[:

1.subiectul

2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt

3.restul cuvintelor

ex: I like to fly.

You like to play.

He likes to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te

termina\ia -s sau -es. Cazurile c`nd se adaug[ -es

sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat.

ex: She plays football.

He studies Enlish.

Construirea propozi\iilor enun\iative-negative

Structura acestor propozi\ii este:

1.subiectul

2.verbul auxiliar ,,do"

3.nega\ia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: I do not like to fly.

You do not like to play.

He does not like to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular termina\ia care

marcheaz[ persoana =i num[rul o prime=te

auxiliarul ,,do" care cap[t[ forma ,,does".

Forma ,,do not" se poate contrage ]n ,,don't", iar

forma ,,does not" ]n ,,doesn't".

ex: I don't like to fly.

You don't like to play.

He doesn't like to sleep.

Construirea propozi\iilor interogative-afirmative

Structura lor este:

1.verbul auxiliar ,,do" cu forma ,,does" la persoana a 3-a, singular

2.subiectul

3.verbul de conjugat la infinitiv scurt

4.restul cuvintelor

ex: Do you like to fly?

Does she like your name?

Where do you live?

Are you O.K.?

Construirea propozi\iilor interogative-negative

Structura propozi\iilor este:

1.verbul auxiliar ,,do"

2.subiectul

3.nega\ia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: Do you not like to fly?

Does she not like your name?

Are you not O.K.?

OBSERVA|IE: }n cazul folosirii formelor contrase "don't" =i

"doesn't" , structura este urm[toarea:

1. "don't" sau "doesn't" ]n func\ie de persoan[ =i num[r

2. subiectul

3. verbul de conjugat la infinitiv scurt

4. restul cuvintelor

ex: Don't you like to fly?

Doesn't she like your name?

Don't you live in London?

Don't you feel well?

R[spunsul la ]ntreb[ri

La ]ntreb[rile la care se poate r[spunde cu "da" sau cu "nu" r[spunsul poate fi complet sau scurt.

R[spunsul complet ]nseamn[ transformarea prop. interogative ]n una enun\iativ[, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativ[

ex: -Do you like music? Yes, I like music.

-Does she like to go to the cinema when she is not busy?

Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy.

R[spunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propozi\ii enun\iative. De data aceasta, ]ns[, nu se mai folosesc toate cuvintele din propozi\ia interogativ[, ci doar subiectul =i verbul auxiliar "do"(sau "to be" etc.). Dac[ r[spunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase.

ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl?

No, I don't. No, she isn't.

OBSERVA|IE: Dac[ r[spunsul este afirmativ, propozi\ia

enun\iativ[ se construie=te cu auxiliarul "do"

("to be" etc.).

ex: -Do you like music? Yes, I do.

-Are you a pilot? Yes, I am.

-Do you live here? Yes, I do.

Articolul

Defini\ie: Articolul este partea de vorbire flexibil[ care ]nso\e=te

substantive =i arat[ dac[ un substantiv denume=te un

element cunoscut vorbitorilor sau un element nou ]n

cadrul conversa\iei.

Felul articolului:-hot[r`t

-nehot[r`t

Articolul nehot[r`t

Articolul nehot[r`t se a=eaz[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l ]nso\e=te. El are dou[ forme:

"a"­[ ]: ]naintea cuvintelor care ]ncep cu un sunet consonantic

sau semivocalic.

ex: a book, a pen, a window, a yellow car

2. "an"[ n]: ]naintea cuvintelor cu un sunet vocalic.

ex: an apple, an egg, an eye, an hour

Cazuri ]n care se folose=te articolul nehot[r`t

}nso\e=te substantive care exprim[ un element nou ]n cadrul

conversa\iei.

ex: Mike sees a plane in the sky.

}nso\e=te substantive care denumesc profesia, ocupa\ia sau

calitatea unei persoane.

ex: Mike is a pilot.

Sue is a student.

}nso\e=te substantive care sunt folosite ]n sens general.

ex: A plane is very fast, a bicycle is slow.

}n unele expresii.

ex: in a whisper

in a hurry

Articolul hot[r`t

Defini\ie: Articolul hot[r`t este articolul care se folose=te atunci

c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba.

- Articolul hot[r`t se a=eaz[ ]n limba englez[ ]ntotdeauna ]naintea

cuv`ntului pe care ]l determin[. El se pronun\[ ], atunci c`nd

cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu un sunet vocalic.

ex: the apple

the eye

the hour

- El se mai pronun\[ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[

]ncepe cu o consoana sau cu o semivocal[.

ex: the boy

the cinema

the window

Cazuri ]n care se folose=te articolul hot[r`t

}nso\e=te un substantiv care reprezint[ un element cunoscut

vorbitorilor.

ex: Mike pilots a plane. The plane is big.

}naintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a

desemna ]ntreaga familie.

ex: the Browns - familia Brown

the Jacksons - familia Jackson

the Clintons - familia Clinton

}nainte substantivelor proprii care denumesc mun\i sau dealuri.

ex: the Alps

the Rocky Mountains

}naintea substantivelor proprii, nume de ape curg[toare.

ex: the Danub

the Thames

the Missisippi

}naintea substantivelor proprii, nume de m[ri =i oceane.

ex: the Atlantic Ocean

the Indian Ocean

the Black Sea

}naintea substantivelor folosite cu sens general.

ex: The cat is an animal.

}naintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte

publica\ii periodice.

ex: the Times

the Washington Post

}naintea substantivelor proprii, nume de institu\ii.

ex: the British Museum

the Science Museum

the Opera

Se a=az[ ]ntre prepozi\ie =i substantiv.

ex: on the table

in the sky

under the bed

Excep\ii: at home, to school, in school, in hospital, in church

10. }naintea substantivelor proprii, nume de \[ri atunci c`nd 

numele \[rii este alc[tuit din dou[ sau mai multe cuvinte.

ex: The United States of America, the Czech Republic

Excep\ie: Great Britain

}naintea substantivelor proprii, nume de ambarca\iuni.

ex: the Titanic

}naintea numeralelor ordinale.

ex: the first

}naintea substantivelor care denumesc obiecte unicate.

ex: the sun

the moon

the earth

the univers

}naintea adjectivelor la gradul superlativ relativ.

ex: the best

}naintea oric[rui substantiv cu determinare precis[.

ex: This is not the John I know.

Cazuri ]n care nu se folose=te articolul hot[r`t

}naintea substantivelor care denumesc persoane.

ex: Mary, Bill, Jack, John

}naintea substantivelor proprii, nume de continente.

ex: Asia, Europe, Africa, Australia

Excep\ie: the Arctic

}naintea substantivelor proprii, nume de localit[\i.

ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw

Excep\ie: the Hague

}naintea substantivelor care denumesc mesele zilei.

ex: breakfast, lunch, dinner, supper

}naintea substantivelor care denumesc zilele s[pt[m`nii.

ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday,

Friday, Saturday

}naintea substantivelor care denumesc =tiin\e, obiecte de studiu, materii de ]nv[\[m`nt.

ex: Mathematics, Physics, Chemistry

}naintea substantivelor care denumesc lunile anului.

ex: August, September, October...

}naintea substantivelor care denumesc alimente.

ex: cheese, coffee, bacon, sugar

}naintea substantivelor care denumesc substan\e, materii

prime, materiale.

ex: gold, silver, bronze

10.}naintea substantivelor care denumesc jocuri.

ex: Monopoly, chess, football

11. }naintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima

ideea de "]n general", de clas[ de obiecte.

ex: Children love sweets.

Flowers are nice.

Cars are very popular.

12. }naintea substantivelor care denumesc \[ri, c`nd numele \[rii

este format dintr-un singur cuv`nt.

ex: England, France, Portugal, Italy

Excep\ii: Great Britain, the Netherlands

13. }naintea substantivelor care denumesc \inuturi geografice.

ex: Kent, Transylvania

14. }naintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi

urm[toarele situa\ii:

a)    numele lacului este alc[tuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaz[.

ex: Ontario

b)    numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este "lake".

ex: The Salty Lake

c)    numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte din care primul este "lake".

ex: Lake St. John

Timpul prezent perfect

(Present Perfect)

Timpuril perfecte sunt folosite ]n englez[ pentru a exprima ideea c[ ac\iunea verbului este ]ncheiat[.

Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar "to have". Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul "have" la prezent, urmat de participiul trecut al verbului no\ional. (Participiul trecut ]n cazul verbelor neregulate este cea de-a treia form[ din cele de baz[.)

ex: Sue has caught a cold.

I have borrowed this book.

Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o ac\iune care a ]nceput ]n trecut =i s-a terminat cu pu\in timp ]nainte de

momentul vorbirii.

ex: Mike has just come.

Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o ac\iune

]nceput[ ]n trecut, terminat[ ]n trecut, dar care are urm[ri ]n

prezent.

ex: Sue has caught a cold.

Clasificarea verbelor

Clasificarea verbelor se poate face ]n func\ie de dou[ diferite criterii:

Criteriul modului - ]n care flexioneaz[ (dac[ ]=i schimb[

forma ]n mod asem[n[tor sau nu).

·Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele

neregulate. Ele au ca tr[s[tur[ comun[ faptul c[ formeaz[

trecutul =i participiul trecut prin ad[ugarea termina\iei -ed la

forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate: