ABIA ACUM A

ABIA ACUM A. PAUNESCU

Ranit la piept de crivatul cainesc,

Ce-mi bandajeaza ranile cu luna,

Abia acum încep sa te iubesc

Cand simt ca te-am pierdut pe totdeauna.

Si ranile mereu ma vor durea,

Slavind întîmpinarea ta tîrzie

Si-abia acum îti spun 'iubita mea',

Cînd nici nu-ti stiu adresa spre a-ti scrie.

Deodata, apa lumii te-a-nghitit,

Deodata am ramas ranit de crivat,

Gesticulînd spre minus infinit

Si construind delicte împotriva-ti

Atunci cînd totul se-ntîmpla firesc

Ne-mpotriveam ca soarele si luna,

Si-abia acum încep sa te iubesc

Cînd simt ca te-am pierdut pe totdeauna.

Deodata ce spun eu si ce spui tu

Sunt doua înghetate limbi straine

Si la hotarul dintre da si nu

Un martor mut mi-ar tot vorbi de tine.