AMAR...
Amar e gāndul nerostit
Ţinut īn tainita de suflet
Legat cu lanturi, neclintit
Ce rar sloboade cāte-un scāncet
E viu, aprins, mustind de 17117j93r dor
si de dorinte necuprinse,
Tresarea-arar, de un fior
Dar soaptele-i sunt stinse...
Ar vrea sa zboare catre cer,
Dorinti sa-ti īmplineasca
Sa-ti daruiasc-al sau mister,
Nimic sa nu-l opreasca...
Dar zbaterea este-n zadar
Caci, tintuit de soarta
Traieste-al vietii chin, amar
Iubirea-i este moarta....
Tacut, īn tainita de suflet
Priveste-n jur, catānd sa vada
De nu gaseste leac de urlet
si de durere sa-l sloboada !
Nu cere mult, ci doar farāma
Din bobul gingas de iubire
Ce zidurile-n jur darāma
si clipe nasc, de nemurire...
