Adriana
pe la 6 eram la chioscul de ziare.
era o seara calda, cu toate ca de sf îrsit de septembrie
si nu purtam decît un pulovar usor.
m-am privit în parbrizul albastrui al unui wartburg .
aratam cît pot sa arat eu de bine, si
ma simteam perfect.
1-am întrebat de vreo doua ori cît e ceasul pe vînzatorul de înghet;
dar fata a venit repede.
am luat-o de mîna.
era
placut afara, cum ziceam, ea purta salopeta,
o salopeta vernil, si era nefardata
doar la coltul ochilor putin mov.
n-o iubeam.
îmi dadea însa iluzia ca am o prietena, ca da cineva doi bani pe
si oricum tineam de mîna pe cineva ( o tipa destul
de frumoasa).
am mers trancanind pîna la stadionul 23 august.
turnul parasutistilor.. dar ce sa mai spun,
ne-am asezat pe ultimul sir curb de banci al stadionului gol
sub labele metalice ale reflectoarelor.
era foarte placut.
ea mirosea usor a sulf, dar pe par îsi daduse
cu magie noire. o fata tînara.
cînd s-a întunecat, am luat-o din loc pe sub tabela electronica
urmariti de tîntari.
P.S. am uitat sa mai spun
ca de fapt nici ea nu ma iubea
si chiar nu iubise pe nimeni în viata ei
dar ne simteam bine
si am avut seri placute împreuna
efectiv.
|
