Alegorie in camp de magnolii

Alegorie în câmp de magnolii

Azi e departe de mâine.

O clipă e departe de stingere.

Pe câmpuri de magnolii, sclipind în soare

Spuneai că mă iubesti, că 22122x232w frumusețea doare

Cădea parfumul și ne spăla pe trupuri

Iar noi ne sărutam în eterne absoluturi.

Ne priveam dincolo de ceruri, dincolo de nori

M înălțai când îmi spuneai că mă adori,

Pocneau în ploaie o mie de bujori

Iar tu mă alintai cu cei mai calzi fiori.

Pe mâinile tale dansa amețitor destinul,

Te mângâiam ușor, zâmbeai și eram unul.

Fluturi de aur ne înveleau în noapte,

Ne încălzeam cu stele, cu foc de șoapte.

Nu mă trezi când se stinge-o clipă.

Sărută-mă și înveleșete-mă cu o aripă.

Nu ți-am spus ? Iubesc un înger.

Trăiesc doar pentru el, iar eu sunt cerul său.

Să nu ceri mai mult decât iubire,

Să te topești în ființa ei

Și să o bei ca pe-un izvor de viață.

Ea va topi și cea mai cruntă gheață.