Am un profesor de gegrafie,
Sa va povestesc:
Are mot, chelie,
El reprezinta-analfabetul romānesc.
Īntre subiect si predicat,
Nu stie a face un acord,
Se vede ca este un ratat,
si c-a facut de doua ori avort.
De somn, ne-a spus odata,
Cum urca pe Dunare īn sus,
si o īntoarce a doua ora-ndata,
Ca e de apa sarata, si ca asa a spus.
Excursii, el organizeaza,
si ce am vizitat cu el?
Īn vārsta el īnainteaza,
si e din ce īn ce mai chel.
Vorbeste cu precipitatii,
si despre ele el vorbeste,
As vrea cāteva reclamatii,
Pentru chelbosul ce nu gāndeste.
Spune ca īn Constanta nu-s bovine...
Poate e el baltata romāneasca,
si ne īntreaba: "La olimpiada cine vine?",
Chelia multi ani sa-i mai traiasca!
Ne da mai mult decāt este īn carte,
De parca nu ar fi deja destul,
si o sa aiba proful parte,
De rezultatul ce mai nul.
O nulitate? Nu se stie,
Poate ca este negativ!
Īn orice caz el nu aduce bucurie,
si este interogativ.
Ora de geografie,
Este blestemul cel mai crunt,
Proful lipsit de omenie,
si lectii ce nu ajung.
Īmi bag picioru-n el de prof,
De geografie prof tāmpit,
IQ-ul lui este setat pe OFF,
Iar creierul este oprit.
El are o parere fixa,
si si-a fixat-o cam de mult,
O expierienta cu el e foarte trista,
Nu-mi place deloc ca sa-l ascult.
Ne spune odata ca-n Marea Neagra,
La adāncime se gaseste hidrogenul sulfurat,
"Sau acid sulfhidric" spune Cristina-ndata,
"si asta" raspunde proful īngāndurat.
Aparentele īnseala,
Proful de geogra' e la fel,
Ar trebui sa-l cheme si Pācala,
Caci nimeni nu mai e ca el.
Cānd īl vad pe bicicleta,
Cu geaca negra-pamānt,
Parc-ar fi el o atleta,
Sapānd dupa zacamānt.
Are porecla de "Cotet",
si si-o merita deplin,
Zāci cā mānca mult fānet,
Plus un pāhāriel di vin.
El mai zice si Botseni,
si īn cur' de dezvoltare,
Nu ma doare de Vadeni,
Cānd īmi pune-o īntrebare.
Mai pune note din burta,
Ca sa le mai rotunjeasca,
Ne mai spune noua o turta,
Din viata lui cea tinereasca.
si ce profa am la mate',
Stati sa v-o descriu:
stie multa carte,
Asta si eu stiu.
Dar sa ne explice,
si sa ne predea.
Pedagogia-i zice,
Ca e foarte grea.
E nervoasa foc,
Pe lānga ca-i proasta,
Surmenajui tot,
Īn ziua nefasta.
Ritmul nu se opreste,
Merge īn continoare,
si sāngele stropeste,
Ţāsneste din rana care doare.
Nu stie la mate',
Sa ne stapāneasca,
La info' se bate,
Cu capul de fereastra... Windows 2000
|