Ascultîndu-l pe Kenny Rogers
evident, kenny rogers mi-a fost întotdeauna foarte antipatic
si cred ca toata lumea s-a plictisit de mutra lui albastru închis pe fc
albastru deschis
înotînd în televizor printre lampi dar s-a întîmplat ca ea sa vina la mine în timp ce cînta la televizor ker
rogers "ia uite-1 pe kenny rogers" a zis ea cu buzele umectate, cu rochia varg
de crep
fluturîndu-i peste piele, peste ramificatii nervoase tare mi-ar fi placut ca macar cartile de joc de pe masa sa fi deschis atunci ochii vizi sau vreo carte de golopentia sa-i distraga atentia de pe puricii mirei, livizi.
dar kenny rogers batea cu microfonul si cu pumnii în sticla scotea bule inegale, de curcubeu iar ea plîngînd îl reflecta în lacrimi ea plîngea cu televizoare albastre si moi ea spunea : "nu te atinge în seara asta de mine, si mai ales nu stii
televizorul
el are mai multa experienta ca tine cu el am fost la mare dintotdeauna, din precambrian el stie ce cadouri trebuie sa-i faci unei femei ca rîsul ei sa fie verde si clar
în nimicul asta de viata, el, kenny rogers, el, kenny" iar kenny rogers batea din branhii, jupuit, bubos, colorat atras de hubloul de batisf era
;oste, acum ai sa dormi linga mine caci acum ne înconjoara un televizor circular drago, e un ocean de purici albastri afara bîntuit de singuratatea cu falci a lui kenny"
...dar ea devenise o torpila din al doilea razboi mondia]
în care se încrustara lichenii...
9 - Totul
Regina scrumbiilor
Tu m-aruncai în bratele voluptatii
prin parcul I.O.R., la Athenee Palace si prin statii.
Tu concurai la maraton cu facultatea blonda de engleza,
tu, pentru tine toti cadeau în freza.
Parul tau transparent, de magneti si amanti
era mai negru ca negrii care manînca la braseria de la hotel Dorobanti
Tu erai cubul de gheata dintr-un pahar de Cinzano :
te topeai lînga mine, diseuzo, rubensiano.
Acum ai devenit regina scrumbiilor.
Acum ai oceanul drept plapumioara.
Ai un crab drept cearceaf si un trauler drept camasa de noapte.
Acum în loc de minte, inima si literatura
ai un macrou în ulei, o plachie de cega, o saramura,
acum ai rîsul în Scandinavia, genele în Antile,
amintirile despre mine bagate în sticle ca niste file
pe care nu scrie nimic si zvîrlite în valuri.
- Acum ai o sardea cu trese drept mire.
Regina scrumbiilor, îti amintesti ? Dar acum ai buzunarele pline de pesti, acum stii ca se zice nu marinei, mariner si stii cum face dragoste bricul Mircea. Ti-aduce el perle, îti taie feliute de luna la ceai ?
Ai blugi de la el ? Casetof oanele nichelate merg cu caseta inimii tale ?
Regina scrumbiilor, acolo, printre corali si balene
prin rugina epavelor strecoara-te-alene
însotita de pestele-luna
si printre scheletele îmbratisate, printre sextante si harti
printre crinii de mare, da, printre crini,
vei da de sipete cu pistoli, napoleoni si florini
lanturi, cruci cu safire, pocale
(în apa din jurul tau vor pluti coji mucezite de portocale)
va fi frig, va fi bezna, n-o sa ai ce sa faci
cu pietre scumpe si cu pitaci,
boxele ruginesc, blugii sînt destramati
lunile sînt lungi, hublourile sînt strimte...
Vei stanta toata viata conserve de vid.
Vidul va fi umarul pe care vei plînge.
Vidul va fi omul care-ti va musca gura.
Vidul va dormi pe perna de lînga tine.
Regina scrumbiilor, ochisori,
cu o sardea vrei sa traiesti si sa mori ?
Odata eram noi, eram arlechinul si colombina,
iar acum vrei sa înfasi copilul tau în tabla de mineralier ?
Nu ti-e rusine si nu te doare ?
Cum ai sa dai tîta la macarale si la vapoare ?
Cum ai sa te vinzi pe o litra de icre ?
.HM
Ah, Ioana, marea e galbena ca laleaua.
Sub carnea ei, oricare scoica îsi întinde margeaua.
Calutii de mare la curtea ta, sub marchiza de geamuri color,
vor batea din picior
iar rechinii vor trece supli si moi prin ochiuri largi de navoade.
Doar înecatii au sa vina la tine,
cu miile, cu oasele calcîielor în botine
si sternurile sub ceaprazuri si fracuri
si testele ca unghia sparte de veacuri.
Drago, doar scheletele ti-or umple viata.
Dulceo, crede-ma.
Viata întreaga vei freca o punte imaginara. Viata întreaga vei reciti o carte de versuri. Viata întreaga vei latra de singuratate. Viata întreaga vei da din coate si vei saruta buze tari de platica.
Regina scrumbiilor, nu ti-e frica ?
|