CXC Vasile Voiculescu
Nu te-am putut cuprinde sa fii numai al meu,
E cum as cere lunii sa-mi arda noaptea-n sfesnic;
Ţi-e locul între stele...Ci, oricât de pigmeu,
Mi-e dragostea cer, iar tu, luminatoru-i vesnic.
stiu, între noi sunt doua iubiri: a mea si a ta
Nu ne-a-nchegat în sine o unica simtire:
Tu firul tau oricând vrei poti rupe sau scurta,
Dar lantul meu ramâne si-i fara-mpotrivire,
Nici spatiul, nici timpul nu izbutesc sa-l roada,
Rugina deznadejdii îl lasa neatins:
Nu-l simti cum freamateaza salbatic de întins ?
Ca sa te urmaresca, navalnic, ca
pe-o prada,
Chiar pân' la cellalt
capat al lumii de-ai fugi,
Înverigat de tine, cât
lumea s-ar lungi.
Duminica, 31 iulie 1955
|
