ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Cântec trist II
Eu despre mine nu mai stiu nimic
Vestile dinspre moarte vin tot mai greu
As vrea în cinstea voastra cuvinte sa ridic
Cu suflet de copil si derbedeu.
Pe umbra mea calare ma avânt
Sa cuceresc din universul mare
Neîntelesurile prinse în cuvânt
si-n zborul pasarilor migratoare.
Eu despre mine multe n-am de spus
Atâta doar ca sunt mai ostenit
Ca visul meu atârna la apus
Cu aripa zburând spre infinit.
Ca orice muritor mi-as fi dorit
O alta soarta, poate-un alt destin
Descalecând din mine am pornit
Spre sinele din sinea mea sa vin.
|