Cāntec
Cu fluturi aruncam īn toamna asta vara
Cu toate cuvintele care-mi sticleau īn piept
Bolnav ma trag din trup sa ies afara
Cuvāntul tau īn frunze sa-l astept.
Īn lacrimile lunii as vrea sa ma īnec
Sau sa īnot pāna-n al pietrei nimb
Cu fluturii de noapte īn cer sa ma petrec
Īntr-un copac cu aripi sa ma schimb
E prea tārziu īn fluturi sa-i mai strāng
De ochi un sarpe alb ma musca
Mi s-a vestit de toamna si mi-e frig
si trag din existenta īnc-o dusca.
|
