Civitavecchieza II
Taifasuiau pe la colturi umbrele,
se certau si scrâsneau din dinti -
întoarcerea mea le-a dat mare bataie de cap,
le-a stricat planurile.
Instante încropite ad-hoc au cerut expulzarea poetului,
încarcerarea lui sau exilul.
Melancoliile si iubirile femeilor
pe care le-a atins cu mângâierea cuvintelor
risipind metafore pe carosabil
prin parcuri si prin baruri -
sunt capetele de acuzare.
"Sa-l biciuim cu indolenta noastra!"
"Sa-l tragem pe roata scâlciindu-l!"
"Sa-i înjunghiem inima bolnava de atâta iubire!"
"Sa-i scoatem ochiul interior cu care-si vegheaza cuvintele!"
"Sa-i batjocorim îngerul!"
"Sa-l ardem spulberându-i cenusa!" -
ziceau rând pe rând juratii.
Deliberând instantele au hotarât:
Articol unic: "Poetul se va baga în inceatul masii!"
si linistea a cuprins din nou
teritoriul umbrelor de la Civitavecchia!
|
