Destul!
Destul cu spalatul dimineata pe dinti,
Cu rasaritul lungit peste g 535c22f arduri.
si e atât de bine sa te minti
Ca nu ti-au mai ramas hazarduri.
Dupa ceas schimbam mereu prefixul
Atâtor vise ce ne-au chinuit
Tot umilind fara de mila pixul
Hârtiei dam cuvântul terfelit.
Te cheama vesnicia pe mobil
Când tocmai faci un dus cu epitete -
E iarasi iarna-n suflet de copil
si vântul ti se încâlceste-n plete.
Ai vrea s-adaugi trupului un ochi
Tocmai bine-n toamna rastignita
În frunzele iluziei sa te îngropi
si-n amiaza clipe ruginita.
Cu glasul stins al ierbii dai contur
Cuvintelor trosnind sub pasii grei;
Îmbatrâneste lumea di-mprejur,
Plecând din ea ca sa ne facem zei.
|