Gabriel Timoceanu - ZIUA ÎNTÂI

Gabriel Timoceanu - ZIUA ÎNTÂI

Stau nori adunati

Destin

Exista dragoste

Înlauntrul meu exist eu

Melancolic

si în contemplatie.

Cineva va trebui învins.

E criza aceasta de victorii.

Nu exista sentimente minore.

Oamenii vor sa manânce.

E lipsit de orice sens

Sa te dai lor de mâncare.

Morbidul atrage mult mai puternic

decât orice Frumos.

Mai ales când în tine salasluieste.

Contemplatie pâna la perversiune.

A-ti refula pornirile, da un sens vietii

A nu ti le refula, nu-ti lasa timp sa cugeti

la sensul ce nu ti l-ai dat.

A stapâni propriul destin Da sau Nu, iata Strigatul,

Zborul

Sensul întregii murdarii.

De ce suntem facuti asa cum suntem

si de ce Dumnezeu în marea lumina a Sa

Ne vrea altfel decât El însusi ne-a lucrat?

Rezulta ca noaptea dupa o zi oarecare autonomie

de zbor.

Cine n-a înteles aceasta se comporta si traieste la fel,

doar ca n-a înteles aceasta.

Aud niste câini. Sunt nascuti si latra oameni

nascuti. Auzi-i cum latra.