HOŢII
Aveam o poezie care nu ma lasa sa dorm
si am trimis-o la
La un bunic.
La urma am scris alta
si i-am trimis-o mamei 949o1417j
S-o pastreze în pod.
Am mai scris dupa aceea vreo câteva
si, cu strângere de inima, le-am încredintat rudelor
Care si-au dat cuvântul ca or sa aiba grija de ele.
si tot asa, pentru fiecare poezie noua,
S-a gasit câte un om care sa mi-o primeasca,
Pentru fiecare prieten al meu
Are, la rândul sau. un prieten,
Atât de bun, încât sa-i încredinteze taina.
Asa ca nici eu nu mai stiu acum
Unde mi se afla cutare vers
si, în caz ca ma calca hotii,
Oricât de mult m-ar schingiui,
Tot n-o sa le pot spune mai mult, decât
Ca ele sunt la loc sigur,
În tara asta.
|