ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
ÎNCEPUT DE IUBIRE
Ioan Alexandru
.
Târziu dam semn ca am iubi,
Veac mult trebuie sa treaca
Pâna ce-n raclele pustii
S-aduna-o lacrima de apa.
.
.
Caci nu-i iubirea acest dor
De-a te lipi de patimile tarnii
De-a risipi etern si de-a pofti
Încovoiat sub jugurile carnii.
.
.
Ţarânile tarânile le pasc
si ce e pleava piere în furtuna
Orbecaind molizii prin paduri
Îi mânca strâmba molia batrâna.
.
.
Greu e iubirea si-o pricepi
Abia când nu mai stii de tine,
Decât ca drumul ce ti-e dat
Un altul l-a batut mai bine.
.
.
Decât ca haina ce o porti
si nici camasa nu sunt ale tale.
si nici curat obrazul nu-l retragi
Când cel viclean te palmuie pe cale,
.
.
Decât ca singurul avut
Ce se cuvine sa ramâna
Nu-i decât veghea lânga cel uitat
Zdrobit în suferinta pe colina.
.
.
Caci nu-i iubirea decât semn
Ca trebuie sa iesi întâmpinare
Pe cel împovarat sa-l usurezi
si cel pierdut sa-l scoti la aratare.
.
.
Iubirea nu-i decât a sti
Sa te retragi în ceasul cuviintei
Când clopotele cad pe cer
si-ti cer luminile fiintei
.
.
Atunci cu bratele pe piept
Sa lasi sa cada candela în ceata
Caci mirele va trece negresit
Sa-ti ia icoana stinsa de pe fata.
.
|
