Lolita
Desigur, lumea exista numai de ieri :
deci vino, pustioaico, adu-ti cu tine trusa de mîngîieri
si-n fulgarinul ca un pai de plastic mov
patrunde iar la mine- 24324k1017y n alcoov.
Lasa-ti în hol samurul si boaua,
sîrmali-elekul cu danteaua
ca sa-mi apas fragil si dur
coasta de fildes pe coasta ta de azur.
Vom face, ascultîndu-1 pe Santana,
courvoisiere pe Mediterana,
si-o sa ne rîdem cam cu chef,
cînd vor dansa îmbratisati, la Gala UNICEF,
Gala Galaction cu Gala lui Dali
(si apoi iar ne vom iubi...)
Vei inspecta vitrinele, biblioteca,
îl vei citi pe Haralamb G. Lecca
si terminîndu-ti galesa sarlota
îti vei baga boticul prin Dan Botta.
si vei pleca, prin seara de mileu,
spre casa ta cu trepte de liceu
unde te-asteapta prin cîte-o firida
unchiul avar, matusa ta gepida...
Desigur, lumea s-a nascut doar ieri. In camera mea cu igrasie si graseieri,
în chilia mea cu chirie
vei lasa miros de radiografie.
fantoma soldului si sinului pe cearceaf,
pe perna o dunga de dermatograf
iar urma umarului pe covor
va naviga ca olandezul zburator.
Ai fost aici ? N-ai fost ? Cu ochii aposi
cînd ai plecat mi-ai lasat doar un livre de poche :
"Lolita" de Nabokov în frantuzeste.
O apuc între deste
si e de ajuns ca sa-mi aduc aminte
ce intelectuala erai înainte,
desi încurcai, la cîte un party,
cine-a compus "Hey, Jude", McCartney sau Mac Carthy
si cine-a pornit vînatoarea de vrajitoare
prin cincizeci si ceva, mi se pare...
|
